8 matches
-
că limba românească pe vremea lui și-nainte de dânsul era pe deplin formată și în stare să reproducă gândiri cât de înalte și simțiri cât de adânci, încît tot ce s-a făcut de atunci încoace în direcția latinizării, franțuzirii și a civilizației "pomadate" au fost curat în dauna limbei noastre. Deși nu mai împărtășim entuziasmul cărții lui Bălcescu pentru ideile profesate azi de colegii lui dela 1848, deși ne-am încredințat cu durere că chiar aceia ce azi le
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nevricoasă etc.) Probabil cel mai celebru exemplar canin din literatura română este unul extrem de antipatic: Bubicó. O și sfârșeste rău, nenorocitul, aruncat din tren pe fereastră în noaptea neagră, taman când vagonul trece pe un pod... Numele lui vine de la franțuzirea germanului Bubi. Dar pe rivalul său (al ofițerului Papadopolinii) îl cheama, belicos, Bismark. Într-adevăr, botezarea câinilor cu nume celebre spune ceva despre dorința de a se fuduli a stăpânilor, iar într-un cunoscut roman postbelic autorul, D.R.Popescu, are
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
nevricoasă etc.). Probabil cel mai celebru exemplar canin din literatura română este unul extrem de antipatic: Bubico. O și sfîrșeste rău, nenorocitul, aruncat din tren pe fereastră în noaptea neagră, taman cînd vagonul trece pe un pod... Numele lui vine de la franțuzirea germanului Bubi. Dar pe rivalul său (al ofițerului Papadopolinii) îl cheama, belicos, Bismark. Într-adevăr, botezarea cîinilor cu nume celebre spune ceva despre dorința de a se fuduli a stapînilor, iar într-un cunoscut roman postbelic, autorul (D.R. Popescu) are
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
comentariu din forumul Gândul, 1.06.2005); ,el aducea vorba de Nicușoeur de la Obeur " (forum Ziua, 2.08.2005). Umorul care a contribuit la menținerea formei provine desigur din contrastul între registrul popular al unui cuvînt de origine non-latină și franțuzirea lui (uneori într-o parodie extinsă a pronunțării în manieră franceză). Nu cred că se mai folosesc azi alte forme citate de Graur, ca pardeuse și poften. Materialele mai vechi despre argoul românesc atestau și alte locuțiuni populare cu aparență
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
Ion Sapdaru se pregătește să-și argumenteze scenic ideea potrivit căreia piesa ar fi un antivodevil. Un polițist feroce face ordine în sală, comandă începutul comédiei, o duduie râde prostește. Mai sunt sesizabile pe parcurs câteva izbucniri ale acestei idei - franțuzirea Didinei Mazu, aparițiile de extracție cinematografică ale lui Nae Girimea și Mache Răzăchescu - și cam atât. Sunt imprecizii în mânuirea cronotopului. O parte din decorul gândit de Mihai Pastramagiu și Gelu Râșcă trimite către Bucureștiul sfârșitului secolului al XIX-lea
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
că limba românească pe vremea lui și-nainte de dânsul era pe deplin formată și în stare să reproducă gândiri cât de înalte și simțiri cât de adânci, încât tot ce s-a făcut de atunci încoace în direcția latinizării, franțuzirii și a civilizației "pomădate" a fost curat în dauna limbii noastre"238. Fără a se opune înnoirilor de pe terenul limbii, Eminescu critică "formele goale" și pe cei care "fabrică vorbe nouă, risipind vechea zidire a limbii românești, pentru a părea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
armonioase sunt ele, dacă substituția lor este putincioasă, de nevoie, și conformă cu țălul la care sunt chemate limbele de a fi un organ de înțelegere nu a unor oameni, dar a oamenilor, și a se încredința că latinirea, sau franțuzirea, sau talienirea României vrednicește truzile ce am putea întrebuința în cercetări și lucruri mai serioase"1. Și aiurea: "Moldova e țară rece, unde entuziasmul, fie politic, fie literar, nu prinde în clipeală; nici teoriile italiene și romantice a vestitului revoluționar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bun"507. Artiștii români, pictori și sculptori, care apar în primul număr al revistei din iunie 1900 sunt: Ștefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Sonia I. Nădejde, Titus Alexandrescu, Ludovic Basarab, Roméo Gèrolamo, Frédéric Storck, Oscar Spaethe. Remarcabilă este și franțuzirea numelor, spre exemplu a celor de proveniență italiană sau germană. Modelul cultural prestigios este cel francez și majoritatea pictorilor care trimit "desemnuri" sunt, de asemenea, francezi, francofilia directorului revistei fiind pe deplin asumată. În primul număr apar doar Pierre Bellet
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]