16 matches
-
Ratatouille”. Alexandru Arșinel a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Național Radiofonic, multe fiind incluse în colecții audio precum „Cufărul de cultură”: „Cercul” de Mircea Radu Iacoban, „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale,„Sărmanul Dionis” de Mihai Eminescu, comediile muzicale „Franțuzitele” de Magda Duțu și „Un poet romantic” de Matei Milo, „Cine-ajunge sus la fix” de Dumitru Solomon, „Căsătorie cu de-a sila” de Molière, „Praznicul ciubotarului” de Thomas Dekker, „Femeile care ucid bărbații” de Michal Tonecki, „Adunarea femeilor” de Aristofan
ALEXANDRU ARŞINEL, ION DICHISEANU ŞI SERGIU NICOLAESCU PE ALEEA CELEBRITĂŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1432960508.html [Corola-blog/BlogPost/373203_a_374532]
-
transdunăreni”, primul volum într-o sinteză a Istoriei române). Ambele au fost publicate pentru prima data in 1837 în Confederația Germană. În plus, el a scris o serie de studii despre literatura română. A semnat cele trei opere cu varianta franțuzita a numelui, "Michel de Kogalnitchan", care era ușor greșită (folosea cazul partitiv de două ori: odată în particulă franceză "de", si a doua oară în sufixul românesc "-an"). După ce a trezit suspiciunile prințului Sturdza prin susținerea fățișa a tineretului intelectual
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
Ratatouille"”. Alexandru Arșinel a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Național Radiofonic, multe fiind incluse în colecții audio precum „"Cufărul de cultură"”: „"Cercul"” de Mircea Radu Iacoban, "„O noapte furtunoasă”" de I. L. Caragiale, „"Sărmanul Dionis"” de Mihai Eminescu, comediile muzicale "„Franțuzitele"” de Magda Duțu și "„Un poet romantic”" de Matei Milo, "„Cine-ajunge sus la fix”" de Dumitru Solomon, „"Căsătorie cu de-a sila”" de Molière, „"Praznicul ciubotarului"” de Thomas Dekker, ""Femeile care ucid bărbații"" de Michal Tonecki, „"Adunarea femeilor” de "Aristofan
Alexandru Arșinel () [Corola-website/Science/307724_a_309053]
-
de la 1848. Non datur saltus in natura. Cine-și închipuiește a putea progresa prin salturi nu face alta decât a da înapoi. Lovirile date bisericii au desființat poliția morală pe care o exercita aceasta în alte vremi; trebuințele exagerate ale franțuzitei plebe de sus au drept corelat munca inzecită a poporului rural, fără însă ca măcar să se fi îndoit puterile sale fizice și intelectuale; dările mari așezate pentru plata unor drumuri de fier pe care n-avem ce căra și pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ai spectacolelor. Relațiile ce se stabilesc între t.p. și alte specii folclorice se rezumă, de regulă, la includerea unor doine, cântece propriu-zise, strigături și chiar descântece în structura reprezentărilor dramatice. Interferența cu creațiile culte este însă reciprocă. Comodia vremii (Franțuzitele) a lui C. Facca și unele comedii ale lui V. Alecsandri și Matei Millo resimt puternic influența t.p. de păpuși, așa cum multe spectacole folclorice poartă amprenta textului scris. Piesele ce alcătuiesc repertoriul t.p. continuă să se bucure de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
Eliade, E. Lovinescu sau altele similare, lipsite de greutatea acestora. Și pentru a aprecia delirul contestatar, reproduc valorile apreciate ca de necontestat față de opera dramaturgului ale unor producții dramatice ca O căsătorie de G. Ursache, Sanda de G. A. Florescu, Franțuzitele de Costache Facca. Cartea, exceptând bogăția informației, trebuie să fie privită din două puncte distincte de vedere. Ce aduce nou: colaborarea lui Caragiale la Telegraful", ignorată de Șerban Cioculescu și evidențiată abia de I. Cremer în 1964, deși semnalată răuvoitor
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
fostul ei adversar. E aproape înduioșătoare stingerea molcomă a unui conflict care părea fără leac, într-o comunitate mică, în care toți se cunosc și toți se regrupează. Iorgu e gata să se însoare cu fata care-i era sortită, franțuzita lui fostă consoartă, emancipată la Cernăuți, își regăsește amorezul neamț de altă dată, Damian se consolează smulgând din gura lui Iorgu mărturisirea de credință pentru Moldova în a cărei nădejde l-a ținut la învățătură („Să deie Domnul, fătul meu
Scrisoarea lui Iorgu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5796_a_7121]
-
și Ostinato de Paul Goma ar fi meritat să mai intre două-trei titluri ale aceluiași; Cuțitul verde și Care Daniel? de Al. Ciorănescu; Poveste cu țigani și Revoluție culturală de L. M. Arcade; ceva din proza de ficțiune sau jurnalele franțuzitei Martha Bibescu; Hesperus și Pergamentul diafan de Ioan Petru Culianu; chiar mediocrul roman Ora 25 de C. V. Gheorghiu, care a făcut un eveniment literar la Paris, trebuie să fie ușor regăsibil într-un catalog general al literaturii române. Dar întrebarea
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
femeie era geniul negrului și al jeurilor, fustele păreau că-i creșteau din carne ca niște solzi. Cred că nu le scotea niciodată, trebuie să fi avut cel puțin douăsprezece, iar pe dedesupt - pantaIoni lungi de dantelă, ca pe vremea Franțuzitelor. Săraca mirosea a vechi. Sunt convins că fustele ei revin în casă ca strigoi. - Cât ești de nedrept! obiectă timid Gaittany. Era o femeie extrem de inteligentă (și subliniind), te prețuia într-un mod deosebit. În fond însă, Gaittany, lipsit de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tâmpenie... N-o interesează decât marele secret al Maestrului, incomparabila sa operă, răzbunarea pe care o servea posterității. Documente, arhivă, revanșă de copist, atât. Exerciții de memorizare, revanșă de copist, atât. Exerciții de memorizare, scumpă doamnă, atât, atât. Călugărița matematiciană, franțuzita menajeră a strigoiului, psihiatrul benevol! Și prietena Tori-Taube, perfectul alibi, ca prietenă, ca soție a prietenului... Înlocuitori, măști, travestiri, subterană, boli și suflete bolnave, codificarea poveștii de ieri care va deveni povestea de mâine. Îl înfuria, de fapt. Auzi, Teresienstadt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Mumuleanu cuprind momente de comedie de moravuri. Lingușitorii, Muierile, Nobilul vechi și sărac, alcătuind o amplă galerie de portrete în gustul clasic, anticipând comicul caragialesc. Tipurile fundamentale ale epocii apar în Comedia vremii (1833), cunoscută mai ales sub titlul de Franțuzitele, aparținând lui Costache Facca. Este prima piesă românească destinată interpretării pe scenă și realizată ca atare. Comedia vremii, inspirată din moravurile epocii, constituie o satiră îndreptată împotriva cosmopolitismului claselor dominante, care, părăsind moda fanariotă, au devenit în scurt timp admiratoare
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
interpretării pe scenă și realizată ca atare. Comedia vremii, inspirată din moravurile epocii, constituie o satiră îndreptată împotriva cosmopolitismului claselor dominante, care, părăsind moda fanariotă, au devenit în scurt timp admiratoare necondiționate ale apusului Europei, disprețuind tot ce era românesc. Franțuzitele, aducând vag cu Prețioasele ridicole a lui Molière, este ancorată adânc în realitățile noastre. Bătrânul boier, Conu Iordache, este refractar noului mod de viață promovat de fiicele sale, ahtiate după moda din „jurnalele după urmă” și după donjuani cu care
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
plasată exact la intersecția străduțelor Dionisie Lupu cu Maria Rosetti, ședeau parcă tustrei calibrați într-un ac de seringă, străpungând cu nemiluita trupurile cucoanelor cu mutrițe emailate, plimbîndu-se pe bulevarde nemaivăzute în rochii pale, ușoare ca adierea de pasăre, a franțuzitelor în teci de hermină, cu pantofi mofturoși sau cu sandale de lamé, a eleganților strânși în ghete de lac și-n corset, cu buzele melodramatic fardate și obrajii albiți farmaceutic cu pudră, fudulindu-se ca niște curcani sub pălăriile de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
amărăciunea și nici dezgustul. Scrisă sub impulsul ideilor propagate în Societatea Filarmonica, piesa Comodia vremei (interpretată în 1835 de elevii Școlii de declamație din sânul Societății) ia în derâdere franțuzomania - motiv pentru care I. Heliade-Rădulescu îi va schimba denumirea în Franțuzitele -, deschizând o serie de succes în dramaturgia satirica pașoptista. Înrâurita de Leș Précieuses ridicules a lui Molière, comedia se inspiră din realitățile românești. Antibonjurist, autorul persiflează apucăturile cosmopolite ale generației tinere, sesizează ridicolul încercărilor micii boierimi și ale burgheziei ajunse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
celor două „prețioase ridicole” din mahalaua Bucureștilor, Elenca și Luxandra, anunță, prin nostima lui bizarerie, vorbirea fistichie a Chiriței lui Vasile Alecsandri. SCRIERI: Din ale lui Costache Facca, în I. Heliade-Rădulescu, Diverse, vol. V: Poezii inedite, București, 1860; Comodia vremei (Franțuzitele), îngr. și pref. Vasile Vârcol, București, 1906, reed. în PND, 51-76; Conversații, PND, 77-81. Repere bibliografice: Bogdan-Duică, Ist. lit., 240-248; Călinescu, Ist. lit. (1941), 187-188, Ist. lit. (1982), 195-197; Popovici, Romanț. rom., 84-91; Ist. teatr. Rom., I, 277-280; Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
trebuia să reformeze și limba. Franțuzitul trebuia să fie democrat și democratul franțuzit. Latinistul trebuia să fie democrat și democratul latinist. Apărătorul vechiului regim trebuia să vorbească vechea limbă a clasei boierești, iar femeile, primele primitoare de civiliza-ție, o românească franțuzită. Am văzut pe Iorgu, pe Clevetici, pe Răzvrătescu, pe Galuscus, pe Gahița, pe Enache Damian. Și cine nu știe pe Cucoana Chirița? Alecsandri nu uită niciodată să biciuiască pe făuritorii de vorbiri artificiale. Chiar și în Istoria unui galbîn, din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]