1,279 matches
-
News, 9 octombrie 2015, accesat online în octombrie 2015 pe adresa http://www.bbc.com/news/world-europe-34486157. 17 Nicholas Sarkozy, "Le monde a besoin de Russie", France 24, 29 octombrie 2015, accesat online în octombrie 2015 pe adresa http://www.france 24.com/fr/20151029-sarkozy-poutine-rencontre-moscou-syrie-ukraine-diplomatie-critiques-france. 18 Popescu, N., "Cum s-a transformat povestea de succes a Moldovei în relația cu UE într-un eșec usturător pentru moldoveni", interviu la Radio Europa Liberă, 5 octombrie 2015, accesat online în octombrie 2015 pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
mai român decât oriunde, cu alte cuvinte invidios, nesuportând capra vecinului. De aceea, mă pomenesc năpădit deodată de imaginea văzută cândva la jurnalul de actualități UFA cu batalionul german de onoare defilând marțial chiar pe sub acest Arc sacru, al orgoliului franc. În după-amiaza lui 14 iulie, însă, Franța ca și Mama Natură aveau să fie repuse pe deplin în drepturi în părculețul floral Paul Langevin, de sub Politehnica bătrână. Un scuar lung de vreo șaptezeci de metri, lat de doar treizeci, unde
Reflexe pariziene (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14903_a_16228]
-
toată Europa în scopul integrării poetice a continentului așa s-ar putea numi vocația ei culturală. Lidia Vianu: Editezi o revistă londoneză mai neobișnuită, numită Orient Express, în amintirea unei Europe interbelice. Așa cum spui în prefața revistei, engleza este lingua franca, noua latină a Europei postcomuniste. E o revistă mai neobișnuită fiindcă publici scriitori est-europeni într-o perioadă când aceștia nu mai sunt la modă. Îi publici pentru valoarea lor literară, nu cea politică. Pe lângă doctoratul în filozofia limbajului, ești și
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
mele" (p. 11). O dată stabilită această convenție narativă scriitorul face o pledoarie pentru literatura erotică ( "Alt argument decît acela că erosul face parte din viață, mai mult, că este însuși izvorul vieții, nu am găsit" p.11) și pentru utilizarea francă a unor cuvinte și expresii repudiate de literatura română dintr-o inexplicabilă pentru scriitor pudoare sau care sînt reproduse grafic în opere mai mult sau mai puțin clasice prin puncte de suspensie. Culmea este că în pofida pledoariei teoretice, în textul
Bărbatul la cincizeci de ani by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13924_a_15249]
-
de inaniție cîteva luni mai tîrziu, la începutul anului 1942. Cînd s-a jucat, de pildă, într-o seară literară a grupării piesa lui Harms, Elisaveta Bam, în "Ziarul roșu" a apărut un articol care o desfințează complet. "Un haos franc, împins pînă la cinism, din care nimeni nu a înțeles o boabă, după cum au recunoscut cu toții". Harms, într-unul din caietele de însemnări, scrie o scurtă rugă, emoționantă: "Doamne, fă în așa fel încît acolo - despre seratele literare e vorba
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
și el a zâmbit, neîncrezător, închipuindu-și că exgeram. Dar nu puneam de la mine nimic, din contră, ascunzând faptul că, în sinea mea, uneori îl socoteam un geniu, dificil, după unii, însă mie părându-mi-se un scriitor sincer, dârz, franc în confuzia glumeață, română. Un cărturar cu totul ales. Egal, previzibil, măsurat în tot ce scrie, într-un fel, dacă vreți, deasupra existenței cotidiene, atemporal în sensul că nici zdruncinăturile istoriei, nici sosurile picante sau grețoase ale întâmplărilor de tot
Orașul unui aristocrat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12470_a_13795]
-
tiraj de 3.000 de exemplare. Această din urmă carte și nu alta i-a fost expediată dlui Simion. Un editor serios nu avea dreptul s-o ignore, chiar dacă ar fi fost neghioabă, caz în care trebuia s-o spună franc, dar mai ales s-o demonstreze. Dar s-o treci sub tăcere... Asta nu poate însemna decât fie că n-o cunoști, și atunci ești descalificat profesional, fie că o cunoști și o ignori cu bună știință, iar atunci ești
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
cât balamuc vituperant și câtă sărbătoare tihnită sălășluiește dincolo de limanuri. De pe Sena, Parisul pare un roman pe care îl frunzăresc în speranța că, dacă nu am cum să-i surprind esențialul, pot măcar să-l zăresc. Un roman ca un studiu franc și îndrăzneț al inimii unei metropole ce a dezvoltat atâtea epopei subiective și a formulat atâtea cereri de îngăduință pentru întreg cortegiul de neajunsuri și deversări, de devotament și meschinărie, de dragoste și ură, de generozitate și rea-credință, de admirație
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
cu celebrul surghiunit tomitan: "am cel puțin trei lucruri în comun cu Ovidiu: poezia, nasul (Publius Ovidius Naso) și exilul...". Mai mult în serios decît în glumă dă glas decepției d-sale față de România. într-o însemnare datată 1993, declară franc: "în nici opt ani de zile, am achiziționat, aici și în Anglia, mai mult respect, recunoaștere și entuziasm decît în patruzeci de ani în România!" Așa cum altădată se considera respinsă de Partidul comunist, o mal aimée în raport cu acesta, acum afirmă
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
decent) și Dinu Săraru, "aranjorul" admirat de mulți, dar ale cărui veritabile aspirații nu le pot depăși pe cele ale prăfuitului, minorului Take, Ianke și Cadâr. Pasionantă de la prima la ultima literă, O biografie a lui Andrei Șerban este confesiunea francă, fără inutile împăunări și excluzând răzbunările retrospective - așa cum se întâmplă în suficiente cazuri de creații confesive. Tot ce-a avut de decontat Andrei Șerban s-a petrecut strict în relație cu arta și cu obsesia de a înțelege și a
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
Liberă. Așa era atunci. De acolo am aflat despre sintetizator, un instrument care te ajută să creezi sunete. Ăsta putea să exprime în plan real ceea ce eu visam“. Compozitorul muzicii de/din vis a avut o tinerețe împrăștiată. O recunoaște franc. Multe schimbări de domiciliu, multe aventuri. „Criza de identitate specifică vârstei, care la ceilalți ține doi-trei ani, la mine a ținut zece ani. Instrumentele pe care visam să-mi pun muzica visată erau foarte scumpe. Era vorba de mii de
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
doua zi m-am trezit la mine la serviciu că mă cheamă la poartă o femeie la vreo 30-35 de ani, ponosit îmbrăcată, cu un ochi vânăt (am înțeles numaidecât cam cum trăiește cu soțul ei), care mi-a spus franc: doamnă nașă (felul cum mi s-a adresat m-a distrat cel mai mult, m-a făcut pur și simplu să izbucnesc în râs, cum nu mai făcusem de mult timp), de când aștept și mă rog la Dumnezeu să veniți
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
său reformator (o moderată reforma agrara apreciată la un milion ha și mult mai modestă reforma electorală, prin crearea Colegiului unic pentru toți știutorii de carte), întîi a avut grijă să-și asigure asentimentul marilor proprietari funciari liberali, vestindu-i franc că, de nu-i accepta reformele, demisionează. Apoi, în Constituanta a avut de înfruntat împotrivirea conservatorilor, pe care, de fapt, se bizuiau și mării latifundiari liberali deloc dispuși să renunțe la privilegiile lor. Cum reiese și din unele medalioane din
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
trăia fratele său Victor, marele pictor, care l-ar putea ajuta. N-a putut obține pașaport. Deocamdată se apropie de compoziție și, în 1966, i se cîntă, cu real succes, cantata La moartea lui Ștefan cel Mare, difuzată la Radio France în 1967. În 1966 norocul îi surîde, căpătînd delegație de a participa la Bienala de la Veneția, unde pictură lui Victor Brauner e expusă, într-o sală specială, în pavilionul francez. Corespondență trimisă Lenei de la Veneția are un aer halucinant, deținutul
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
lamentații în marginea a cît de jos a alunecat ștacheta actoriei e pierdere de vreme, mai potrivit e să-i căutăm patogenia și remediul. Peter Brook caută remedii în volumul Fără secrete. Gînduri despre actorie și teatru. Verdictul regizorului e franc: teatrul e în criză, conul de umbră în care a nimerit fiind de rău-augur. Și atunci să-l scoatem din criză redîndu-i măreția, iar pentru asta trebuie să înlăturăm din teatru tot ceea nu îi este indispensabil. E un altfel
Declinul scenei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2486_a_3811]
-
flerul unui filosof ca să admită asemenea fabule desuete? Tocmai de aceea Dennett nu vede nici o deosebire între Hristos, Poseidon sau Superman, trei personaje fictive născocite de imaginația surescitată a omenirii. Dennett e un evoluționist căruia ideea creației îi provoacă stupoare francă. Arena polemicii dintre Plantinga și Dennett e împărțită în două tabere - religia și știința -, cele două părți beligerante avînd domenii de valabilitate diferite. Altfel spus, ele se poartă precum doi vecini cu totul venetici, cărora le lipsește cel mai mic
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
o slavă mă duce/ o bucurie legiuiește în tunet/ galacticul pentateuh!/ Ascensiune de temple-n delir!/ În sîngele-mi zeii-s în/ apoteoză -/ floarea de prun/ este singura gnoză/ și suma întregii vădiri!" (Ca să văd). Uneori e atinsă nota unui materialism franc: "Domin din toate spațiile!/ Nu mai/ e pulbere-n mine/ nu mai e duh -/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh!" (Domin din toate spațiile). Prin suprimarea "duhului", poezia rămîne o efervescență în sine, furioasă, delirantă, încercînd a-și
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
a se ofusca, să le trateze ca atare? Pînă una-alta, plîngîndu-se că n-are audiență și că e minimalizat, că aparține categoriei de "autori foarte cunoscuți ca necunoscuți", Adrian Marino opune criticii românești ce l-ar repudia cel mai franc dispreț: "Critica literară românească, am mai discutat, a rămas încă la stadiul Lovinescu-Călinescu: parafraze lipsite de valoare, rezumate, formule fericite...". De unde ar rezulta nu doar totala inactualitate a celor doi mari predecesori și ai succesorilor lor, ci și "lipsa de
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
27) Savuroase, analizate cu finețe, sunt și portretele unora dintre doamnele care frecventau cenaclul Sburătorul, decupate din Memoriile criticului. Portretul Soranei Gurian sau acela al lui Bebs Delavrancea (apariție "mică, miniaturală, cu un cap mare, plin de zulufi, cu ochi franci") întrețin impresia că în cartea Elenei Zaharia Filipaș, scriitoarele-personaje sunt cel puțin la fel de interesante ca personajele de hârtie, prelungindu-și cumva existența dincolo de paginile cărților. Un alt capitol care trebuie menționat este cel intitulat O antologie a literaturii feminine. Dincolo de
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
Executivului a unui politician tânăr, sănătos la minte și la trup, în formă și plin de haz." În același comentariu, el remarca "cu plăcere": "stilul dezinvolt, aplicat, sportiv al noului Premier ca pe un semn că se poate discuta normal, franc, fără încruntări prețioase despre cele mai incomode teme ale guvernării." Potrivit surselor De Ce News, și conducerea postului public de radio va fi demisă, urmând ca la conducerea acestei instituții să vină Ovidiu Miculescu, care este susținut de PSD. Între 1994
Cine este Radu Călin Cristea, noul director interimar al TVR () [Corola-journal/Journalistic/22694_a_24019]
-
meschine, fiecare spune ce are de spus, după măsura artei, nu a omului, pe care nu cred s-o mai regăsim vreodată. O lume în care, fără menajamente și protocoale, jumătăți de gură și clin d'oeil, încape o prietenie francă, încercată în critici și-n amendări al căror curaj (cine-l mai are, în societatea "care întoarce capul"?) mătură certitudini comode și se izbăvește de politicoasa, manierata complicitate cu ratarea a amicilor de bine. Cîteodată, însă, punînd armele jos, și
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
Liviu Dănceanu Să fii loial ! Retorica postmodernistă, se știe, e una la vedere, francă, manifestă. Chiar dacă își demonstrează egolatria, compozitorul exhibă, de multe ori cu voluptate, mecanismele elaborării opusului, după toate regulile unui material sonor animat de drame, conflicte și, eventual, rezolvări, fie dispuse într-o cursivitate logică, rațională, fie orânduite printr-o discursivitate
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
pseudo-argonauților, simți nevoia s-o semnalezi. Cartea lui Ricoeur, a cărei temă a atras de-a lungul timpului sute de argonauți mai mult sau mai puțin temerari - problema existenței răului în lume - , are meritul de a fi sinceră: autorul mărturisește franc că nu are cheia problemei și că scopul lui este numai acela de a înfățișa fețele și consecințele acestei inepuizabile chestiuni umane: de ce îngăduie Dumnezeu existența răului în lume? Întocmit cu gîndul de a fi citit în public în cadrul unei
Tainele suferinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8136_a_9461]
-
care părintele său, Ernest Bernea, distinsul cercetător al categoriilor fundamentale din percepția spațială a Românilor, știuse s-o releve, cu un înțeles de invulnerabilă spiritualitate, de protecție majoră, împotriva demoniacului. De aceea simțim că asemenea locuri ne pot sta pavăză, franc și destoinic, pentru că frumusețea lor nu izvorăște doar dintr-o logodnă anume a stihiilor; intră în ea, inseparabil, materia sufletească a unei istorii care înseamnă destin asumat laolaltă, convergență morală. Fecior al unor pămînturi rezemate în soclul aceluiași podiș moldav
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
les jours. Apropierea e însă speculativă, întrucât existențele eroinelor se obiectivează firav. “Hortensia PapadatBengescu aduce aici înainte de orice, o mărturisire interesantă asupra feminității, restrângând câmpul observației la planurile unde existența gravitează exclusiv în jurul gineceului.” ¹ `Literatura scriitoarei aduce o notă de francă senzualitate, de exaltare păgână cu aspecte de narcisism. Când nu se exaltă pe sine, ea se apleacă asupra misterului feminin pentru a-l sfâșia. Analitică, sub raportul cercetării tulburărilor psihologice și fiziologice ale amorului, opera ei este pur lirică deîndată
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]