251 matches
-
Spaniei și Portugaliei. "Încă un român rătăcit prin apus și pierzându-și averea" observă, nu fără părere de rău, Busuioceanu, așa cum remarcase amar citind cartea lui Albert Wolf, mai sus-amintită, că ar conține pagini "foarte triste despre Valahia în 1869. Franțuzul a coborât pe Dunăre până la Rusciuk și a văzut țara din vapor cu ochelari foarte afumați". Dar tot el reține dispoziția scriitorului spaniol Carlos Ory de a vizita România "când s-o restaura", "să meargă cu mine în patria mea
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Cronicar Lista lui Pleșu În CONVORBIRI LITERARE din octombrie, dl. Liviu Papuc ne reamintește, în legătură cu disputele recente pe tema "legii Pruteanu", un savuros episod din vremea cînd junimistul Vasile Pogor, unicul "franțuz" din societatea ieșeană, era primar la Iași. Istoria este preluată din C. Săteanu. Legea Pogor (valabilă însă doar pentru Iași), cunoscută în epocă drept "legea marxismului", îi obliga pe negustorii care aveau magazine să le traducă numele, dacă era cazul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
e cheia? Laura Farina răsuflă ușurată. - O are tata - răspunse. Mi-a spus să vă spun să trimiteți pe cineva s-o caute și să-i mai trimiteți și un angajament scris că o să-i rezolvați situația. Senatorul se încordă. "Franțuz ticălos", murmură indignat. Apoi închise ochii să se destindă, și se regăsi pe sine în întuneric. "Amintește-ți - își aminti - că de vei fi tu sau va fi oricare altul, veți muri în scurtă vreme, și că puțin mai apoi
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
abuz al defunctului. Dar, scrisoarea spală, magnanim, orice urmă de... las cititorului loc liber să pună el cuvântul. Până și aceste două scrisori strict ocazionale, însă, pe care Soarta mi le hărăzi tocmai mie, poartă marca acelei nobleți, pe care franțuzul o numește La patte du lion. Nu ne-am cunoscut, pro-priu-zis, niciodată. Legătura avea să ne-o facă, fără voia noastră, regretata Andriana Fianu de la România literară, - cea mai bună prietenă din țară a lui Petru Dumitriu, - după ce apăruse în
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
și satiră pritocită la un pahar de țuică. După cum spune autorul, "Toate lucrurile importante încep prin a fi figuri de stil". Adagiul apare într-un text despre migrația materiei cenușii sub forma unui stol romantic de creiere zburătoare, contemplat de franțuzul Alphonse și de Narator, într-un dialog pastișat după cunoscutul model maieutic platonician. Autorul tratează în spirit postmodern, cu ironie și gust pentru un "realism magic" moldovenesc narațiuni originale, pe care le dezvoltă imaginativ și voluptuos până la ultimele consecințe. Culoarea
Iași by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15149_a_16474]
-
o scrie la Fedra, la vremea sa... Euripide, a cărui piesă autorul francez o ia și o modifică în sensul moralei creștine, era mai liber, mai modern, mai aproape de noi, cei de azi, după cum se va vedea. Între grec și franțuz se cască o prăpastie enormă. La autorul antic, Fedra, culcându-se cu fiul ei vitreg Hipolit, care o violează pur și simplu... vim corpus tulit... îl denunță ea însăși pe acesta soțului ei, Tezeu, de frică să nu i-o
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
scuzați time is money. Nu-și mai pot lăsa nici un minut afacerile, a intrat în ei demonul câștigului, foamea de aur, de bani, în contul lui Balzac Balzac? nu cunosc ar fi făcut nedumerit Marquez. A... ( îi suflase repede traducătoarea) franțuzul acela din Europa? parcă am auzit, câte ediții a avut? Nobel, ceva?... Cultural și explicativ cum e, marele politician român căzuse pe bec, venind numaidecât cu amănunte și aprecieri laudative ascultate de sus de columbian, mușcându-și mustața și care
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
Nicolae Breban Întrebare dificilă, vaste sujet, cum zice franțuzul. Oricum, două elemente esențiale care fac să se nască reproșuri la adresa criticii literare: apariția, după revoluție, a sute și sute de titluri din literatura universală și națională, ca și absența, din comentariul revuistic, al criticilor de prestigiu din, hai să
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
susține literele românești contemporane. Vedeți... nu e numai "vina" criticii literare! Vina pentru descurajarea unora, cei enorm plictisiți de starea tirajelor și a absenței premiului Nobel care se îndepărtează de noi cu o viteză constantă. Așteptăm "victorii din afară", de la franțujii sau de la politicieni, nu ne citim între noi și suntem indignați că "alții" nu ne citesc și, în plus, unii tineri practică o literatură cu tot felul de denominații - textualism, post-modernism etc. - care nu îmbie, nu încurajează intelectualul român, posibil
Starea criticii literare, azi by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/12101_a_13426]
-
prin lume ? - N-aș putea să vă spun asta. Acuma vedeți că am cîteva obiecte africane, dar puține la număr fiindcă nu eram un om bine plătit acolo, că eu am fost plătit de africani, nu am fost ținut de franțuji acolo, eu eram angajat direct de guvernul african, așa că mă plătea, hai să spunem că mă plătea ca un ministru de-al lor, fără să am totuși o vilă mare și mulți servitori, și mașină și șofer, nu. Dar totuși
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
poliția a găsit că numele ei semăna cu numele unei spioane germane care era căutată. Și cu asta ne-au blocat o lună la Sankt Petersburg. Și mama s-a zbătut cît a putut pe la ambasada română, a recomandat-o franțujilor, franțujii poliției, și după o lună de zile s-au lămurit lucrurile și un director de la ministerul de Interne, la care mama avea recomandare, i-a spus : "Doamnă, ne cerem iertare, a fost o eroare, veniți mâine dimineață că bolșevicii
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
a găsit că numele ei semăna cu numele unei spioane germane care era căutată. Și cu asta ne-au blocat o lună la Sankt Petersburg. Și mama s-a zbătut cît a putut pe la ambasada română, a recomandat-o franțujilor, franțujii poliției, și după o lună de zile s-au lămurit lucrurile și un director de la ministerul de Interne, la care mama avea recomandare, i-a spus : "Doamnă, ne cerem iertare, a fost o eroare, veniți mâine dimineață că bolșevicii iau
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
altceva decît fiindcă trebuie, cu el, să se consume niște idei. Nimic, în montajul de foiletoane al foarte tînărului numai (deocamdată...) ziarist, nu este carne, pliu răsfrînt al vieții de toată ziua, cu rotunjimi și daraveri. Citind, peste umărul bietului franțuz tradus (în toate sensurile...) de un (probabil) congener valah doar pe jumătate onest (deși păstrează, pentru conformitate, originalul), nu cazi, de fapt, în nici un păcat. Nu primești, cu toate că publicul vremii se dedulcise la mirodii, picanterii de epocă. În loc de asta, Sebastian
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
cu un fel de respect, probabil și din cauza lui Gide, cu al său epocal Hélas, Hugo... în definitiv, îmi zic, vai de acest Paris invadat de lumea a treia, pestriț, cu obsesia lui napoleoneană defunctă, însă rămasă ascunsă în subconștientul franțuz, de popor războinic, retoric, mai des mâncând bătaie, decât biruind... însăși Marsilieza lor crudă, agresivă, șovină, ...ce naiba! textul măcar să-l mai schimbe și ei puțin, măcar verbele instigatoare la atrocități, îmi spun; și din nou mă întorc la Napoleon și
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
certîndu-se pentr-un ciorap, Grușenka, și-ar cumpăra batiste pentru șters la cur Odette de Crécy, uitîndu-se pe furiș la Nastasia Filippovna ce-ar mirosi o spumă de dantele! Dar madame Bovary? Dar Eula lui Faulkner, proaspăt sosită de pe Moșia Franțuzului? Aș face saci de bani!!! Cu stimă și comerț, Emil Brumaru 29-VII-1980
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
fut, nu, ci o să le antrenez, o să le miros sudorile încinse de joc, o să le adăp și-o să le pun în iesle numai crini! N-am citit nici toate cărțile, carnea e încă veselă! Dar cînd voi ajunge la vorba franțuzului, ce naiba o să fac? Acum, sînt sigur că niciodată nu voi citi chiar toate cărțile, dar carnea se va întrista treptat și definitiv! Va trebui, odată și odată, să mă așez voinicește pe scaun, să-mi potrivesc cu strășnicie coatele pe
N-am citit toate cărțile, carnea e încă veselă! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13952_a_15277]
-
care-și renega seminția printr-o existență livrescă și orientată în cu totul altă direcție decât cea filoțărănească: "Nu-l puteam dobândi niciodată pentru mine și ai săi; într-o zi era al unui autor antic, în alta al unui franțuz ori englez. N-a dorit niciodată răgaz să fie nepotul uncheșilor lui. Ne-am păstrat totdeauna prietenia din tinereță, însă ne-am izolat fiecare într-ale sale. Ca și atunci, la Folticeni, eu urmam a umbla în țara vie; el
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
ani... Haralampy: Eh, mare brânză! Adică, mare, fiindcă ei nu știu că Făt-Frumosul nostru din poveste creștea într-o zi cât alții într-un an, iar dom' ministru a prins șmecheria. Măcar de nu ne-ar lăsa și fără patent franțujii ăștia!... NOI ZICERI TELEVIZATE l Traian Băsescu, jurnaliștilor, savant-academic: "-Hai, mă, lăsați-mă-n pace, mă! Eu am făcut ce trebuia să fac..."(Jurnalele tv din 15.08); l Emil Boc, umil, dar înțelept ca un Gamaliel aclimatizat pe ruta
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
Constantin Țoiu Voi traduce pentru cititori una din fabulele mai puțin cunoscute ale marelui clasic. Nu din criză de subiect, - ca vara... Franțuzul din secolul 17 este, de altfel, scriitorul european moralist cel mai mult apreciat, de pildă, de ideologii realismului socialist de altădată ca, în general, de tot ce este bisericesc, de absolutismul monarhic de totdeauna, de cenzura oficială, - un rol de
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
materialiști și niște aroganți, și multe altele. Cînd vine vorba de știință și de savanți, în general, este criticată sever specializarea lor care i-ar împiedica să vadă întregul vreunui sistem cercetat. De exemplu, avusesem mult de furcă cu un franțuz care susținea că, în istorie, unii din istoricii americani se specializează pe cîte o perioadă și nu mai mult. Unul - un profesor american mult lăudat, știa istoria universală pînă la 1789 - o știa ca pe apă, dar numai pînă la
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
unii din istoricii americani se specializează pe cîte o perioadă și nu mai mult. Unul - un profesor american mult lăudat, știa istoria universală pînă la 1789 - o știa ca pe apă, dar numai pînă la revoluția franceză, și - mai spunea franțuzul - tot ce se întîmplase după 1789, tămîie! Bietul american, trebuise să fie informat pe loc despre cauzele ce duseseră la izbucnirea primului război mondial... De obicei, intelectualii de stînga europeni contestă, la americani, tocmai ceea ce ei ar fi vrut să
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
bicicletă, de astă dată: numai suprafață limitată a rampei n-a permis ivirea într-un sclipitor Cherokee sau baremi un Cielo metalizat. În indicațiile sale de regie, Caragiale preconiza să fie adus într-o roaba... Vom fi văzut totul, zice franțuzul, aparent moralizator și în realitate plin de așteptări absconse. Îi vom fi văzut și pe procurorii craioveni la țațele Fortunii, în noaptea de pomina când sărbătoreau, probabil, apropiată lor trecere în avocatură - de cealaltă parte a barei, dar cu același
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
titlu: ”Foamete la francezi. Tot mai mulți trăiesc sub limita sărăciei”. Vai de capul lor! Bine că nu s-a încurcat Băsescu, să-i facă o vizită lui Sarkozy, că-l mai creștea, naibii, în sondaje pe amărâtul ăla de franțuz. Ce mă tem eu, citind EvZ, e să nu vină francezii flămânzi la noi în țară, să cerșească în fața autobuzelor cu etaj din București. Deși, la cât de hotărât îl știu pe Băse, cred că pune el la cale niște
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
la conducere un mareșal de-ai lor... Atîta mi-a trebuit! Să fiu luat drept un stră-stră-nepot al armatelor franceze ce ocupaseră Spania și în care avusese loc primul război de partizani din Europa. Cînd țăranii spanioli îi prindeau pe franțuji, îi despuiau, îi puneau cu capul pe butuc,... cînd nu-i tăiau în două, gospodărește, cu fierestrăul... Gălăgia în jurul meu creștea. Pînă ce un polițist se apropie de noi, risipi adunarea, dîndu-mi, în sfîrșit, indicația, după ce scosese din porthartul ținut
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
aerul cel mai prietenos, după ce incidentul se lămuri, și îmi făcui drum printre ei... încă suspectat. În văzduhul madrilen, sumbru de sutanele negre ale Inchiziției precum și de pasiunea sîngelui arab stropind de atîtea veacuri pămîntul Castiliei,... Așadar, îi prindeau pe franțuji și-i tăiau în două, cu ferăstrăul! - îmi spuneam îndepărtîndu-mă repede. Uitasem de tabloul lui Goya. Plutonul de execuție, francez, aplecat într-o rînă, la comanda foc!... executații, strînși grămadă, cu gurile contursionate de groază, cu brațele dramatic azvîrlite-n sus
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]