115 matches
-
Cam în același timp, burghezia occidentală și aceea românească au deprins manierele elegante și au descoperit "repaosul dominical" și Five O'clock, comediile, stațiunile, excursiile, trenurile de plăcere, balurile. Au învățat să se ia după modă, îndeosebi franceză, să-și franțuzească vocabularul și numele de familie. Impresioniștii au surprins admirabil și în culori plăcute această lume a epocii frumoase, care, de la Paris la București și de la Viena la Budapesta, era perfect sincronizată. Despre ea vorbesc Momentele și, în bună măsură, teatrul
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
ea", "pe mine mă știe el"), plasînd-o în cadrul mai larg al unei discuții despre anumite libertăți ale topicii românești. Pentru autor, topica fixă din franceză e de-a dreptul un defect: "Cu toate acestea, cîtă lume n-a admirat propoziția franțuzească zicînd: ce logică minunată: subiect, predicat și regim; iaca asta înseamnă limbă perfectă! Pe cînd în realitate este o neiscusință a limbei franceze de a-și lăsa propoziția țintuită într-un calup de care nu mai poate scăpa...".
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
dur, solicitant, al moralității și responsabilității. "Trebuie să vă fac mai întîi o mărturisire care o să vă înspăimînte: urăsc Bucureștii!... Astăzi. Dar să vă liniștesc îndată referindu-mă la un concept al psihanaliștilor: e vorba de dragoste-ură, sau cum zic franțuzii, de ciudă din dragoste (dépit amoureux)", scrie Neagu Djuvara în Conferința publicată în Secolul 20. Cam același concept definește în spectacolul său Dabija. Pentru că este un creator al cetății. Și pentru că îi pasă. București nicăieri. Un spectacol de Marcel Iureș
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
despre influențele de extremă dreaptă din trecutul său românesc va fi repede bagatelizată de unele dintre argumentele dialogului dintre Ravelstein și prietenul său Chick: portretul savantului român s-ar compune dintr-o sumă dezacordată de gesturi minore, desuet cavalerești, balcanic franțuzite după o modă întârziată - care, în contextul dat, sugerează ceva reprobabil (nu e clar ce) cu privire la fibra sa morală. Cât despre acel trecut incriminator, referințele sunt frustrant de inconsistente și aduc mai degrabă cu o colportare masivă de bârfe dintre
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
banii statului. Pomeni mortale! Unul din ei, din lumea eroului clasic Tănase Scatiu, văr cu Dinu Păturică, azvârle cu brioșe în popor, taman ca Mărioara, ghilotinată, propunând populației, care nu avea pâine, să mănânce cozonac. Una din năstrușniciile istoriei, la franțuzi, fu preluată, la propriu, de ginta de la poalele Carpaților. Pomana, strict ciocoiască, prostește trufașă, va rămâne printre atâtea năuceli ale politicienilor români învârtiți, cuprinși de amețeala măririi peste noapte. Pe ziaristul, pe scriitorul care dezvăluie potlogăriile unora din mai marii
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
botanică, că trăiesc în comun, într-o căsnicie și că una folosește celeilalte. Istoria literaturii ne stă de față și ne spune că literatura noastră a fost un simplu parazitism. D. Iorga a notat admirabil cîndva cît am fost de franțuziți cu logofătul Conachi, lamartiniani cu Bolintineanu, hugolatri cu Alecsandri. Lista se poate continua. Bălcescu nu l-a uitat pe Lamennais, cum nu l-a uitat Costache Negruzzi pe Prosper Mérimée. Macedonski a început cu Musset și a sfîrșit cu Mallarmé
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
petrecea așa : Prin fața celui osândit la moarte prin împușcare, plutonul de execuție defila în pas de paradă ca înaintea ultimelor minute ale existenței sale nefericite, apoi sentința citită corect, - la ochi arm! Foc! Și pac-pac!... Așa e la noi � ziceau franțuzii, vorbindu-le românilor de foarte de sus � noi avem tradiție, asta e tradiția noastră! Și noi ne respectăm tradiția!... Fără nici un fel de tradiție, fără onoruri... datorită lui Antonescu, nea Mitică al nostru, ori nea Ion,... rămânea viu și nevătămat
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
În 2003, ele au apărut la Editura L'Arbre ŕ paroles, din Amay, Belgia, sub titlul Il arrive, le froid. Marin Mincu își exprimă în mod derutant - dar nu fără umor - recunoștința: "Poetului Ilie Constantin, parizianului oltean care m-a franțuzit, cu bucuria de a nu ne iubi prea mult... Marin Mincu". Dedicația pe o carte seamănă, întrucâtva, cu o scrisoare, care nu așteaptă neapărat un răspuns. Pot scrie un comentariu plecând de la câteva rânduri epistolare, dar sunt mai sfios cu
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
Preparate culinare franțuzești l La „Taverne du Pont Eiffel“ Restaurantul „La Servici“, amplasat pe Splaiul N. Titulescu nr. 6, și-a schimbat de curând specificul. Actualmente unitatea poartă numele „Taverne du Pont Eiffel“ și oferă preparate culinare franțuzești, românești, sau, la cerere, și
Agenda2004-48-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283091_a_284420]
-
al stampilează pe marele fabulist: - Nu există băcan - spune el - care să nu știe pe din afara ce zice la Fontaine! ăncet-ăncet se ajunge an cele din urmă și la Anglia, iar noi știm cât de anglofobi șanț bunii noștri verișori, franțuzii... E vorba despre o expresie tipic englezeasca și de o "apucătura" englezeasca și ea, ce desparte cultură insulara de cultură și "modul de viață" din restul continentului. ..."Finot, - intervine Bixiou, - te rog să ne explici legea cea mare numită improper
Ce se face si ce nu se face by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17489_a_18814]
-
sub formă de mioritică dilemă existențială, ar suna astfel, firește, în stilul școlii lui Romulus Vulpescu: Când căcatul ți-a ajuns la gușă, ce să faci decât să trilui?") Cam aici ne aflăm, cu mențiunea că pe frumoasa carte poștală franțuzească literele vocabulei "merde" sunt de vreo zece ori mai mari decât restul textului! într-o posibilă variantă românească, ele ar trebui chiar mărite, dacă nu expandate la nivelul întregii ilustrate! Conjuncția de "revoluție" și "merde", la care m-a dus
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
spunînd, în fond, doar cîteva replici. Cu variații de la o reprezentație la alta apare Ionel Mihăilescu în Teleghin, un proprietar scăpătat, umil și laș, în atitudine, în gesturile servile executate cu capul plecat. Irina Petrescu găsește un chip "prețios" și franțuzit văduvei Voinițkaia, un mers precipitat și aferat potrivit atitudinii sale. Cu măsură și precauție, fără să-l îngroașe deloc prin nimic, pe argatul veșnic beat și leneș, întîrziat și inutil reușește, Șerban Pavlu și ratează absolut Marius Chivu, care-și
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
mare istoric, erudit și auster, se închisese într-un turn, ca, izolat de lume, să poată scrie istoria Angliei în 12 volume. Din când în când primea vizita unui savant tot atât de uscat ca și el, cu care discuta temeinic dacă Franțuzii sau Englezii au învins în cutare bătălie. Într-o zi, înainte de sosirea prietenului, savantul nostru e tulburat de o ceartă iscată jos, la piciorul turnului. Un vecin păruia un trecător, care probabil îl insultase. Savantul nostru privi indulgent câteva clipe
Aniversare Camil Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/2635_a_3960]
-
Vacth, se poziționează cumva între Bunuel și Von Trier. Aviz amatorilor. Youtube Michael Kohlhaas (Franța, 2013). Superstarul danez Mads Mikkelsen se simte la fel de confortabil și când gătește oameni, și când amenință spioni, și când suferă pe nedrept. În acest epic franțuzesc de epocă regizat de Arnaud des Pallières, inspirat de fapte reale și lansat anul trecut în competiția oficială de la Cannes, Mikkelsen joacă un fel de Iancu Jianu Zapciu, cu hotărârea și flerul pe care i le cunoaștem, de acum, prea
BLOOD TIES, PROIECTAT ÎN ÎNCHIDEREA FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE FILM BUCUREŞTI 2014 [Corola-blog/BlogPost/98753_a_100045]
-
splendid film alb-negru, laureat cu Marele Premiu la festivalurile de la Gijon, Londra și Varșovia și cu premiul FIPRESCI la Toronto. 21:00 - PANORAMĂ MICHAEL KOHLHAAS Franța, 2013, 122min. Regie: Arnaud des Pallières. Cu: Mads Mikkelsen, Delphine Chuillot În acest epic franțuzesc de epocă, inspirat de fapte reale și lansat anul trecut în competiția oficială de la Cannes, Mikkelsen joacă un fel de Iancu Jianu Zapciu, cu hotărârea și flerul pe care i le cunoaștem, de acum, prea bine. VINERI, 28 MARTIE CINEMA
Festivalului Internațional de Film București Program [Corola-blog/BlogPost/98926_a_100218]
-
Chilly con carne. New York Cheesecake cu sos de căpșuni afumat. Bread and butter pudding. După o astfel de enumerație, cu siguranță vă întrebați ce legătură poate fi între preparatele culinare de mai sus, fiecare provenind din specificul unei bucătării diferite: franțuzești, italiene, americane etc. Ei bine, toate aceste mâncăruri delicioase se regăsesc în paginile noului meniul de la Livada, unul dintre restaurantele noastre de suflet, locul pe care îl vizităm de fiecare dată când dorim să ne bucurăm cu adevărat de o
RESTAURANT LIVADA [Corola-blog/BlogPost/99211_a_100503]
-
deschisă de luni până duminică între orele 10.00 - 22.00 și vă stă la dispoziție cu o gamă diversă de prăjituri, sfaturi și recomandări. Eclerul cu cafea, rulada Diplomat, Frunza de toamnă, Ișlerul, crema Delice, tarta cu fructe, cremșnitul franțuzesc sau cu frișcă, Amandinele, feliile de Tiramisu, eclerul cu ciocolată, Doboșul special sau torturile spectaculoase cu nucă, lâmâie, caramel, ciocolată sau frișcă și fructe sunt dulciuri ideale pentru orice ocazie, fie ea un răsfăț de moment sau o aniversare, nuntă
Lemnul Verde [Corola-blog/BlogPost/99349_a_100641]
-
cu colții hălci din noi... Și pe strunga strămoșească Se pun ei pe ei ciobani, Să o prade, s-o hoțească Nesătui de-averi și bani... Suntem neamul lui Păcală, Mulți și proști și adormiți, Lupii lumii ne înșeală: Ruși, franțuzi, jidovi și friți. Iar din iarnă, când din ură Am ales cum am ales, Ciobănesc de corcitură Fără-al turmei interes, Tot în haită ne jupoaie,t Numai blana și-au schimbat, Și-am făcut-o iar de oaie Iar
DOI PĂCĂLICI.... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377172_a_378501]
-
a exista, aflate în posesia profesoarei Voinescu, ar fi avut în vedere mai ales realizarea artistică și mai puțin conținutul filozofic și politic. În toamna anului 1957, în casa din strada Dr. Staicovici, C. Pillat a prezentat dintr-o revistă franțuzească o recenzie asupra unei cărți a lui Eliade, Pădurea interzisă, pe care ulterior a citit-o și Voiculescu, fără să o considere valoroasă în totalitate. Într-o altă întâlnire, tot la Voiculescu, C. Noica a citit scrisoarea primită de la Cioran
Vasile Voiculescu – Alte contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/4227_a_5552]
-
DOOM 2005) și în Noul dicționar universal al limbii române (2006); în ultimul, cu definiția: "atitudine (politică) de obicei conjuncturală și demagogică, urmărind cîștigarea simpatiei populare". Sursa imediată a termenului (devenit unul internațional) este considerată, pentru română, franceza. Definiția cuvîntului franțuzesc populisme din Trésor de la langue française informatisé (TLFI) e foarte interesantă, în măsura în care se bazează, în identificarea fenomenului, pe o trăsătură esențialmente lingvistică, discursivă: populismul ar fi semnalat de preferința pentru adresarea globală și nediferențiată către "popor" ("tout mouvement, toute doctrine
Populisme și aroganțe by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9033_a_10358]
-
căror fragmente se organizează, pe linii ascunse, de la sine. Montaigne, Pascal, Nietzsche. și totuși, și la el, la Cioran." (p. 164). Cum "trebuie" citit autorul Schimbării la față a României, depozitarul unui fond (sufletesc) autohton transpus în stil (în spirit) franțuzesc? "Nu trebuie citit direct în conținut fiindcă atunci într-adevăr nu lasă nici o speranță. Conținutul trebuie citit în expresia lui, în energia expresiei, în echivocul și comicul ei" (p. 42). Ajung la provocarea intelectuală a acestei cărți. Verdictele cioraniene par
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
e stînjenită și țeapănă, opune puțină rezistență, apoi cedează. El se oprește și se răsucește spre mine. Estelle se freacă pe buze. Un sărut franțuzesc, explică Ghostie. Io antrenîndu-mă pentru Campionatul mondial. Și pentru haloi. Am fostacolo la restaurantu ăla franțuzesc vara trecută. Îți place potolu franțuzesc? — Nu prea, Îi spun eu. — La ăla elegande pe Royal Mile, insistă el. O chestie cu adevărat franțuzească. Îmi placiusturoiu zău. Melci cu usturoi. Își țuguie buzele și scoate un sunet de parcă ar sorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
proiect la care lucrează, am precizat. —Crede-mă, Sophia nu are nevoie de ajutorul nimănui. Are mai multe relații decât Verizon. Mama ei e o Rothschild sau așa ceva, iar tatăl ei a câștigat premiul Nobel pentru pace pentru nu știu ce piesă franțuzească Îngrozitor de plictisitoare pe care a scris-o. — Oh, păi așa e Hunter. E bun cu toată lumea. Lauren se ridică și privi prin mulțime. Chiar dacă soțul meu ar fi un sfânt, nu aș lăsa-o pe Sophia În preajma lui. Ce ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
care să fie obligați să suporte prosteala noastră. Asta ne făcea să fim foarte relaxați și am Început să facem genul de lucruri pe care nu ai visa să le faci niciodată În propria ta țară, cum ar fi sărutatul franțuzește pe deasupra mesei, ca adolescenții. Ultimul lucru la care ne așteptam era... — Îmi pare nespus de rău că trebuie să Întrerup ceva atât de frumos. Hunter și cu mine am privit În sus, jenați. Sophia D’Arlan stătea În fața noastră, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
pe Seth singuri în holul lui Evie, cu cioburile căzute din gemulețul de lângă ușa principală și candelabrul austriac de cristal al lui Evie care scânteiază ca o bijuterie pentru locuințe. Singurul alt obiect e-o măsuță în acel stil provincial franțuzesc alb și auriu. Pe măsuța franțuzească e-un telefon très oh-là-là cu receptorul mare cât un saxofon de aur așezat într-o furcă de aur peste o cutie de fildeș. În mijlocul cercului de butoane e-o camee. Foarte șic, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]