79 matches
-
smântâna din rețetă, ouăle, parmezanul și pancetta fiind, cel puțin la italieni acasă, suficiente pentru o porție de paste carbonara bune! Prețurile nu-s mici, 22 de lei pentru o porție medie de paste nu e vreo afacere, dar aerul franțuzit și liniștea locului merită (plus că nu cred să găsești un preț considerabil mai mic nicăieri în Centrul Vechi). Data viitoare nu mai plecăm înainte să gustăm brioșa cu ciocolată albă caldă!
bistro elegant, meniu bogat by http://www.zilesinopti.ro/articole/1692/mago-bistro-elegant-meniu-bogat [Corola-blog/BlogPost/99707_a_100999]
-
greu de citit cu înțeles cea de-a doua, deoarece se compune din cuvinte luate de pe buzele strămoșilor din Banat, pe când nu erau unse cu grăsimea lexicului și fonetismului alunecos, pe ici pe colo românesc modern, pe ici pe colo franțuzit sclifosit, iar azi plin vârf de anglicisme. Cartea „Gi la Murăș în Petrari” e scrisă în dulce grai bănățean, rar lucru întâmplat azi, când nici multe dintre doine nu mai sunt cu sevă a lacrimilor de durere ori de fericire
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1430628091.html [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
de gătit pe care se încălzea apa. Ne spălam vinerea, știa ce știa Lelea Profira, deși eram acum Anița și Țunia, nu? Școala, un pension particular, era ascunsă pe o stradă paralelă cu Păcurari, pe Cucuteni. Directoare era o domnișoară franțuzită, fără vârstă, clientă de încredere de-a Profirei care, după o scurtă ascultare, decisese să ne înscrie tocmai în clasa treia, noi știind să citim și să scriem dinainte de la părinții noștri... Iar se lăsase tăcerea în camera Aniței. Prin
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
în 1840, iar la București în 1850 sub bagheta lui I.L. Caragiale. Ciclul Coanei Chirița a deschis reprezentarea caricaturală a vremurilor, protipendada, snobismul, parvenitismul epocii. ”Satira lui Alecsandri are în vedere îndeosebi galomania, pocirea limbii române prin folosirea unui jargon franțuzit, dar și conservatorismul retrograd în toate privințele.” ( Al. Piru) Rolul de educator al teatrului a fost folosit în diversele sale forme din cele mai vechi timpuri. Comedia de caracter, farsa, parodia, comedia de moravuri, prin expresiile lor de umor, ironie
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
întors către ea, fiindcă acolo sunt izvoarele și rădăcinile. Familia mea a fost una modestă, de oameni simpli, fără bibliotecă cu pereții căptușiți cu cărți, pe care să o dau gata până ce aveam să merg la școală, ori cu bonă franțuzită care să ne ofere o educație după manual. Am crescut în casa bunicilor, împreună cu mulți copii, dar cu principiile omeniei, ale dragostei de aproape, de bătrâni, de țară și chiar față de animale, sentimente ce mi-au fost sădite și pe
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492670078.html [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
rodnică la o răscruce de timpuri când limba română își căuta vadul ei spre modernizare. Scăpase din rigorile Școlii Ardelene care o ciuntise și-o transformase într-o păsărească de ciunisme și pumnisme, încerca să se lepede de exagerările cosmopolite franțuzite și căuta să se debaraseze, datorită lui Maiorescu, de „beția formelor fără fond”. Tocmai abandonase alfabetul chirilic și Academia, în frunte cu Alecsansdri, încerca să găsească noi sunete și litere pentru ciudatele sunete și semne slave care nu existau în
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_si_limba_romana_li_ion_ionescu_bucovu_1388906404.html [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
a vrut grecul, acum mai bine de o sută de ani, să spună cu „sosul greșelilor de ortografie și punctuație” și a „enormelor greșeli fundamentale”, „lăsând loc satirei, lovind în categoriile profesionale cu o spoială de cultură, cu un jargon franțuzit” (azi cosmopolit)? Până la examenul de limbă română mai este ceva timp în care încă puteți învăța, indiferent de metoda adoptată, de exemplu la teatru, unde cu siguranță se va mai juca celebra piesă „O scrisoare pierdută”.
Avem cuvinte by http://www.zilesinopti.ro/articole/2719/avem-cuvinte [Corola-blog/BlogPost/97287_a_98579]
-
de ultimele reguli academice stabilite”". A. E. Baconski schițează unele „înrudiri și vecinătăți” între Caragiale și Tudor Arghezi. La ambii este evident același patriotism, aceeași țintă a satirei, lovind în categoriile profesionale cu o spoială de cultură, cu un jargon franțuzit. Baconski remarcă la amândoi "„pasiunea pentru stil, pentru o anumită arhitectură stilistică, mai simplă la Caragiale, mai savantă la Arghezi”". Nicolae Steinhardt a constatat în eseul său, "Secretul” Scrisorii Pierdute”", că opera lui Caragiale a fost citită până în 1975 din
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
a arătat că aceasta a fost însoțită de un atac voalat îndreptat către Gheorghe Asachi și publicația să "Albina Românească". Mihail Kogălniceanu a criticat mai tarziu fățiș varianta de limbă română literară propusă de Asachi, bazată pe arhaisme și foneme franțuzite, si pe care o consideră inconsistenta. El l-a criticat pe Asachi și pentru ceea ce consideră a fi o influență excesivă a poeziei străine în opera lui. Au apărut tensiuni și între Kogălniceanu și Alecsandri, după ce primul a început să
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsîndu-și sângele onorează această țară. Și pe când acești cumularzi netrebnici, această neagră masă de grecotei ignoranți, această plebe franțuzită, aceste lepădături ale pământului, această lepră a lumii și culmea a tot ce e mai rău, mai mincinos și mai laș pe fața întregului univers face politică și fanfaronadă prin gazete și se gerează de reprezentanții unei nații ai cărei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nevoie ca limba țăranului, fie el în România, fie în Ardeal, să fie pusă iar în scaunul de onoare ce i se cuvine, în locul în care o pusese cronicarii și biserica. În lupta pentru limbă și adevăr și contra jargoanelor franțuzite sau nemțite și a beției de cuvinte, d-sa a rămas învingător; autorii loviți de pana sa energică nu mai cutează a se întoarce la obiceiul lor de a înșira cuvinte nouă în loc de idei adevărate; limba, și împreună cu ea mintea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul de căpetenie al organizării noastre sociale este posibilitatea ce se dă străinilor și păturei de feneanți, grecotei, franțuziți, bonjuriști, demagogi de-a exploata poporul sub o formă ori sub alta. Asta e cheia tuturor relelor și tuturor suferințelor, acesta cuvântul cu care se dezleagă cimilitura putrejunii sociale și politice din România. Posibilitatea dată unor nulități și unor parveniți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
da o icoană fidelă despre cultura unor popoare, trebuie să le cunoști limba, căci cunoștința limbei jidovești nu poate servi decât pentru a te introduce în universitățile din Tîrgul-Cucului. Ca toți jidanii, cari în literatura germană se deosebesc prin stilul franțuzit și prin espresii mârșave și obraznice, și acest tânăr și gros colaborator de la "N. Fr. Presse" nu-și cunoaște lungul - nasului, judecă făr' a ști nimic și batjocorește toate popoarele câte n-au plecare de-a se săruta cu jidanii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
murit acum patru ani, iar soția la doi ani după el. Ce oameni! Marga vine rar în vizită la noi dar ne iubește; noi ne ducem pe apa sâmbetei, ea rămâne! - altă generație, domnule judecător, generația dumneavoastră; e nemăritată și franțuzită, profesoară de limba franceză la liceul de fete. V-am spus odată de ea, dar ați uitat probabil. În adevăr, nu-mi aduceam aminte să-mi fi vorbit despre ea, aici poate că era de vină permanenta mea neatenție la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o boierime • E.D. Tappe, op. cit., p. 566. • Ibidem, p. 567. • Potrivit recensământului din 1859, efectuat sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad, orașul Iași avea o populație de 65.745 de locuitori din care 30.460 erau evrei, reprezentând un franțuzită și majoritar absenteistă, petrecându-și vremea la Paris, înglodată în datorii față de cămătarii evrei, care le percepeau o dobândă de 200%, motiv probabil pentru care condițiile de viață i s-au părut foarte scumpe, superioare chiar celor întâlnite la Londra
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
uneori fără să vrea, și aspecte amuzante, bizare sau grotești ale unei lumi în lentă, voluptuoasă decadență. Asupra fenomenului artistic (plastic, literar, muzical), C. emite și considerații subtile, comentatorul avizat coexistând alături de cronicarul frivol și plezirist. Paradoxal, sub grațiile sale franțuzite, el se manifestă din când în când ca un inamic al cosmopolitismului, solicitând acelor cititori la care avea audiență un atașament mai mare față de cultura românească. Fără straiele și masca lui Edgar Bostandaki, C. e un cronicar nu rareori interesant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286297_a_287626]
-
ă) Ai uitat că ești pensionară, țara Îți dă pensie, și nu cei de afară. Ar trebui să-ți ea pensia șsic!ț. Ești dascăl și așa ți-ai Învățat copii? șsic!ț”. Un anonim: „Rușine! baborniță Împuțită! În zdrențe franțuzite, de târfă josnică”. Scrisori făcute parcă la indigo după acestea vor umple cutia poștală a Doinei Cornea În primii ani de după revoluția din decembrie 1989, În special pe parcursul mitingurilor din Piața Universității (22 aprilie - 12 iunie 1990). Volumul din dosarul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de Com. Nor. de Învățămînt a RASS Moldovenești, în a cărui introducere se afirmă o idee comună cu a lui Vasile Stati: „Colectivul de avtori și-a pus ca țelь la munca sa să curețe limba moldovenească de cuvintele românești franțuzite, neînțelese de norodu moldovenesc, întroduse cîndva de dușmanii norodului, și în rind cu aiasta s-a stăruit să apușe cît mai multe cuvinte întrate în traiu norodului moldovenesc în legătură cu zidirea soțialistă, ca neologhizme din limdьle noroadelor frățești rusască și ucraineană
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase „o mică liră și filantropică și revoluționară”4; Baronzi făcuse dovada „unei modernități destul de curajoase”5 prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era „un franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești”6, notabil fiind la el „realismul intelectual”. Concluzia criticului la acest prim capitol este că toți acești poeți probează unitatea lirismului în epocă, pregătind terenul pentru semnificative cristalizări ulterioare. Adevărata orientare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Am aflat nu peste mult că fiecare dintre ei aveau dosare nimicitoare și că majoritatea au ajuns în Deltă mai mult siliți decât din proprie voință. Unul era Ing. Sergiu Hartia, fiul fostului proprietar al firmei Astra, om cult, fin, franțuzit, dar dărâmat moral. Altul era Ing. Nae Rainu, fiul patronului fabricii de becuri de la Fieni, om de mare cultură, cu ochi mari albaștri umbriți de sprâncene mari stufoase, și care povestea cu o voce caldă, cuceritoare, lucruri minunate despre întâlnirile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Clasă! Un lucru foarte frumos a fost că nu a avut nimic împotrivă ca eu să mă duc și la Maestrul Constantin Stroescu. Îl cunoscuse pe bunicul, era prieten cu tata... A fost unul dintre primii Pelléas, foarte fin, foarte franțuzit... Mă duceam la dumnealui tot pentru șlefuirea mea, mai ales în lied. Era foarte plastic în explicații. Ca să mă întorc la Toulouse, atunci, n-am avut timp să văd nimic. Dacă te uiți la pozele mele din perioada aia, parcă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
consemnări au fost preluate de Călinescu în întregime, altele, parțial. Nu puțini sunt autorii care pur și simplu le ignoră. Iată, de pildă, tezaurul de informații reprezentat de cărțile lui Rudolf Șuțu (el își scrie numele "Suțu", probabil din pricina ortografierii franțuzite "Suotzou"); cele două volume din "Iașii de odinioară" (1923, 1928) nu s-a învrednicit nimeni să le reediteze, iar cercetarea lor este permisă doar în regim de sală la Biblioteca Universitară, așa că au rămas necunoscute marelui public. Nu-i o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
bun e Rosetti, bun e la gazetă, bun pentru propagandă, dar la alegeri nu e bun; la alegeri e mai bun Vernescu. De ce nu era bun Rosetti, și de ce era mai bun Vernescu? Fiindcă Rosetti trecea drept un revoluționar zvăpăiat, franțuzit și cu idei nepotrivite pentru țara românească, pe când Vernescu era un liberal moderat, așezat și mai ales om cu o avere însemnată. anul 1876 287 24. Cum am mai amintit, răscoala din Bosnia și Herțegovina izbucnise în vara anului 1875
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din toate dialectele, dar și prin neologisme romanice. Etimologismul său e moderat de perspectiva istorică, fapt evident și în îndrumările pe care le-a adresat scriitorilor. În articolele de critică literară, C. considera că scriitorii din Țara Românească folosesc o limbă franțuzită, iar cei din Moldova abuzează de provincialisme. De aceea, le cerea să se inspire din vechile texte românești, pentru a crea o limbă literară unitară. Era de părere că, de vreme ce o literatură valoroasă depinde nemijlocit de calitatea limbii literare, eforturile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
pedeapsa. În Săracul cinstit (1851), cu reminiscențe din Baba Hârca a lui Matei Millo, titlul vorbește de la sine. Dincolo de sentințele morale, comedia conține note de critică socială. Începutul comediei-vodevil Ucenicul șarlatanului (1851), unde sunt puși față în față un june franțuzit, abia întors din străinătate, cu ifose cosmopolite, și bătrânul său părinte, păzitor al vechilor și bunelor obiceiuri, amintește de Iorgu de la Sadagura a lui V. Alecsandri. H. este un antibonjurist convins, suspicios și ricanator în fața unor semne de înnoire. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287399_a_288728]