14 matches
-
înțeleg Și-aleg versetele din care Ei scot atât: ce le convine Și se înalță doar pe sine, Că ei n-au sfinți în calendare! Dar Cartea Sfântă nu e plină De recompense pe ales Și tot strecoară un eres Frământăturii de făină Ci pentru călcători: osândă Mustrări, pedepse la tot pasul Aicea li se-nmoaie glasul Și stau cu ochii-nchiși la pândă Garvriil trimis de Dumnezeu Pe Maica Domnului cinstește: Cu ce atunci vă osebește Purtarea voastră de-un
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_multa_zarva_decat_zestre.html [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală numit benghi sau zbenghi. Benghiul se făcea astfel: se ridică piciorul drept cu călcâiul întors îndărăt în sus iar cu degetele se lua puțină țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct rotund cât ține buricul degetului arătător”. Acest ritual putea fi însoțit de cuvinte precum: “Fugi deochi Dintre ochi, Că vine Mama, suflet îndărăt, Si cum vine te-nghite Și te prăpădește. Ce
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1466434370.html [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
din 09 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Am citit și m-am înspăimântat. Scrie Apostolul: Oare făptura va zice Celui ce a făcut-o: De ce m-ai făcut așa? Sau nu are olarul putere peste lutul lui, ca din aceeași frământătură să facă un vas de cinste, iar altul de necinste? (Romani 9: 20,21). Dar și evanghelistul: Acum securea stă la rădăcina pomilor; deci orice pom care nu face roadă bună se taie și se aruncă în foc (Luca 3
AM CITIT de ION UNTARU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Am_citit_ion_untaru_1352454547.html [Corola-blog/BlogPost/345860_a_347189]
-
să interpeleze conștiințe, să încălzească inimi și să umple de bucurie suflete. Și chiar dacă aceste conștiințe, inimi și suflete ni se vor părea cândva prea puține, să nu ne pierdem cu firea și să ne amintim că "puțin aluat, toată frământătura dospește". - În ce măsură se poate vorbi despre o extindere a culturii teologice în învățământ - de la învățământul liceal până la cel universitar - sau în diferite instituții de cultură, în teatre, în edituri etc.? - Înclin să cred că, prin comparație, cultura teologică este vie
INTERVIU CU AMBASADORUL MARIUS LAZURCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ambasadorul_marius_lazurca_.html [Corola-blog/BlogPost/356498_a_357827]
-
înțeleg Și-aleg versetele din care Ei scot atât: ce le convine Și se înalță doar pe sine, Că ei n-au sfinți în calendare Dar Cartea Sfântă nu e plină De recompense pe ales Și tot strecoară un eres Frământăturii de făină Ci pentru călcători: osândă Mustrări, pedepse la tot pasul Aicea li se-nmoaie glasul Și stau cu ochii-nchiși la pândă Garvriil trimis de Dumnezeu Pe Maica Domnului cinstește Cu ce atunci vă osebește Purtarea voastră de-un
VREMEA RĂTĂCIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Vremea_ratacirilor.html [Corola-blog/BlogPost/359518_a_360847]
-
Iisus Hristos în fiecare moment al vieții Participând la viața liturgică, sacramentală a Bisericii, omul se împărtășește de harul dumnezeiesc care îi dă puterea pentru a putea crește în asemănarea cu Dumnezeu. Și, după cum aluatul pus în făină dospește toată frământătura, în același fel întreaga viață a credinciosului devine tot mai mult părtașă vieții dumnezeiești: „...prin gândirea și voința sa, omul este chemat să prelungească Euharistia în orice moment al vieții sale. Dacă omul, prin meditație și rugăciune unește gândirea sa
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
deschizătură, claritate, podoabă, ornament! Căci lumea se oferă ochilor fizici iar rațiunilor ei, ca hrană pentru minte și obiect al contemplației pentru ochii minții. Ea este podoaba Lui Dumnezeu dăruită nouă. Dar Hrsistos este Lumina lumii, „aluatul care dospește toată frământătura“, Lumina luminii, Cel care face ca ea să strălucească, să fie lumină pentru noi. Lumina - Cunoaștere, expresia puterii cerești, a fricii și a speranței omenești. Lumina soarelui moare în fiecare seară, renaște în fiecare dimineață și omul își aseamănă soarta
ESEU de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_mircea_1495135105.html [Corola-blog/BlogPost/382761_a_384090]
-
De nu vă veți întoarce și veți fi ca pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor” (Mt. 18, 3; Mc. 10, 15; Lc. 18, 15-17). În sprijinul lor, invocă și textul paulin: „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt” (Rom. 11, 16). În realitate însă, copiii nu sunt sfinți, fiindcă păcatul protopărinților sau mai bine zis consecințele acestuia planează și apasă asupra lor. Aserțiunea Mântuitorului: „că a unora ca
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
pruncul este cel care va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce se va smeri ca pruncul<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 27. footnote>. Nici prin cuvintele de la Romani 11, 16<footnote „Iar dacă este pârga (de făină) sfântă, și frământătura este sfântă; și dacă rădăcina este sfântă, și ramurile sunt”. footnote>, nu trebuie să înțeleagă cineva că pruncii părinților creștini ar fi sfinți. „Pârga” și „rădăcina”, la care se referă Sfântul Apostol Pavel, nu semnifică pe părinții creștini, ci pe
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de Sus / Toată faima ți s-a dus / Acu cinci sute de ai / Numai codru îmi erai! în conspect Eminescu, Grajduri pe scaune pliante burțile în brațe, mașinile "Cielo", cazul îngrozitor al cetățenilor la picnic, lutul crestelor în verdeață cueste, frămîntături pe fiertura zilei, moment solemn al desțărării în pădure. XXV. URSOAICA VINE DE LA BÎLEA-LAC Iași Pașcani Ploiești Sud București Basarab Pitești Rîmnicu Vîlcea Sibiu Vințu de Jos Tîrgu Mureș Deda Gheorghieni Miercurea-Ciuc Comănești Adjud Pașcani Triaj Iași Joi, 23 august
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o biserică din apropiere, și vor rosti rugăciuni la începutul și sfârșitul cursurilor zilnice. Pentru noi, clujenii, astăzi este o zi mare, nici nu realizăm ce importantă are deschiderea Colegiului Național Ortodox, care va fi aluatul care va dospi toată frământătura. Dacă dorim o lume mai bună, nu o putem face decât cu oameni buni, iar oamenii sunt buni dacă sunt crescuți aproape de Domnul Isus Hristos și de biserică. Cred că această școală va crește copii cuminți, frumoși care vor fi de
A fost inaugurată prima școală confesională din Cluj by Banica Oana () [Corola-journal/Journalistic/81133_a_82458]
-
intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge, treapăd cu sânge, urdinare cu sânge, trecere (județul Gorj), sfânta boală, vintre, lamosti (la copii). Gastroenterită: trecătură, babițe (la copii). Dispepsie: rânză, căderea rânzei. Crampe: cârcei, frământătură la inimă, fumicei, fras ( la copii). Indigestie: aplecate, plecate, greață, ciumurluială, gemărluială, Constipație: Încuiere, Încuietură. Pirozis. Hiperclorhidrei: ojig, jig, jigăraie, jeguială, jigăreală. Icter: gălbinare. Cancer: rac, tătarcă, schiros. Pelagră: jupuială, pârleală, roșață, buba trânjilor, rana trânjilor, pecingine rea, buzăreț. Hemoroizi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Hristos, nu dăm acest nume eternității dumnezeiești, ci trupului purtător de dumnezeire, Celui ce S-a arătat pe pământ și a petrecut cu oamenii, Celui odrăslit din feciorie, întru Care a locuit toată plinătatea dumnezeirii trupește, făcându-se pârga noii frământături, prin care Cuvântul a îmbrăcat firea noastră făcând-o neîntinată, curățită de toate patimile concrescute în ea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a XIII-a, în PSB, vol. 29, p. 295) „... întrucât demnitatea împărătească stă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
relațiilor de familie, g.-anecdotă, g.-povestire) cunosc dezvoltări ample. În acest caz, g. cuprinde scheme poetice similare cu cele din basm, din cântecul bătrânesc sau din descântec. Alteori, prin diverse transformări, poate ajunge recitativ în jocurile de copii sau frământătură de limbă. Procedeul cel mai uzitat în exprimarea enigmei este metafora. „Căciula mutului / în fundul pământului” sugerează plastic ciutura fântânii. Limbajul este adaptat tendinței acestei specii de a ridica dificultăți în dezlegare. O g. bună trebuie să cuprindă elemente puține, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]