261 matches
-
Tartler ne invită să gândim inclusiv și mai ales cu instrumentele culturii la termeni precum subsidiritatea, (înțeleasă ca o "descentralizarea cât mai largă a deciziei"), stereotipurile identitare diglosia Europei (un continent obligat să vorbească două voci: una a unei limbi franca și alta a limbii naționale), ori "lingvistica ecologică" (salvarea dialectelor sau a limbilor de circulație restrânsă), pe un șantier care poate să neglijeze "detalii" esențiale, este de fapt o invitație la sumarea comună a obiectivului amintit. Chiar și numai și
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
fi trebuit să i se adauge și alte cuvinte din aria lingvisticii care figurează în interiorul unor articole dar nu au statut de articole de-sine-stătătoare sau, măcar, de trimiteri. Este cazul lui incluziune înglobat în corpul articolului hiponim, la fel lingua franca prezent în sabir, guvernor și guvernat în articolul caz, supracompus în compus etc. O sintagmă mult utilizată după Revoluția din Decembrie despre limbajul din vremea totalitarismului - căreia i s-au consacrat numeroase articole și cel puțin un simpozion - este limba
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
limitele unei națiuni până în secolul al XIX-lea: "În perioada precedentă educației elementare, nu poate fi vorba de o limbă "națională" vorbită, ci doar de idiomuri literare sau administrative scrise, adaptate pentru folosirea orală, ori că un fel de lingua franca, în care vorbitorii diferitelor dialecte se puteau înțelege... Cu alte cuvinte, "limba maternă", idiomul învățat de copii de la mamele lor necultivate, pentru folosirea zilnică, nu era, în niciun caz, o "limba națională"". În consecință, limba "este un concept literar și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
plăcute, alteori enervante, ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea Veche. Unele sînt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește nefiind francată. Moș Costache este terorizat printr-o anonimă ca să n-o adopte pe Otilia. Felix, neavînd curaj să îi spună verbal Otiliei că o iubește. Îi scrie deci, din camera vecină și așteaptă emoționat rezultatul. Superficiala fată citește biletul, dar uită
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
că menirea omului (de altfel, cred că a oricărei ființe vii) este să ducă singur o viață în fond solitara... Însemnările pe care le voi face aici aș dori să fie o încercare de pătrundere în mine însumi, lentă, necruțătoare, franca și de absolută sinceritate. Impresiile despre alții, despre lumea din afara vor înfățișa nu senzațiile momentane, ci mai ales - asa aș vrea cel putin - păreri filtrate prin judecată mea rece, obiectivă, ceva că o reflectare vie în oglindă sufletului meu." Această
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
citit. Menționăm câțiva dintre autorii ale căror articole ne-au atras atenția. Mircea Vasilescu scrie despre „înțelepții cu togă și cetățenii”, Andrei Pipppidi comentează volumul Povestea unei familii din București, Grecenii, Vintilă Mihăilescu exprimă opinii despre „casta vorbitorilor de lingua franca manageriensis”, iar Codrin Liviu Cuțitaru, despre „dreptul autorului”. Atitudinile mic-burgheze, genericul sub care e prezent Cristian Ghinea, cuprinde o pagină intitulată „Istoria viitoarei lovituri de stat parlamentare”. De reținut, Dosarul Dilema, care pune în discuție revizuirea Constituț iei și lansează
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
zilnică, BucureștiBacău-RomanIași, avea legătură de trei ori pe săptămână, cu diligența Bacău-Buhuși-Piatra-Tg. NeamțCristeștiăjud. Suceava) și în fiecare zi, cu diligența Roman-CristeștiFălticeni-Suceava. Convenția prevedea o dispoziție importantă privind modalitatea de plată a transportului. Trimiterile poștale originare din România, urmau să fie francate, pentru traficul poștal internațional, cu mărci românești folosite în traficul intern. Dispoziția aceasta a constituit baza legală a intrării mărcii poștale românești în circuitul poștei internaționale. În anul în care poșta austriacă și-a încetat activitatea pe teritoriul țării noastre
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
postcoloniale la o promițătoare deschidere de drum. Mai este ceva important de menționat: limba. Fostele colonii au luat de la colonizatori ceea ce le era cel mai util: limbile de circulație internațională. Mă refer cu precădere la engleză, care a devenit lingua franca și și-a dezvoltat, tocmai datorită extinderii ei imperiale, un vocabular imens. De fapt, prin limba colonizatorilor, coloniile își câștigă independența, afirmându-și identitatea postcolonială astfel ca toată lumea cunoscătoare a limbii engleze de pe această planetă să o poată înțelege. Tot
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
mai mult, Marana sfârșește prin a se lansa în fabulații mereu mai pătimașe și încurcate. Scrisorile sunt datate din localități risipite pe cele cinci continente, dar par să nu fie încredințate niciodată poștei regulate, ci unor mesageri ocazionali, care le franchează altundeva, din care cauză timbrele de pe plicuri nu corespund țării de proveniență. Și cronologia e incertă: sunt scrisori ce fac referiri la misive precedente, care rezultă, însă, că au fost, scrise mai târziu; scrisori ce promit precizări ulterioare, care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Ne-am căpătat de-acum independența“, Îi explicase el, „avem nevoie de propria noastră cultură“. Drept compromis, era Îngăduită engleza, Karl socotea că e folositoare, astfel Încât Adam lua zilnic lecții de engleză. Rareori, când primeau oaspeți europeni, engleza era lingua franca, iar Adam se surprindea exprimându-se cu ușurință În această limbă. Fascinația lui pentru olandeză a durat Însă multă vreme, curiozitatea Îi fusese sporită și de refuzul hotărât al lui Karl de a o vorbi. Odată au avut niște vizitatori
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
doamnei Ster În telefonul de serviciu care spânzura deasupra patului său de pe vremea când mansarda era locuită de șoferul domnului director al Băncii pe acții din oraș. Vă caută o domnișoară, domnule profesor. Vocea caldă, desuet protocolară a bătrânei doamne, francă În orice Împrejurare dar niciodată ofensatoare, Îl făcu să sară repede din pat și să deschidă larg și ferestrele mansardei. Unui străin, urcatul scării Înguste de lemn Îi lua două minute, poate chiar ceva mai mult, dacă și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
stat, cum sînt autorizațiile generale sau speciale date administrațiilor de căi ferate, să deroge de la dispozițiile art. 17, 19 și 21 din convenție și să decidă pentru anumite traficuri: a) că transporturile care se expediază din acest stat să fie francate: ... 1*. fie pînă la frontierele sale; 2*. fie cel puțin pînă la frontierele sale; b) că transporturile cu destinația pentru acest stat să fie obligatoriu francate la expediere: ... 1*. fie cel puțin pînă la frontierele sale, atît timp cît statul
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
pentru anumite traficuri: a) că transporturile care se expediază din acest stat să fie francate: ... 1*. fie pînă la frontierele sale; 2*. fie cel puțin pînă la frontierele sale; b) că transporturile cu destinația pentru acest stat să fie obligatoriu francate la expediere: ... 1*. fie cel puțin pînă la frontierele sale, atît timp cît statul expeditor nu este nevoit să recurgă la restricția arătată la lit. a) pct. 1*; 2*. fie cel mult pînă la frontierele sale; c) că transporturile care
CONVENŢIA INTERNATIONALA din 7 februarie 1970 privind tranSportul de mărfuri pe căile ferate (CIM). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106178_a_107507]
-
a ajuns să se obiectiveze. Până la urmă, explicația rezonează într-o chestiune de stil. Și Dinescu, și Sorescu sunt, structural, poeți de succes. Ale căror versuri se pretează adeseori la mecanica simplistă a poantei. (Mai metaforică în cazul unuia, mai francă în cazul celuilalt). Au, așa-zicând, certitudini de metodă. Iar asta, din punctul de vedere al lui Mircea Ivănescu, e letal pentru adevărata poezie. Pe care, deschid o paranteză, el nici măcar nu îndrăznește s-o definească. Dimpotrivă, disimulează cu umor
Despre micile animale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4798_a_6123]
-
Friedrichshafen (sudul Germaniei), unde era stația de plecare a dirijabilului Graf Zeppelin și centrul de construcție al acestora, fiind obliterată la bord cu ștampila figurativă specială, cu tuș roșu, și a ajuns la Montevideo la 2 mai 1932. Plicul este francat cu mărci poștale din seria „Aviație vederi”, apărută în acel an; tariful - 74 lei. Alte două scrisori plecate din țara noastră, de această dată din București spre o altă destinație exotică (Pernambuco-Recife, Brazilia), în anii 1932 și 1934, figurează pe
Agenda2005-29-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283964_a_285293]
-
acestui volum: transfera această voce distinct românească în limba engleză, făcând astfel auzit accentul românesc al acestor poeme prin cuvintele limbii engleze. Prezentul volum este un pod, o poartă prin care România își face simțită existența în această nouă lingua franca, si in acelasi timp permite accesul vorbitorilor de limbă engleză înlăuntrul sufletului românesc. Și că întodeauna când traversam granițe culturale, ne regăsim într-o situație cu totul nouă, dar în mod straniu familiară. Pe de o parte pătrundem într-o
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
brings that distinctive Romanian voice to the English language, helping uș hear the Romanian accent through the English words of these poems. It is a bridge, or a gate, allowing România to make its presence felt în the new lingua franca, and at the same time giving English speakers access deep inside the Romanian soul. And, aș always when we cross cultural boundaries, we find ourselves în an entirely-new-yet-strangely familiar home. On the one hand we sense a world of experiences
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
Madrid, Zurich, Roma, Florența, Parma, Veneția, Palermo, Toronto, Pretoria, Caracas, Philadelphia, Miami, Washington, Boston, New Orleans, Rio de Janeiro, Dresda, Tokio, Berlin, la Festivalul de la Salzburg, la Maggio Musicale Fiorentino, la Rossini Opera Festival de la Pesaro, la Festivalul de la Martina Franca sau la Festivalul Casals în Puerto Rico”. Spectacolele în care și-a dat măsura talentului zdrobitor au fost nenumărate, pe scenele cele mai mari ale lumii. Astfel, ea „este prezentă în spectacole semnate de Luchino Visconti, Giorgio Strehler, Patrice Chereau, Luca
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
-
le menționează cu grijă, subliniind fiecăruia contribuția) dă imaginea unei literaturi solide și a timbrului ei specific în aria culturii europene. O spune și Daniel Reynaud în prefață, arătând, între altele, că, în epoca în care „imperialismul” englezei, în calitate de lingua franca, se manifestă tot mai accentuat, paradoxal, tocmai acest imperialism, „în același timp, permite accesul vorbitorilor de limbă engleză înlăuntrul sufletului românesc”. Apoi, nuanțând: „pe de-o parte, pătrundem într-o lume de experiențe, comune umanității întregi. Însă, în același timp
FARMECUL ECLATANT AL ANTOLOGIILOR de RADU VOINESCU în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353280_a_354609]
-
numită Ikona. Aș fi trecut mai departe, nu-mi zicea multe numele, dacă n-aș fi văzut că se cântă în sabir! Sabir, care înseamnă „a ști” și care e unul dintre numele (oarecum improprii) sub care este cunoscută lingua franca. Or, pentru cineva pasionat de istorie și de povești, lingua franca, limba francilor, e the stuff that dreams are made of, vorba lui Șam Spade, eroul lui Dashiell Hammett din Șoimul maltez. A fost o limbă metisa, vorbită în jurul și
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut () [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
Muftiu se exprimă la un moment dat „en langue franque”. În secolul următor, Rousseau povestește în Confesiunile sale cum, într-un „cabaret” elvețian în care intrase să mănânce, s-a înțeles cu un arhimandrit grec de Ierusalim (probabil) în lingua franca. Colonialismul și apariția națiunilor au modificat însă profund datele problemei. În secolul al XIX-lea, arată Jocelyne Dakhlia, lingua franca și-a pierdut caracterul „bilateral” și de „no mân’s language”, devenind, sub numele de sabir, o limbă „unilaterală”, „subalterna
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut () [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
Dakhlia, lingua franca și-a pierdut caracterul „bilateral” și de „no mân’s language”, devenind, sub numele de sabir, o limbă „unilaterală”, „subalterna” și „mimetica”, a dominaților. Firește, limba în care cântă Piccola Bandă Ikona nu e nici vechea lingua franca levantina, nici sabir-ul de secol XIX. N-ar avea nici cum și nici de ce să fie. Dă-i și ea inventată, ba chiar amestecă și cuvinte din limbi cu care Mediterana nu e neapărat obișnuită - română, de exemplu, semn
Ascultați „Marea cu sarea” cântată într-o limbă care probabil vă va suna surprinzător de cunoscut () [Corola-blog/BlogPost/337809_a_339138]
-
doi dintre cei mai talentați multi-instrumentiști de jazz Mino Cinelu și Theodosii Spassov (25 septembrie, ora 12, ARCUB), expoziția de fotografie Musical Body Sounds’’ ce are loc între 19 și 25 septembrie la ARCUB (Jakab Tibor), workshop-ul „JAZZ beyond Lingua Franca” cu Dan Ionescu și David Restivo (vineri, 23 septembrie, ora 12, ARCUB), filmul despre viața lui Joe Albany ‚’Low Down’’ cu John Hawkes și Glen Close în roluri principale (22 septembrie, ora 12), și cele două întâlniri de la ARCUB cu
7 ZILE DE CONFERINȚE, EXPOZIȚII, LANSĂRI DE CARTE, ATELIERE ȘI VIZIONĂRI DE FILM LA BUCHAREST JAZZ FESTIVAL [Corola-blog/BlogPost/100271_a_101563]
-
Continuarea răspândirii creștinismului în sânul populației din nordul Dunării, după mijlocul secolului V, a fost un fenomen intern, în primul rând, datorită "roirii" unor comunități în apropierea vechilor orașe sau în alte zone, generalizarea ruralizării, transformarea limbii latine în lingua franca. Creștinismul latinofon a fost nu numai un mijloc de păstrare a individualității etnice, lingvistice și religioase, dar și o cale de integrare a celor de altă credință sau etnie. Paradoxal, migrațiile barbare s-au soldat cu triumful romanității creștine. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să deducem din această mărturie existența limbii române (în secolul VI!), dar se poate susține că o limbă romanică, derivată din latina vulgară (populară), se vorbea de la un capăt la altul al Peninsulei Balcanice și chiar dincolo de Dunăre o "lingua franca" în sud-estul Europei.47 Rolul fundamental al latinei în alcătuirea limbii române a fost subliniat . Este o evidență că termenii ce indică o civilizație superioară (cea romană), un mod de viață, o activitate economică (agricultură și păstorit), ca și noțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]