13 matches
-
Prin livezi și prin ponoare Și, pe cerul ca o spuză, Gâlgâind îmi trec cocoare. Norii beau din iaz albastru Apa picurând în plete Și, cu trup ca de- alabastru, Trec pe drum fete cochete: Nimfe zvelte și cu nurii Frăgeziți ce dau pe-afară, Dolofani ca și bostanii Și gustoși, precum o pară. Daliile ard cuminte Răsfățându-se-n uluce, Două gâze iau aminte Cum că vara li se duce Și cu ele stau pe gânduri Despre toamna buclucașă Și
DE TOAMNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/De_toamna_leonid_iacob_1380377476.html [Corola-blog/BlogPost/365104_a_366433]
-
reperat în jurul meu, căci ele evoluează în sînul tuturor mulțimilor din întreaga lume. Să nu cumva să vedeți în ele niște caricaturi! [...] Doar și bătrânii pictori ai Flandrei noastre se amuzau să-i azvîrle în iad, de vii și bine frăgeziți, pe contemporanii lor!... Tocmai pentru că m-am apropiat atît de mult de realitate, am știut să o domin și să o transpun cu atîta libertate... Nu născocim nimic. Veșnica iluzie a teatrului nu acceptă documentul sau reconstituirea. De aceea, nutresc
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai by http://revistaderecenzii.ro/uniter-25-si-revolutia-la-tvr-cu-spect-ce-zi-frumoasa-luni-18-mai/ [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
a smintit! Nu sînt nebun, preaputernice procuratorule, a înviat! prime stînci, vine și Petru, arcul de tren îi trece alături, mărfar cu stîlpi de rezistență pentru "Avitop" Iași, Gura Humorului berzele, a cincea separat, alta în vîrf de stog, iarba frăgezită Frasin, l-au declarat oraș, a sosit circul! alb-roșu pe cupolă, găinile șefului de gară și cocoșul fundal de pictură metafizică pentru ce se trece cînd nu se trece nimic, de Chirico prin sine însuși, Și du-ne, stăpîne, de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Baricada au lansat bomba : „acoperită de Mossad”, „mafia evreiască de carne [umană]” trecea clandestin „micuții români” peste hotare. Odată ajunși În Israel, ei erau uciși „pentru sânge”. Căci, după cum este „bine cunoscut deja [...], pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit”. „Nici unul dintre micuți - conchidea patetic săptămânalul bucureștean - nu va mai putea fi adus pe pământ românesc sau readus la viață” <endnote id="(68)"/>. Câteva aspecte ale scenariului trebuie observate. În primul rând, nu ar fi vorba de câțiva infractori detestabili
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prelevare de organe” (ceea ce presupunea uciderea copiilor) și, În final, fără nici o explicație și nici un argument, ziarele au ajuns În punctul vizat : copiii erau uciși „pentru sânge”, căci, „cum este bine cunoscut deja, pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit” (Baricada, 14 noiembrie 1995). Nota bene !, suntem În anul de grație 1995, În capitala unei țări europene. Cazul demon strează Încă o dată uriașa forță de supraviețuire a acestui basm de speriat și de adormit copiii. Abia declanșarea unor scandaluri diplomatice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Chipurile lor erau luminate de bucurie și se priveau amîndoi complice. Gîsca îi privea, la rîndul ei, din cadă. După ce s-au consumat primele momente de visare, cei doi s-au mobilizat ca la co mandă. Mai întîi, gîsca trebuia frăgezită, așa că părintele a venit în baie cu o sticlă de palincă și cu o pîlnie. Cum nu putea să facă el singur toată treaba - să țină și ciocul deschis, să țină și pîlnia și să și toarne palinca -, l-a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
sub influența profesorului Liviu Rusu, „cerchiștii” se dedau unei subtile delectări cultivând artele minore, iar „Revista Cercului Literar” le consacra cu regularitate chiar o cronică. De fapt, în tot ce făceau, ei investeau aceeași rigoare întemeiată pe o impunătoare cultură frăgezită cu spirit: au fost, sunt niște foarte serioși oameni de spirit. Calitate cât se poate de evidentă și în volumul de Eseuri al lui Ștefan Aug. Doinaș, apărut postum, prin grija d-lui Stelian Țurlea, în „Biblioteca Ziarului de Duminică
Nostalgii lucide by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12931_a_14256]
-
în măști de puf. Deasupra greu copăcelul de soc cu ciorchinii lui negri. De cîtă vreme stă aici asfințitul! O pală de vînt vine și se înfoaie în stejarii neclintiți. Ne lipim trupurile de foșnetele nopții, siluete de grafit negre, frăgezite. Vîntul lovește. O frunză mică moartă atîrnă de buza lui. "Și mai departe?" Pînă în ultimele spuzeli ale gurii grappa se-mparte. "Adunque non schifate mai labore. Io vi mandero delle mollicole e delle vivande, como a figliuolo. E voi
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
mare, necopt, fără miez; Mult ciolan; Trei patru partide mari și câteva mai mici de diverse culori; O blondă de Plescoi; Un vârf de boc; O legatura mare de searvicii secrete cu urechi fine; O curte constituțională moale și bine frăgezită; Câteva cozi de procurori; Două trei sindicate stafidite; Condimente: Apă de ploaie; Praf în ochi; Gargara măcinata; zeama de baliverne; Tupeu vărsat; Se taie poporul în două părți, una bună și una rea. Apoi fiecare bucată se taie în două
Tocană pedelistă cu ciolan à la Base () [Corola-journal/Journalistic/67127_a_68452]
-
la răcoare. Din când în când se gusta și se reevaluează. Se așează partidele într-un parlament din teflon cu mânere. Cel portocaliu se pune cu grijă în mijloc. Pe lângă el se mai presară două trei partide mici și bine frăgezite. Restul de partide se presară după gust. Se dă totul prin curtea constituțională și se învelește cu gargara măcinata. Se așează totul peste poporul deja bine dinstuit și se dă la copt. Din când în când se strânge caimacul de
Tocană pedelistă cu ciolan à la Base () [Corola-journal/Journalistic/67127_a_68452]
-
unsă de atingeri, urnită de priviri", ori ,și calcă pe struguri, pe văi și prin ploi/ cu regate de cai alergînd peste noi". Natură nu moartă, cît tristă. Lăsată, adică, să se pătrundă în abur amărui, ca vaporii din poupinel. Frăgezită apoi, și aseptică, e întinsă pe fîșioare lungi de pînză. Ies, așa, semne de carte pe care Bogdan O. Popescu le lipește la întîmplările de ținut minte. Al doilea ton de care vorbeam e al unui flâneur nedornic să se
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
din încăperile în care intra doar o cadă și unde ciolănosul băieș, cu mijlocul, doar cu mijlocul, încins într-un cearșaf (nu putea fi pictat decît de Daumier sau de Goya), îmi pregătea covata emailată ce urma să mă redea, frăgezit, orașului. Altă pictură: o pereche el roșu, ea albă pe un rips cînepiu, aici, aici, lîngă intrarea la... aburi. În penumbra veacului, se văd încă treptele pe care, în goliciune edenică și cu cinzeaca alături, ne băteam cu măturițele, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fosilizat, -ă nom. fosilizarea, fosilizatul A SE FRACTURA Piciorul s-a fracturat în urma căzăturii tranz.: Ion și-a fracturat un picior part. fracturat, -ă nom. fracturarea, fracturatul A SE FRĂGEZI Carnea se frăgezește datorită vinului tranz.: Vinul frăgezește carnea part. frăgezit, -ă nom. frăgezirea, frăgezitul A SE FRIGE Ion se frige la deget tranz.: Ion frige carnea part. fript, -ă nom. frigerea, friptul A SE GĂURI Stratul de ozon se găurește din cauza freonului tranz.: Freonul găurește stratul de ozon part. găurit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]