120 matches
-
au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii scrise și vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române și o dezvoltare susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor. Multe dintre
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române și o dezvoltare susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor. Multe dintre cuvintele lor ironizate de scriitorii contemporani lor au devenit neologisme folosite inițial în medii restrânse și intrate treptat, treptat în limbajul tuturor vorbitorilor. Cuvinte fără de care este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a întâmplat cu
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
barbarisme să devină neologisme , tocmai din cauza circulația lor frecvente, iar DEX-ul să fie nevoit să le acorde patalamaua de rigoare. Tot așa s-a întâmplat acum o sută și ceva de ani, când bonjuriștii ne-au agresat limba cu franțuzismele, din același snobism perpetuat până în zilele noastre. Ulterior, s-a umplut DEX-ul cu ele, făcând limba noastră mai „dulce” și mai „frumoasă”. Prin invazia actuală de englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
lor brută, adică așa cum se scriu și se pronunță în limba de origine. Le adaptează în funcție de legile sale gramaticale, le trece prin furcile caudine ale morfologiei și sintaxei românești, precum și prin regulile ortografiei și ortoepiei sale. Când au fost adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
se strecoare și altfel de scrieri, într-o românească destul de stranie și de greu inteligibilă. Nu sunt puține articolele din presa centrală ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprimă în scrieri în care redundanța, anglicanismele, franțuzismele sau șiruri întregi de barbarisme proliferează, încercând să impună o nouă modă de scriere. Oare de ce trebuie să schilodim această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
România), au avut primii inițiativa să te sărbătorească în august. E bine că le-am urmat exemplul să-ți aducem omagiul pe care-l meriți. Cu toate că... Atâția agramați te pocesc cu rumegușul lor, atâția snobi ți-au agățat la gât franțuzismele, englezismele și atâția „deștepți” îți murdăresc cristalinele înțelesuri, otrăvindu-ți limpezimea cu încâlcite englezisme, de ai ajuns o biată cerșetoare romglezită, sperietoare de grauri, că românul de rând nu te mai recunoaște și nu te mai înțelege. Să nu mă
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
Urcai în mașină și demarai. -Seara bună, drăguțo! începuse Agripina. Fetele au ieșit la o promenadă prin Titan. Cantemiristele cunosc parcul doar din auzite. Lixandra cu sentimentul ei patriotic local s-a vrut ghid. -Bonsoir chérie! îi trimise răspuns Nicole. Franțuzismul o puse-n temă pe amică. Era clar! Era bine! Chiar veselă! Nu era cazul s-o iscodească despre Arthur ori de-ntâlnirea lui cu fata. De aceea recurse la o stratagemă: -Parcă tu pregătești vinetele pentru salată altfel decât
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471764630.html [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
clar, ce-i drept. cu răutatea-n pumni și-n piept, un "contre-jur" e... un antet... pierzi clipa bucuriei mari, pierzi înfloriri, pierzi oameni rari, cu sufletul plin de lumini... cu răutatea-n piept, tu, pieri... notă: CONTRE-JOUR s.n. 1. (Franțuzism) Metodă de iluminare, constând din luminarea obiectelor sau a personajelor din partea opusă celui care le privește; contralumină. 2. (Fot.) Fotografie făcută cu această metodă de pozare. [Pron. contr-júr / < fr. contre-jour]. Sursa: DN (1986) Referință Bibliografică: contre-jur / Anne Marie Bejliu : Confluențe
CONTRE-JUR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Contre_jur_anne_marie_bejliu_1335046972.html [Corola-blog/BlogPost/357602_a_358931]
-
pentru Copii în musicalul „Coana Chirița” Coana Chirița, unul dintre cele mai populare personaje ale literaturii noastre, care a stârnit râsul generațiilor întregi de spectactori mari și mici, pe toate scenele din România poposește din nou, în luna mai, cu „franțuzismele” sale, pe scena Operei Comice pentru Copii. După ce de-a lungul timpului, personajul Coana Chirița a devenit sinonim cu interpretările de neuitat ale marilor actrițe Draga Olteanu - Matei sau Tamara Buciuceanu - Botez, de data aceasta moșiereasa grosolană, dar atât de
OPERA COMICĂ PENTRU COPII A INTRAT ÎN CIRCUITUL NOAPTEA EUROPEANĂ A MUZEELOR 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431756520.html [Corola-blog/BlogPost/341606_a_342935]
-
și-i fusese remarcat, chiar recompensat harul, cum, la finele anului al patrulea, avea o mapă bogată de lucrări, a dat la Arte Plastice, lămuri chestionatul. -Vezi că știi să spui zece cuvinte în șir fără să te fandosești cu franțuzisme?! îl șicană Papa pe Solitar, însă vocea i se pierdu sub intervenția Diplomatului: -Ce grozav! Să fii părinte și să ai două flori diferite! El, artist, tu, așa matematician! Mă refer la părinții tăi... -Fară falsă modestie, e ceva! aprobă
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434867499.html [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
se strecoare și altfel de scrieri, într-o românească destul de stranie și de greu inteligibilă. Nu sunt puține articolele din presa centrală ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprimă în scrieri în care redundanța, anglicanismele, franțuzismele sau șiruri întregi de barbarisme proliferează, încercând să impună o nouă modă de scriere. Oare de ce trebuie să schilodim această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN by http://confluente.ro/A_aparut_primul_numar_tiparit_mihai_marin_1370874215.html [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
cu roșu?” Marea lui dorință este de a le convinge pe chivuțe să îi dea biletele și pentru aceasta încearcă să le creeze impresia că el și soția sa alcătuiesc o familie onorabilă, din înalta societate. Astfel se justifică folosirea franțuzismelor la modă: madam și damă care înlocuiesc apelativele depreciative nenorocito și cucoană. Consoarta sa este prezentată acum ca fiind o doamnă frumoasă și respectabilă. Și pentru a spori gradul de onorabilitate d-l Lefter repetă cuvântul madam urmat prima dată
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
în care „foarte respectuos” îl roagă să îi acorde un concediu de câteva zile. Când se întâlnesc întâmplător la berărie, în ciuda acuzațiilor aduse de acesta, i se adresează cu formula domnule șef și încearcă să aibă un limbaj elevat, folosind franțuzismul la modă parol, care, din nefericire, apare alături de regionalisme: „Am fost bolnav, domnule șef”, „Parol, domnule șef: mâne viu negreșit.” Când află că există riscul de a fi destituit, i se adresează șefului său cu formula domnule Georgescu care, probabil
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
colea după noi; ieșim în dosul Agiei, -coate-goale după noi; ajungem la Sfântul Ilie în Gorgani, - moftangiul după noi; mergem pe la Mihai-Vodă ca să apucăm spre Stabilament, - mațe-fripte după noi ... Când i se adresează direct lui Rică Venturiano, Jupân Dumitrache folosește franțuzismul la modă, musiu. Întrebarea este de ce din mulțimea apelativelor prezente în opera lui Caragiale: nene, frate, domnule, soro este ales tocmai acesta. De exemplu, lui Nae Ipingescu i se adresează cu apelativele nene și frate, care exprimă respect, dar și
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
Rică Venturiano este străinul, este necunoscutul, este intrusul care îi tulbură liniștea și față de care are o atitudine rece și jignitoare. Pe deasupra el are și o vestimentație împrumutată după model franțuzesc, cu ochelari și joben, specifică intelectualilor vremii și un franțuzism este mai indicat, probabil, în relația cu un astfel de ins. Cert e că jupân Dumitrache îi atribuie apelativului musiu numai valoare depreciativă, folosindu-l în relație cu Rică Venturiano: „Era să mă-ntorc în poarta , să-i zic numai
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
se strecoare și altfel de scrieri, într-o românească destul de stranie și de greu inteligibilă. Nu sunt puține articolele din presa centrală ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprimă în scrieri în care redundanța, anglicanismele, franțuzismele sau șiruri întregi de barbarisme proliferează, încercând să impună o nouă modă de scriere. Oare de ce trebuie să schilodim această frumoasă limbă latină, absolut unică în felul ei? Să nu uităm niciodată că limba română este cel mai mândru și
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_din_focsan_ionel_marin_1360668138.html [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]
-
răposat. Cei ce primesc aceste daruri sunt datori să spună "Dumnezeu să-l ierte" sau "Bogdaproste!" (cuvânt slav, încetățenit la noi, dar care în traducere înseamnă tot "Dumnezeu să-l ierte!") Aceste formule înlocuiesc pe cea obișnuită de "mulțumesc" ori franțuzismul "merci" care nu se folosesc în asemenea ocazii. Lumânările și darurile trebuie împărțite înainte de începerea slujbei, pentru a nu deranja și perturba desfășurarea rânduielii de înmormântare. • Unii credincioși atenționează persoanele însărcinate cu împărțirea și oferirea lumânărilor, adesea chiar în timpul slujbei
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830408.html [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
spun că cinstirea limbii române, „creșterea limbii românești”, punct testamentar al poetului de începuturi Enăchiță Văcărescu, au rămas simple îndemnuri, vorbe spuse în deșert... La sfârșitul secolului al XIX-lea, cărturarii noștri școliți în Europa împestrițau frumosul grai românesc cu franțuzisme, mare primejdie pentru limba strămoșilor noștri, care ne vorbește de vremuri îndepărtate, de istoria acestui neam urgisit. Cărturarii de care vorbeam erau acei „fii risipitori” care, vrând să-și impună autoritatea, vezi, Doamne, cine sunt ei, murdăreau limba românească. În
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
atâtor cuvinte străine graiului nostru. Manualele școlare, pe cât posibil, ar trebui să îndepărteze împrumuturile care nu sunt necesare și pe care elevii se străduiesc să le priceapă. Autorii, din păcate, consideră că un manual bun e acela împestrițat cu englezisme, franțuzisme și cuvinte de altă proveniență, care schilodesc limba noastră cea română. Apoi, profesorii ar trebui să convingă pe școlari că este absolut necesar să scrie și să vorbească o limbă curat românească, în acest fel ajutând să se facă o
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
cuvinte ce pot fi folosite, fără ca cititorul să mai fie nevoit să consulte dicționare explicative ca să se edifice. Ziariștii noștri, unii de un înalt profesionalism, cu scrieri de o foarte bună calitate, trebuie să înțeleagă că folosirea în exces a franțuzismelor și anglicismelor stâlcește limba și că făptuiesc astfel o adevărată crimă față de moștenirea neamului lor. S-a stins oare simțământul național despre care vorbea Nicolae Iorga? „Dacă nu se va ajunge, spunea el, ca poporul să impună limba sa națională
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
era mai prejos, deși își făcea nenumărate reproșuri pentru ținuta nu tocmai potrivită escapadei. Murea de cald, avea senzația că transpirase râuri, nu alta! Norocul ei cu Solitarul, o antrena galant în tot felul de povești presărate din belșug cu franțuzisme. Patriarhul înainta sistematic, atent la tot ce era în jur, punctând vreo descoperire botanică ori entomologică prin vreo remarcă referitoare la asemănări cu membrii grupului lor. Papa și Babacul se pare că uitaseră de sfadă și erau iar în fruntea
CAP.9 (PARTEA I) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1437888382.html [Corola-blog/BlogPost/344037_a_345366]
-
se pomenea de emisiunea lui McEnroe, și am folosit-o de atunci în nu mai știu câte articole. În plus, urmăresc show-ul lui McEnroe pe Eurosport și nici gând să se bage vreodată Big Mac în vreun astfel de franțuzism... Și totuși, un cunoscător de tenis m-a întrebat ieri: „Ai luat numele ăsta, Roiger, de la McEnroe? Că așa scrie în Republica!...”.
Marele vis al PSDragnea by https://republica.ro/marele-vis-al-psdragnea [Corola-blog/BlogPost/339223_a_340552]
-
Acasă > Manuscris > Cugetări > LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE Autor: Ioan Ciorca Publicat în: Ediția nr. 1696 din 23 august 2015 Toate Articolele Autorului LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE În perioada interbelică, limba română era „îmbunătățită” cu franțuzisme. Ca să demonstrezi că nu ești orișicine, trebuia să știi a încadra substantivele cu „le” și „sion”. După război, vremurile s-au schimbat. Oamenii nu mai era interesați de limba franceză. În școli, accentul se punea pe limba rusă. Nimeni însă
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440302009.html [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]