254 matches
-
Acolo, războiul nu se simte. Poate zorul unei fete de-a da la vacă, fiindcă bărbații casei plecaseră pe front, poate radarul nemților, care le spunea cînd să plece cu untul la oraș să mai fi tulburat, ceva-ceva, viețile din Frăsinet. Satul de Ilfov, amenințat de relativa vecinătate cu un Ploiești ,interesant" pentru toate taberele, trăiește, cu toți locuitorii lui, în cotorul unei cărți. Și-n umbra altui sat din sud, din cîmpia Dunării. Aici, tinerii își caută eul lor, și
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
clar, că s-a făcut o alegere acolo, că noi știm, de fapt, ce se-ntîmplă, din continuarea Moromeților, bunăoară, dar că o a doua versiune nu strică niciodată. Și după ce s-a terminat războiul timpul era, aflăm, tot răbdător la Frăsinet. La masă se mestecă, deopotrivă, merinde și știri. Discută fetele, discută băieții, ca din carte, și unii, și alții, dar așa e scenariul... Între timp, istoria mare își vede de drum, pleacă nemții, vin rușii. Certuri între aliați, despărțiri între
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
la ,Viața Românească", scrie reportaje, prietenii din sat se risipesc pe la ministere, moare tata, scrie scrisori de sertar. Și s-a terminat și partea a doua de roman. Urmează acea a treia istorie, de care vorbeam la început, adusă în Frăsinet, unde Ștefania se întoarce, cu o prietenă, în vacanță, de zarva unei șatre de țigani. Lumea din care veneau ele, a recalificării și-a cincinalelor, a planificării familiale rezolvate de chiuretă, intră în ritm cu o precauție în care găsești
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
calcă pe cap, încercînd să se salveze. În caruselul ăsta, al mărfurilor deturnate și returnate, intră și Teodor, iubit de Ștefania, căsătorit cu Olivia, în cele din urmă păzit cerberește de-o secretară, și Titi, băiatul Adalgizei, odată prostituata-emblemă a Frăsinetului. Istoriile alternative, misterioase, răbufnesc din nou, într-o povestioară despre un deținut reîncarnat în cîine negru cu stea în frunte, recuperat de sora și cumnatul lui și găzduit în camera de oaspeți. O anecdotă tragi-comică, așa cum e toată cartea, cum
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
a aplicat ciobanului mai multe lovituri cu un ciomag în zona capului (lovituri ce i-au cauzat leziuni grave ce au condus ulterior la decesul victimei), acesta, împreună cu inculpatul D.F,. a luat oile și le-au dus în pădurea Frăsinetului de pe raza județului Olt. Oile au fost preluate de către Bădescu Cristinel Gabriel (care ulterior le-a vândut pe raza județului Teleorman), după ce acesta negociase cu ceilalți doi inculpați, încă de pe traseu, vânzarea oilor, fiindu-i adusă la cunoștință proveniența acestora
"Mioriţa" în variantă contemporană. Uciderea unui cioban în urmă cu un an, elucidată de Poliţie şi SRI () [Corola-journal/Journalistic/26594_a_27919]
-
din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în vest, față de comuna Adunați și satul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
săptămână într-un mediu liniștit, sănătos și tonifiant. Casele se risipesc pe pante, prin poieni și livezi, ori sunt grupate în lungul terasei pe o distanță de opt km. dându-i așezării chipul unui adevărat „Câmpulung” prahovean. Astfel, cartierele Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului, Ograda, Surdești și Irimești se răsfață printre copaci, pe poieni, în timp ce Breaza de Sus, Capul Câmpului, Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Morii, Valea Târsei și Gura Beliei se grupează în lungul văilor sau al drumului ce străbate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
atacul permanent pe care apele l-au dat asupra dealurilor având ca urmare retragerea continuă a domeniului interfluvial. Astfel între cele două văi distanțele cele mai mari ating km, iar în cele mai mici ajung până la 2, 5km. În regiunea Frăsinetului, se remarcă dealul Străjiștea, de peste 800m, delimitat de un adevărat relief ruiniform. Stivele groase de gresii și conglomerate sunt ferestruite pe o rețea de văi pe care curge apa, în special în urma ploilor. În rest ele sunt seci ăi servesc
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sunt ferestruite pe o rețea de văi pe care curge apa, în special în urma ploilor. În rest ele sunt seci ăi servesc drept căi de curgere pentru pietrișurile care nu și-au găsit stabilitatea. Din Dealul Frumos care domină regiunea Frăsinetului, se desprind continuu blocuri de conglomerate; ele se opresc pentru scurt timp pe pante pentru a ajunge în final pe fundul văii. Analiza densității fragmentării a permis evidențiunea sectoarelor cu cele mai caracteristice valori. În zonele limitrofe orașului, densitatea fragmentării
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
unele vârfuri sau pe șei mai înalte. Terasa Pițigaia este bine dezvoltată la Voila, pe interfluviul Prahova - Doftana. La Breaza apare fragmentar, sub forma unor tăpșane netede pe cumpăna spre valea Târsei. Terasa Băicoi se întâlnește mai bine conservată la Frăsinet. Terasa Câmpina este cea mai larg dezvoltată, având la Breaza o altitudine relativă de 5m, iar la Câmpina, unde are cea mai mare extensiune, se ridică la 45m deasupra talvegului. Este denumită "terasa așezărilor omenești, cea mai familiară văilor". La
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Prahova s-a înjghebat altă așezare care și-a luat numele de Podul Corbului, de la o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
spre cea compactă, aflânduse în apropierea unui centru civic în curs de formare, în zona Casei de Cultură și în lungul singurei străzi principale care conferă orașului aspectul de oraș stradă (tip lineară. Celelalte cartiere sunt situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târsei) au structuri răsfirate și un număr mai mic de locuitori dar sunt atractive pentru case de vacanță. Cartierul Irimești numără cel mai mic număr de locuitori datorită accesului dificil în zonă, ceea ce face
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
alte intreprinderi industriale, trece printr-un dificil proces de restructurare, ceea ce face ca fenomenul navetismului să se mențină până în prezent sau chiar să se amplifice. Desfășurarea localității în lungul unei singure străzi principale, cu multe cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, parțial Podu Vadului, Gura Beliei, Valea Târseiă și amplasarea unităților industriale în partea central-nordică face ca, deplasarea pentru muncă să devină chiar în perimetrul localității o navetă. Legătura rutieră între orașul Breaza și celelalte localități este asigurată de DN1. Orașul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
poziția acestui cartier aflat la distanță față de centrul orașului dar mai aproape de DN1 explică densitatea de 155 loc/ km2. - Valea Târsei - cartier aflat practic în mediul rural, la contactul cu comuna Adunați prezintă o densitate medie de 125 loc/ km2. - Frăsinet - aflat dincolo de DN1, are o densitate de 105 loc/ km2. - Podu-Corbului - cartier mic al orașului, situat tot pe partea opusă, dincolo de DN1 are numai 85 loc/ km2, deci o densitate de 10 ori mai mică decât centrul orașului. Concentrările mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de Sus, Breaza de Josă sunt mai evoluate, atât sub raport morfologic cât și ca organizare socială. Ele au textură bune conturată, evoluând de la structura adunată spre cea compactă și pot suporta ușor modernizări. Celelalte cartiere situate pe versanți (Nistorești, Frăsinet, Gura Beliei, Valea Târseiă au structuri răsfirate, dar sunt atractive pentru case de vacanță, datorită perspectivei oferite. Astfel au reapărut nuclee rezidențiale în jurul dealului Gurga (inclusiv primul teren și club de golf din țară, numit „Lac de Verde”), pe dealul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
la sursă, întregul sistem de alimentare cu apă funcționează în regim nepermanent. Cartierul Podu Vadului se alimentează gravitațional din sursa Sunătoarea Cartierul Valea Târsei, Surdești și Irimești, ca și cele de pe malul stâng al râului Prahova - Nistorești, Podu Corbului și Frăsinet, sunt alimentate cu apă din surse locale (puțuri de mică sau mare adâncime, drenuri, izvoare), surse care nu sunt centralizate, nici autorizate și la care nu sunt respectate limitele zonelor de protecție sanitară. Rețelele din aceste zone au un caracter
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
presiunea necesară pentru consumul local și pentru incendii. Pentru a îmbunătăți situația existentă este prevăzută extinderea sistemului de aducțiune, optimizarea rețelei de distribuție și racordarea la sistemul centralizat al orașului Breaza a localității de pe malul stâng al râului Prahova (Nistorești, Frăsinet, Podu Corbuluiă. 6. 3. 2 Rețeaua de canalizare În Breaza există canalizare doar pe B-dul Republicii de la HIDROJET până în aval de gara CFR. Orașul este canalizat în sistem divizor, având deci rețea separată pentru apa uzată menajeră și pentru apă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
amplasată pe malul drept al râului Prahova, aval de gara C. F. R. Rețeaua de canalizare existentă nu acoperă întreaga tramă stradală, existând chiar cartiere întregi care nu sunt racordate la canalizare. Multe locuințe individuale, precum și cartierele: Surdești, Valea Târsei, Irimești, Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului nu sunt racordate la canalizare și folosesc haznale vidanjabile și latrine uscate sau descarcă apele uzate la nivelul terenului în rigole stradale, unde se amestecă cu apele de ploaie și deversează prin văi în râul Prahova, generând insalubritatea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sau gaze naturale. În prezent lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor este de 142, 4 km, ea depășind-o încă din 1993 pe cea de distribuție a apei potabile. Nu există distribuție de gaze naturale în cartierele: Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului și Valea Târsei. Energia termică necesară încălzirii ăi preparării apei calde menajere, pentru clădirile existente în orașul Breaza este asigurată cu surse locale și anume: aă în sistem local cu sobe de teracotă cu lemne, cărbune sau gaze
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
gimnaziale cu 1997elevi și 130 de cadre didactice, 2 licee și o școală profesională. Acestea 63 sunt distribuite spațial astfel încât să acopere necesitățile de școlarizare ale copiilor din toate cartierele orașului. Astfel, există o școală pentru învățământul primar în cartierele Frăsinet, Podul Corbului și Gura Beliei (fostă școală pentru învățământul primar și gimnazială, școli pentru învățământul primar și gimnazial în cartierele Nistorești, Capul Câmpului și Podul Vadului la care se adaugă Școala cu clasele I-XII, „Aurel Vlaicu” situată în centrul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
fagului. Pădurile nu formează masive mari, ci, din cauza despăduririlor efectuate în favoarea terenului agricol, se prezintă sub forma unor trupuri răspândite mai ales pe creștetul dealurilor (Gurga - Breaza de Jos - 8, 61%) și în perimetrul localităților Gura Beliei - 20ha (2, 6%), Frăsinet - 6, 3ha (0, 65%), Podu Corbului - 7, 9ha (0, 81%), Nistorești - 88ha (9, 8%), Valea Târsei - 18ha (1, 855), Surdești - 0, 842ha (0, 08%), Podu Vadului - 25ha (2, 5%), Breaza de Sus - 25, 5ha (2, 6%). Fondul forestier al orașului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
adâncime, pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziune și alunecări. Pădurea de pe dealul Gurga este situat pe un versant ondulat, cu expoziție sud-estică și are în compoziția ei fag, pin, molid, larice, paltin montan. Pentru pădurile din localitățile Frăsinet - Nistorești, situate pe un versant ondulat cu expoziție nord-vestică, compoziția este determinată de prezența fagului, mesteacănului, arinului negru. Indicele de apreciere a echilibrului ecologic al peisajului prin ponderea suprafețelor împădurite a scos în evidență, la nivelul localităților componente ale orașului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
5,1-11%), la Gura Beliei (7 23%), Podu Corbului (6,2%), Valea Târsei (5,7%), teritorii cu echilibru ecologic la limita suportabilității antropizării (20,130%), pentru Nistorești (28,3%) și teritorii cu echilibru ecologic foarte puțin afectat (30,145%) la Frăsinet (36,4%). La nivelul întregului oraș acest indice este de 19,1%, ceea ce permite încadrarea lui în cadrul teritoriilor cu echilibru ecologic moderat afectat (11,1-20%). Poate unul dintre cele mai importante aspecte îl reprezintă, activarea sau după caz reactivarea, mai
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
deștept decît mine. Și voia acasă, să-și trăiască ultimele zile la Răsuceni, nu în străini." O bună parte a amintirilor lui Constantin Ottescu evocă, social și topografic, lumea proprietarilor de pămînt din Teleorman, cu moșiile și conacele lor de la Frăsinet, Băbăița, Răsuceni, Cioroaica, Depărați, Beiu, Ciochina... Lumea unor calde legături de familie, populată din belșug cu unchi și cu mătuși: unchiul Bebe, tanti Viorica, nenea Dan, nenea Iacovache, tanti Ortansa, unchiul Grigore, nenea Jean Vetra, nenea Mitică Vetra, tanti Neta
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]