8,186 matches
-
supraveghere și denunțare utilizată de comuniști. A.K. îi cunoscuse personal pe unii din acuzații din Rusia care erau dispuși să recunoască fărădelegi imposibil de crezut. El lucra în tăcere la un roman fulminant. Sonnenfinsternis (Eclipsa de soare - 1940), în franceză Le Zéro et l'Infini. Era un pionier într-o literatură a dezvăluirilor care va marca secolul. Descria mecanica angajarii, sclavia unor intelectuali, propaganda legată de infailibilitatea partidului, teoria că propria personalitate trebuie total subordonată cauzei. Personajul central, Rubașov, fusese
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
de cincisprezece ani într-o așteptare din care se ivesc bilanțuri, polemici ori simple constatări precum cea de față. încă se mai dă vină pe calitatea traducerilor; se mai practică și acest soi de transfer; monștri sacri autohtoni, care în franceză sau engleză nu sună atît de sublim ca în românește... în fapt, politica promovării prin traduceri are un efect lesne de văzut cu ochiul liber: lamentabil și împiedicînd apariția în Occident a unor scriitori care să dea literaturii române mult
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
a întîmplat cu romanul Ceciliei Ștefănescu, Legături bolnăvicioase: comentată favorabil, epuizată din librării (chiar dacă tirajul relativ mic face irelevant acest aspect) și intrată destul de repede în bibliografia unor cursuri opționale sau chiar făcînd subiectul dizertațiilor universitare, cu o traducere în franceză (în cadrul proiectului Les Belles Etrangčres) și o ecranizare (în regia lui Tudor Giurgiu) aproape gata. Acum trei ani, cînd a apărut prima ediție, subiectul cărții i-a entuziasmat pe comentatori prin noutate și i-a făcut să creadă că romanul
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
Tilda Swinton, Alan Bates, Charlotte Rampling, Jeremy Northam. O distribuție britanică de excepție, care te atrage precum un magnet. Dar contextul în care sunt puși acești actori îi face puțin ridicoli: în film, ei sunt francezi. Dacă știți cum sună franceza vorbită de un anglo-saxon, vă dați seama cât de involuntar amuzant ar fi ieșit totul. Soluția preferată de regizor a fost să stabilească limba oficială din Franța ca fiind engleza britanică, ca să îi lase pe toți să se manifeste în
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
răspunsuri Las cititorilor plăcerea întreagă, de a parcurge și a afla în Lettre..., în textul convorbirii lui Mircea Iorgulescu cu Oana Orlea. Despre plecarea ei din România, în urmă cu două decenii, în Franța, unde a redebutat scriind direct în franceză și publicând cărți de succes. Despre pseudonimul și numele real, povestea celei mai tinere deținute politic din România comunistă, pentru ce a făcut pușcărie, cum s-a apucat de scris, cât de greu s-a decis să se exileze, amintirile
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
banală dexteritate. „Pe ce pune mâna, strică”, se lamenta bunică-mea celor dispuși s-o asculte, iar eu băgăm la cap, puneam mâna și stricam mai departe. Soră-mea, în schimb, era premianta familiei: făcea balet, era favorită profei de franceză, patina cu grație, o adevărată pacoste. Cand, după înșiruirea realizărilor cultural-artistice ale soră-mii, musafirii doreau să știe cu ce mă pot eu laudă, bunică-mea mă mângâia compătimitor pe cap și răspundea în locul meu: „Ei, Dragoș săracu’, parcă nu
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
Dragoș Bucurenci :: via Academia Cațavencu cam el e singura mea opțiune. cine să voteze? toată lumea e la mareee.. Cu Vadim, firește! Păi oricum nu e Bășească mai inteligentă că asta! măcar el știe câteva cuvinte în franceză și le-a și făcut rimă :)) Acum avem pe cine trimite să ne reprezinte, avem pe cineva care știe să ne reprezinte. Domnul acesta m-a convins...Păcat că n-a candidat că și independent ... Păi dacă d-ra EBA cu
Un sfat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82729_a_84054]
-
și Mihai Gruia joacă spectacolul lor extraordinar, Mă tot duc, în limba franceză. L-am vazut de 5 sau 6 ori deja în limba română și tot sunt tentat să trag o fugă duminică să văd cum sună și-n franceză. E o reprezentație oarecum privată, dacă vreți bilete scrieți pe stanciu at stanciu punct biz Senzațional, mă bucur că am mers ! Este un spectacol foarte bun. Am avut șansa să-l văd în franceză pentru prima data. Când am venit
Je m’en vais by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82864_a_84189]
-
să văd cum sună și-n franceză. E o reprezentație oarecum privată, dacă vreți bilete scrieți pe stanciu at stanciu punct biz Senzațional, mă bucur că am mers ! Este un spectacol foarte bun. Am avut șansa să-l văd în franceză pentru prima data. Când am venit acasă, l-am văzut și în română. A meritat de fiecare dată! Sper să meargă, da, cât mai multă lume... Aș fi vrut și eu să-l revăd dacă eram acolo. Am știut de când
Je m’en vais by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82864_a_84189]
-
acesta să poată trece dincolo de barieră solzoasa. Două tipuri de scriitura reușesc s-o facă: deconstrucția relaxată sau derriziunea sălbatică. Exemple pe www.gigel.org/urbanul sau pe blogul lui Miron Ghiu, daca nu s-a apucat să scrie în franceză, cum tot promite de ceva timp. Arhitectură abraziva a discursului academic creează o reacție alergică la nivelul solzilor și trimite bestia în refugiu pe blog-ul Cultură Vura, unde o ard urbanii de la Litere. Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
și de fotografii ale cafenelelor pariziene, toate trecute în ton sepia, sugerînd nu vechiul, ci aceeași cafea. Care, ne atrage atenția autoarea, la Paris nu e deloc aceeași cu cea de la noi, pentru că francezii nu beau cafea turcească. În schimb franceza e singura limbă în care băutura și locul unde se bea ea poartă același nume - le café, ambiguitate ce dă dovadă de improprietatea oricărei traduceri și de stilul unic al cafelei franceze. Decupez, la întîmplare, un fragment de jurnal: "...Un
Fascinația banalului by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14673_a_15998]
-
Iulia Popovici Tocmai a apărut la Editura Humanitas ediția a II-a a Notelor și contranotelor lui Eugen Ionescu, publicată pentru prima dată, în franceză, acum exact 40 de ani, în 1962, moment în care dramaturgul Ionesco, autor al Cîntăreței chele, al Scaunelor, Lecției, Rinocerilor, era deja apreciat și contestat concomitent - începea deci să fie considerat un mare creator de teatru. Volumul cuprinde scrieri dintre
Clasicii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14672_a_15997]
-
fizică, la apăsarea mare sau dimpotrivă redusă a unei mase materiale), cît și pe cel abstract (referitor la ceea ce e complicat, întîmpină obstacole, cere eforturi - respectiv e simplu, lesne realizabil). Dificil și facil au intrat în limbă ca împrumuturi din franceză (modelate și după latină, în genere după limbile romanice), devenind sinonime pentru sensurile abstracte ale perechii; e însă interesant că cei doi termeni ai opoziției nu au acceptat la fel de ușor dublarea inovativă: greu a fost mai puternic concurat de dificil
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
mai frecventă a lui facil ca adverb, cu sensul locuțiunii "cu ușurință" - "desenele pot fi însoțite de liste de materiale create automat sau inserate facil de către utilizator" (pcreport.ro) - și mai ales în structura prepozițională cu supinul: facil de... (în franceză: facile à...): facil de utilizat, facil de manevrat. De vină e presiunea traducerilor, chiar dacă indirectă, pentru că este vorba mai ales de transpunerea structurii englezești easy to... (în Internet, la o căutare cu motorul Google, aceasta apare cu peste 6 milioane
Facil de zis... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14700_a_16025]
-
În urmă, la o conferință de presă, În Macedonia, habar n-aveam că există un parfum care se numește la fel ca filmul acela. Ea s-a apropiat de mine, surâzătoare, și mi-a Întins lista cu Întrebările ei, În franceză. E o limbă pe care n-o stăpânesc prea bine și o clipă m-am Întrebat dacă voi Înțelege exact ce vrea de la mine. Dar n-am avut prea mult timp să mă gândesc la asta, pentru că, pe neașteptate, m-
O poveste cu Dolce Vita și Floriana Flower. In: Editura Destine Literare by Doru Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/81_a_356]
-
snobism cît ignoranță și indiferență față de respectarea normelor limbii. Grafia comfort mi se pare a aparține acestei categorii. E vorba și aici de substituirea tipică și radicală a unei influențe prin alta: substantivul confort a fost împrumutat în română din franceză; astăzi, unii îi refac o formă identică grafic cu a substantivului echivalent din engleză. Forma cu m nu aduce nici o diferență semantică: cel mai probabil, e o simplă greșeală a celor care, nesiguri asupra scrierii corecte românești, au preluat grafia
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
unde gîndește că poate lăsa o amprentă" (romania.org/forum) etc. Cuvîntul are o tipică istorie de du-te-vino în spațiul lingvistic european: provenind dintr-un verb din latina tîrzie - confortare (din con + fortis) - , confort are la început - în italiană, în franceză - , sensul "întărire (morală), sprijin, consolare"; în italiană, acest sens s-a păstrat pînă azi (în conforto). Termenul a fost preluat timpuriu de engleză, unde a căpătat și sensuri legate de aspecte materiale ale vieții; acestea au reintrat în franceză și
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
în franceză - , sensul "întărire (morală), sprijin, consolare"; în italiană, acest sens s-a păstrat pînă azi (în conforto). Termenul a fost preluat timpuriu de engleză, unde a căpătat și sensuri legate de aspecte materiale ale vieții; acestea au reintrat în franceză și în alte limbi romanice. în franceză sensul "comoditate" (preluat din engleză) a devenit cel dominant, în vreme ce în italiană e marginal, mulți preferînd pentru această semnificație chiar împrumutul englezesc, clar specializat (conforto "consolare" / comfort "comoditate"). în română cuvîntul a intrat
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
în italiană, acest sens s-a păstrat pînă azi (în conforto). Termenul a fost preluat timpuriu de engleză, unde a căpătat și sensuri legate de aspecte materiale ale vieții; acestea au reintrat în franceză și în alte limbi romanice. în franceză sensul "comoditate" (preluat din engleză) a devenit cel dominant, în vreme ce în italiană e marginal, mulți preferînd pentru această semnificație chiar împrumutul englezesc, clar specializat (conforto "consolare" / comfort "comoditate"). în română cuvîntul a intrat cu siguranță din franceză, dovadă tocmai sensul
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
limbi romanice. în franceză sensul "comoditate" (preluat din engleză) a devenit cel dominant, în vreme ce în italiană e marginal, mulți preferînd pentru această semnificație chiar împrumutul englezesc, clar specializat (conforto "consolare" / comfort "comoditate"). în română cuvîntul a intrat cu siguranță din franceză, dovadă tocmai sensul său unic, definit în DEX ca "totalitatea condițiilor materiale care asigură o existență civilizată, plăcută, comodă și igienică". Influența actuală a englezei nu pare să producă și modificări semantice: înregistrările pe care le-am găsit ale lui
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
smeu/zmeu, sburător / zburător). în unele limbi, evoluții fonetice vechi au fost acceptate de normele limbii culte (engl. comfort); în limbi diferite se pot manifesta opțiuni diverse în respectarea tendințelor pronunției sau ale etimologiei: cuvîntului italienesc enfasi îi corespund în franceză emphase, în română emfază (aceeași diferență o prezintă it. sinfonia / fr. symphonie, rom. simfonie). în esență, e vorba de o situație în care, tocmai pentru că e mai puțin certă legătura dintre scriere și pronunțare, o normă convențională trebuie să existe
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
confruntată cu o asemenea provocare. Primul este refuzul formei noi. Orgoliul național ne împiedică să acceptăm că, de exemplu, Constituțiile României din 1866, 1923 și 1991 au avut, toate, un model francez. Sau că administrația a copiat-o pe aceea franceză, la sudul Carpaților, și pe aceea austro-ungară, la nord. Rezultatul acestei reacții orgolioase a fost, de obicei, încercarea de a restabili un fond vechi, acela care ar fi chipurile autohton. Nu s-a insistat asupra paradoxului că prin Școala Bărnuțiu
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
nu se ridică la înălțimea urii și ticăloșiilor colegilor mei". Al doilea lucru din Luceafărul este un scurt fragment din Jorge Semprun, recent vizitator al României cu ocazia Zilelor literaturii, comentat de dna Mariana Sipoș. Spaniol care a scris în franceză, emigrant sub Franco, dar trăind clandestin un deceniu în Spania franchistă, membru al Rezistenței franceze, internat la Buchenwald, ministru apoi în Spania după moartea dictatorului, autor de romane și scenarii de film (cine a uitat Z de Costa Gavras?), Semprun
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14738_a_16063]
-
partea necunoscută din chiar timpul pe care il parcurg. Sîmbătă 14 septembrie va fi, în ciuda oricăror împotriviri ce poate vor veni vreodată, o zi de ne-uitat. Dimineață m-am apucat să citesc Uitarea, cartea lui George Banu, tradusă din franceză absolut superb de Anca Maniutiu și publicată la Cluj, la Bibliotecă Apostrof. Cartea mea nu are coperta întîi, așa încît intrarea în materie este directă, abruptă, neintermediată de nimic. O parte din text îmi era cunoscută exact de acum un
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
Roberts: "Intrarea țărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziția limbii engleze în cadrul acestei organizații. Acest fapt nu amenință doar țările sau limbile cu circulație mică, ci și limbi de mare circulație ca germana, spaniola, franceza, italiana. Ele simt că teritoriul lor este călcat în picioare de o armată întreagă de sintagme străine. Limba engleză pătrunde sub toate formele, și pe cale pașnică, și prin violență, în aceste limbi, schimbînd structura vocabularului, violînd sintaxa, sensurile și chiar
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]