5,224 matches
-
cu arii din Traviata, ce le cînta din gură un italian bătrîn! ș...ț Au dispărut cu totul bordeiele umede, săpate în pămîntul cald iarna, răcoros vara, și costînd atît de ieftin; dispar țiganii sacagii, ce-ți cer iarna un franc pe butoiașul de apă cumpărat cu cinci parale, dispar puțurile ridicate de un suflet creștin al cărui nume se pomenește de vreo cruce de piatră cu frumoase și vechi săpături, dispar felinarele de un metru, cu lampă mititică de petrol
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
1947. Funcționând că un guvern în exil, a fost finanțat (în secret) de Departamentul de Stat al SUA, insă sumele alocate s-au dovedit a fi insuficiente. Mai mult, fondul depus de Mihai Antonescu în timpul războiului (aproximativ opt milioane de franci elvețieni) - destinat să "folosească pentru o rezistență organizată în exil, în caz că țara ar fi fost ocupată de sovietici" - a fost blocat de Ana Pauker, în calitatea sa de ministru de Externe. Cea mai intensă activitate a fost aceea din timpul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ține fiecărei lucrări pe care intenționează să o scrie. Poate părea exces din partea mea să insist asupra acestui subiect, dar nici nu am dreptul să trec ușor pe deasupra faptului că Alexandru Busuioceanu descoperă la un anticar și achiziționează pentru "un franc" o cărticică neștiută Nationalisme roumain du XIX-ème siècle, lecție de deschidere a unui curs ținut la Sorbona de Alex. A. C. Sturdza, elev al lui Hasdeu, autor al mai multor lucrări de literatură antică, premiate de Academia Franceză; sau un R.
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
dinți va deveni piesă de muzeu. Sunt sigur că aceleași personaje văd în inevitabila renunțare la moneda autohtonă încă un complot al iudeo-masoneriei, încă o încercare de a distruge delicata ființă națională. Să fim serioși! Cu ce va fi fost francul francez mai puțin prestigios decât leul? Și iată, de câteva luni el a rămas doar în colecțiile numismaților ori în manualele de istoria finanțelor. O fi fost leul mai eficient decât marca? Or, moneda în care, cel puțin în vestul
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
intra în Europa contribuind la structurarea modelului de cavaler și curtean și, în general, de "om de caracter", sau "om civilizat". Până în secolul al VII-lea, arabii nu s-au făcut simțiți printre popoarele cunoscute atunci: romanii, bizantinii, vizigoții, celții, francii. Dar apare o carte din care se dezvoltă o religie nouă: Coranul. Revelația lui Mahomed nu se deosebește mult de cea a patriarhilor și proorocilor, de aceea Coranul pare o variantă poetică (avea tradiția quasâdei), a Bibliei. Coranul este începutul
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
regina În salonul ei plin de marile celebrități ale vremii, dar și de ideile Înaintate care adoptau și nu se sfiau să le cultive chiar pe cele mai revoluționare, fapt ce-i dăduse tăria să refuze cele patru milioane de franci pe care, tocmai spre a-i confirmă Împăcarea deplină, Împăratul Napoleon al treilea i-i oferise. Unii spuneau că erau frați de lapte, mama ei fiind doica celui care ajunsese Împărat. Alții se Îndoiau de aceasta, diferența dintre ei fiind
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
era genial și a dat multă poezie dramei, În vreme ce ăștia, banalii pofticioși de bani de la Siegmaringen, au coborât-o la nivel de afaceri meschine: Carol, Îndrăgostitul, a jucat la bursă ca să se-mbogătească și a pierdut vreo cincinzecisicinci de mii de franci; Anton, tatăl zgârcit, a făcut o criză și l-a consemnat În domiciliu obligator, cu un paznic-contabil obligându-l să scoată bani din piatră seaca; totul s-a redus, după firea lor uscată, la bani și la afaceri, fără nimic
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
sunt, în unele cazuri, cel puțin discutabile. Îți trebuie o anume doză de umor pentru a înghiți sute de citate foarte pesimiste (și fără context) din Cioran, Ralea și Rădulescu-Motru despre firea ori realizările românilor, ori pentru a asimila îndoieli franc exprimate despre originea daco-romană a românilor. Trecând la date mai concrete, cunoștințele autorului sunt despre o țară care, în primul război mondial, "nu a avut nici un succes militar propriu" pentru că nu a declanșat nici măcar o acțiune militară după criza retragerii
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
bună zi la ușă. Secretara l-a anunțat pe regizor că un englez, un anume domn Valentin așteaptă în anticameră. "L-am primit pe acest necunoscut și el mi-a întins un plic în care se aflau 50.000 de franci; în fața uimirii mele, mi-a explicat că îmi furase suma asta, cu ani înainte, din casa de bani a societății de producție. Atins, cu un an înainte, de o tumoră la creier, obligat să se opereze, cu 10% șanse de
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
unitate europeană în fărâmițarea politică produsă după asasinarea în 476 a lui Romulus Augustulus, ultimul împărat al Imperiului de Apus. Popoarele barbare care au năvălit pe teritoriile romane s-au îmblânzit și au căpătat drept de cetate europeană creștinându-se. Francii până la Clovis, ungurii până la Sfântul Ștefan n-au fost europeni, chiar dacă geografic se aflau pe continentul Europa. Europa este lungă vreme sinonim cu Christianitas. Pecetea creștinismului asupra spiritului european este atât de puternică, încât răzbate și la persoanele și cercurile
Despre constituția europeană by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13409_a_14734]
-
a spus și numele s-a prezentat: smîcikov altul avea în mână o vioară trăncănea tot timpul au mâncat câteva porții de crenvurști cel cu ochelari a achitat nota de plată a lăsat deasupra ei ca pe-o floare zece franci elvețieni la urmă le-a spus celor trei că trece prin moinești „iar peste cinci zile”, l-am auzit strigând, „ne vedem la zürich”, „la cafeneaua voltaire”, a mai zis cel cu vioara, ascunzându-și arcușul sub o pelerină de
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
Un rassemblement haut en couleurs oů mécanos et pilotes, conducteurs routiers, chefs d'entreprise, véritables passionnés oů simples curieux sauront apprécier la folle chevauchée de ces bętes decourse. La premičre édition du Grand Prix Camion Alčs en 2007 fut un franc succčs avec plus de 6 000 visiteurs et permit ŕ des annonceurs de faire la promotion de leurs gammes de produits. Un salon grand public en quelque sorte! Nul doute que l'édition 2008 sera ŕ la hauteur. dimineața își
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
instituit un statu quo în această privință, a domolit toate neliniștile și a creat o loialitate înfocată în rîndul concesionarilor. În aceeași perioadă, Ministerul pentru Monumentele Naționale i-a remis regelui o factură în valoare de trei sute de mii de franci - suma cheltuită cînd prințesa Clotilde nu numai că a pus în funcțiune jocurile de apă ale fîntînilor de la Versailles, dar a folosit și reflectoarele timp de două nopți la rînd. În ce-o privește, prințesa refuzase să onoreze polița cu
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
exemplu elocvent: „Unora li se pare incredibilă normalitatea vieții bucureștene, absolut sincronă Europei Occidentale de la 1900, noi fiind obișnuiți, din nenorocire, cu teoria unei Românii grobiene, la granița deșertului. (...) vorbim de o Românie în care leul era mai tare ca francul francez, unde, pe la 1900 și ceva, Bucureștii trimiteau ajutoare Parisului inundat de Sena, cînd pe strada Clemenței se citea, la cafeaua de dimineață, Figaro-ul, iar scrisorile făceau o zi pînă în orice colț al Europei...” (pp. 25-26) Meritul major al
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
dacă nu calea dreaptă spre noi genuri ale artei, în tot mai reușita izbândă a acesteia la capitolul necomunicării. Da, câte nobile firi de către viață înșelate, de către comunitate dezamăgite, de propriul trup trădate nu și-au scos pârleala speculându-și franc coșmarele în nemuritoare opere, aducătoare de fotolii academice, de acea bunicică stare materială pe care capodopera premiată o produce. A nu-ți memora visele, iată un abandon ce nu vestește nimica bun, ca să nu spunem că anunță apropiata, inevitabila catastrofă
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
marfa, și să ajute la transportul bagajelor pasagerilor. Mulți preferau să-și subînchirieze permisul genovezilor, turcilor sau grecilor îngrămădiți în fața debarcaderului, care strigau și făceau semne implorînd să fie chemați să muncească. Docherii primeau pentru descărcare un salariu bun, un franc și jumătate, iar din el îi dădeau cincizeci de centime celui care muncea în realitate, după care, fără a mișca un deget, își băgau în buzunar un franc din plata primită. Ceea ce o scoase pe Flora din minți a fost
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
fie chemați să muncească. Docherii primeau pentru descărcare un salariu bun, un franc și jumătate, iar din el îi dădeau cincizeci de centime celui care muncea în realitate, după care, fără a mișca un deget, își băgau în buzunar un franc din plata primită. Ceea ce o scoase pe Flora din minți a fost atunci cînd unul dintre docheri îi cedă o valiză enormă - aproape un cufăr - unei genoveze înalte și puternice, dar cu o sarcină avansată. Înconvoiată, cu greutatea pe umăr
Mario Vargas Llosa - Paradisul de după colț by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/12840_a_14165]
-
Nimic de prisos. Ordine și disciplină. Dar mai e ceva: stilul lui Dediu e aidoma lentilei care concentrează conținutul într-un focar arzător. Ca și cristalinului, puritatea, limpezimea îi conferă strălucirea. Altfel spus, e un fel de a transmite direct, franc, lucruri foarte complicate, transmitere ce este consecutivă unui proces de dereticare, de asanare a ornamentelor gratuite sau a obezității ideatice și conceptuale. Recursul la esență, la austeritate nu elimină însă subtilitatea, uneori acidă, alteori alcalină, nici prea spumoasă, nici prea
Cura de dezintoxicare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11799_a_13124]
-
contemporan ". Cine să o facă dacă nu un biograf? Cunosc de la distanță marile dificultăți ale sănătății lui Emil Manu, imposibilitatea de a se deplasa, vârsta de peste 80 de ani, nu vreau să fiu ingrat, dar onestitatea mă obligă să fiu franc. Este, cred, o formă de respect. Rău scrisă, lacunară, insuficient documentată, Viața lui Marin Preda de Emil Manu e o biografie ratată, care ne lasă cu toate curiozitățile nesatisfăcute, cu toate interogațiile intacte. Personajul Marin Preda nu prinde viață, iar
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
contemporan ". Cine să o facă dacă nu un biograf? Cunosc de la distanță marile dificultăți ale sănătății lui Emil Manu, imposibilitatea de a se deplasa, vârsta de peste 80 de ani, nu vreau să fiu ingrat, dar onestitatea mă obligă să fiu franc. Este, cred, o formă de respect. Rău scrisă, lacunară, insuficient documentată, Viața lui Marin Preda de Emil Manu e o biografie ratată, care ne lasă cu toate curiozitățile nesatisfăcute, cu toate interogațiile intacte. Personajul Marin Preda nu prinde viață, iar
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
și completivă di rectă, ca și la p. 251), 206, 207 (lipsa virgulei după gerunziala aflată înaintea regentei: „Viețuind cu Depravarea (sic!) este Isus”), 222 etc.; dezacordurile se întâlnesc la tot pasul - vezi, de exemplu, p. 100 („o hoardă de franci de pe țărmul stâng al râului provocau (sic!) un dezastru de proporții în Gallia”), 144 („Mamertinus, consulul desemnat pentru 362 și autorul elogiul (sic!) în latină către Iulian”), 152 („ofițer măreț (!) a (sic!) visteriei”), 155 („corectarea marilor abuzurilor (sic!)”), 168 („«sclavul
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
interesatul e prevenit că de el depinde să-și pregătească ieșirea din câmpul muncii în cei 5-8 ani cât va mai lucra. În cazul meu, treaba se complica cu recuperarea anilor de muncă în România. A trebuit să răscumpăr în franci acei ani, fără mândrie rău plasată: i-am plătit la valoarea a ceea ce câștigă o femeie de menaj în Franța - și nu mi-a fost tocmai ușor. Important era să pot adăuga 11 ani la cei peste douăzeci, la Paris
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
neamul nostru n-a făcut politică. Te-ai găsit tu, să schimbi lumea... Schimbi pe dracu. |știa vin și pleacă; astăzi sunt și mâine nu. Mereu vin alții. Lasă-i să joace, nu te prinde în horă. Mai bine aruncă francul la lăutari. Circul se plătește, cum am făcut și eu înainte de război: băteau la ușă liberalii să mă abonez la ziarul lor. M-am abonat. După ei, legionarii cu invitații de bal. Am luat. Apoi țărăniștii, cu înscrieri la o
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
zis c-o să-ți dau bani? }-am zis! N-o intrat zili-n sac. Vorbește cu tatăl de la tine ș-ai să vezi că-i bini. Di și să nu fie bini? - Ci bini să fie dacă nu-mi dai niciun franc? - Și dac-o să-ți dau nimic, o să fie mai bini? - Capăr der vont! - }zețst! - Chișmăn tuhăz! - A poț aghit! N-aveam nevoie de dicționar, că atunci când se foloseau de sudalme în idiș pricepeam că se dădeau cu capul de pereți
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
Lisa Pavlovich Komarovsky, și mă invita urgent la Paris pentru o afacere de familie căreia îi venise în sfârșit timpul, după aproape un secol, să fie rezolvată. În cazul unui răspuns afirmativ, un bilet de tren și câteva sute de franci pentru cheltuieli neprevăzute urmau să-mi fie imediat expediate.
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]