59,062 matches
-
Sunt arome unice ce nu pot fi contrafăcute. Două cărți la care am muncit în ultimul an și pe care le consider copii mei. În anul 2014 v-am prezentat primul copil: - "43" - Volum de debut( poezie), ediție bilingva ( româno- francez) - Editură KITCOM - Drăgășani. Astăzi, mă prezint în fața domniilor voastre cu "gemenele", cum îmi place mie să le spun" : - Împlinire prin iubire - Volum poezie - Editură ROTIPO - Iași - În mână destinului - român - Editură ROTIPO - Iași Țin să mulțumesc, în mod special prefațatorului - domnului
DUBLĂ APARIŢIE EDITORIALĂ! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1443123796.html [Corola-blog/BlogPost/381826_a_383155]
-
Festivalul "Leș Films de Cannes à Bucarest" 2016 Regizorul francez Alain Guiraudie, renumit pentru thriller-ul erotic L’Inconnu du lac, este invitatul special al festivalului Leș Films de Cannes à Bucarest (14 - 23 octombrie). Cineastul își va prezenta noul film, Rester Vertical, considerat de presa internațională filmul-șoc al ediției
Ultimele 3.000 de abonamente disponibile la UNTOLD Festival! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9502/ultimele-3000-de-abonamente-disponibile-la-untold-festival [Corola-blog/BlogPost/100902_a_102194]
-
de sertar, precum românul "Cafeneaua Pas Parol" scris în 1982/1983 și publicat abia după căderea lui Ceaușescu. În septembrie 1987 părăsește România cu o viză de turist, ajunge în Franța unde cere azil politic. Începe să scrie în limba franceză, lucrează la BBC între 1988 și 1999, apoi începe să lucreze pentru Radio France Internaționale. Devine cetățean francez în 1993, dar își păstrează și cetățenia română. Din 1987, de cînd trăiește în Franța, piesele sale au traversat frontierele și numele
Matei Vişniec by http://www.zilesinopti.ro/articole/1988/matei-visniec [Corola-blog/BlogPost/99602_a_100894]
-
În septembrie 1987 părăsește România cu o viză de turist, ajunge în Franța unde cere azil politic. Începe să scrie în limba franceză, lucrează la BBC între 1988 și 1999, apoi începe să lucreze pentru Radio France Internaționale. Devine cetățean francez în 1993, dar își păstrează și cetățenia română. Din 1987, de cînd trăiește în Franța, piesele sale au traversat frontierele și numele său s-a aflat pe afișe în aproximativ 30 de țări. El este însă și autorul unei proze
Matei Vişniec by http://www.zilesinopti.ro/articole/1988/matei-visniec [Corola-blog/BlogPost/99602_a_100894]
-
-ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame Maria Iliescu, avec toute ma considération”; Adriana Costăchescu, „Les prépositions doubles en roumain dans les circonstants de lieu,” Daniela Dincă, „L’apéritif et l’entrée- mots à charge culturellement marquée et partagée (domaine français - roumain)”; Cristina
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
colegilor și disprețul familiei, care nu reușea să înțeleagă de ce el era singurul profesor plătit cu salariul de bază, că nu beneficia de nici un fel de sporuri, sau gradații, în timp ce unele profesoare mult mai tinere, de exemplu cea de limba franceză, sau cea de educație sanitară erau mult mai bine situate pe statul de plată și foarte bine văzute de tovarășul inspector, respectiv tovarășul director. Sau ce să mai vorbim de profesorul de gimnastică, cel căruia elevii cu umorul lor de
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
specifici în diverse produse patologice la bolnavii cu rujeolă, precum și a celulelor gigante pe frotiurile rinofaringiene, cu rol important în diagnosticul precoce al bolii. Studiul dedicat modificărilor cardiace din rujeolă a fost distins în 1964 cu Premiul “Jansen” al Academiei Franceze de Medicină. A fost membru în peste 20 de societăți științifice și organisme academice din Europa și din Statele Unite, a fost “Laureat al Academiei Franceze de Medicină” (1963, 1964, 1972), “Laureat al Academiei de Științe din Paris” (1978). Referință Bibliografică
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
dedicat modificărilor cardiace din rujeolă a fost distins în 1964 cu Premiul “Jansen” al Academiei Franceze de Medicină. A fost membru în peste 20 de societăți științifice și organisme academice din Europa și din Statele Unite, a fost “Laureat al Academiei Franceze de Medicină” (1963, 1964, 1972), “Laureat al Academiei de Științe din Paris” (1978). Referință Bibliografică: Focul de tabără / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1576, Anul V, 25 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Armenescu : Toate
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1429947149.html [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
accepta orice compromis impus de șefii săi, doar ca să-și păstreze nou job obținut cu greu? Regia este semnată Stéphane Brizé (Not Here to Be Loved, Mademoiselle Chambon, A Few Hours of Spring), iar personajul principal este interpretat de actorul francez Vincent Lindon (La moustache, Anything for Her, Dragon Hunters, Welcome). La loi du marché reprezintă a treia colaborare a actorului cu regizorul Stéphane Brizé, după Mademoiselle Chambon și A Few Hours of Spring. „Filmele mele au avut tot timpul de-
Despre religie, cowgirls, oi și bani în weekend la cinema by http://www.zilesinopti.ro/articole/11472/despre-religie-cowgirls-oi-si-bani-in-weekend-la-cinema [Corola-blog/BlogPost/100275_a_101567]
-
mea. Printre cei rămași și folosiți cu încredere pe vechile funcții, am avut plăcerea să cunosc doi oameni deosebiți. Directorul General la ,,Direçăo de Geologia e Minas”, Rui Santos Garcia, originar din Lisabona, inginer geofizician, excelent profesionist, vorbitor fluent de franceză și engleză, devenit bun amic. Expert în exploatări minere, António Francisco Dâmaso, metis, inginer cu studii la Lisabona, un colaborator de prim rang, devenit prieten peste noapte, partener în călătoriile prin centrele de exploatare a unor zăcăminte unice în lume
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
tantal, de pietre prețioase și semiprețioase, de asbest și altele. Sunt două nume de prieteni deosebiți, în compania cărora am petrecut ore și zile de neuitat. Am întâlnit și specialiști din țări prietene, geologul bulgar Anton, doctorul bulgar Tchakârov, familia franceză de medici, Paula și Pietro, geofizicianul german Cristian și alții, colaboratori, parteneri de tenis, de mici excursii pe plajele oceanului. Și un nume de român, de fapt o familie, ambasadorul României Mircea Zara, istoric, spre deosebire de ambasadorul croitor de la Dar Es
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
opera eseistică și mistică. Prelegerile sale universitare îi înălțau pe auditori la ceruri. Este reprezentantul tradiționalismului și orientării spre Bizanț. Filiația bizantină ca trăsătură spirituală a neamului românesc este structurală și nimeni nu o poate contesta. Nici orientarea spre cultura franceză, nici aplecarea spre nemți ori ruși nu egalează forța cu care substanța noastră spirituală se simte ortodox - bizantină. Acest aspect l-a susținut Nichifor Crainic în întreaga sa operă, contribuind în plus la reabilitarea Bizanțului, atât de nedrept calomniat în
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
nemți ori ruși nu egalează forța cu care substanța noastră spirituală se simte ortodox - bizantină. Acest aspect l-a susținut Nichifor Crainic în întreaga sa operă, contribuind în plus la reabilitarea Bizanțului, atât de nedrept calomniat în Occidentul de după Revoluția franceză. El era de altfel ortodox convins și adversar al catolicismului. Pentru ideile sale, Nichifor Crainic a suferit o îndelungată detenție, în timpul căreia a compus în memorie numeroase poezii. Acestea au ajuns și afară, unde au circulat ilegal. Acest om de
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
acestui popor. Însuși titlul unuia din eseurile sale, tipărit în ”Gândirea” exprimă această calitate a poeziei sale: Iisus în țara mea. S-ar putea spune că Nichifor Crainic este poetul nostru creștin prin excelență, cum este Paul Claudel poetul creștin francez prin excelență, sau Rainer Maria Rilke poetul creștin german prin excelență. Cum putem spune, aspect remarcat cu justețe și de Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAIE, că poezia de cea mai profundă spiritualitate românească s-a născut în închisoare și credem
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
-și iubirea, femeia androgină, mireasa, fameia-bandit... „Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... ” - declara presei Adriana Ausch, iar recitalul ei târgumureșean de săptămâna trecută a dovedit cu prisosință acest fapt, cântând piesele în original, în limbile germană, franceză, rusă, cehă, engleză, surmontând cu lejeritate dificultățile impuse de epocă, stil sau impostație vocală. Folkistă a primei generații din România, cantautoare, s-a născut în Târgu-Mureș și a studiat pianul la Liceul de Artă de aici cu talentatul muzician Sárosi
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
multor genuri muzicale. De care dintre aceste genuri v-ați atașat cel mai mult? Care vă ajută să vă exprimați cel mai bine? - Spre marea mea surpriza, cabaretul german al anilor '30, cu sarcasmul și cinismul scrâșnit și spuma cabaretului francez au devenit, în ultimii ani, genul spre care am fost atrasă cel mai mult. Am găsit multe similitudini ale acestui gen cu muzica folk a anilor '70: texte directe, stilul improvizat, ideea că „ai ceva de spus”, locurile intime în
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
și printr-un dezarmant parfum levantin -, în noua sa întreprindere literară poetul cu obârșii teleormănene, în comuna Balaci (născut în 1954 - Iulie 4, când nord-americanii își aniversează Ziua Națională), se dedulcește la spiritul romanțios și ludic al truverilor provensali/ trubadurilor francezi, care au inventat sonetul acum vreo 700-800 de ani. Nu ne îndoim că prolificul scriitor Theodor Răpan a fost atât de însetat de cunoașterea antecesorilor acestei specii lirice cu formă fixă, încât și-a însușit cele mai importante reguli ale
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
Castelul părintesc din Neuwied, lângă Rin. Tatăl său fiind prințul Herman de Wied, iar mama prințesa Maria de Wied, fiică de duce. Are parte de o educație deosebită, ca în toate familiile bogate din vatra germană. Cunoaște bine limbile engleză, franceză, italiană, suedeză, iar mai apoi și limba poporului care o va adopta, româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar și fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec, poezie; silva-pădure) este expresia trăirilor
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicina alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoza și tu poți face minuni” de Ovidiu Creangă (Toronto-Canada), antologii trilingve (română, engleză, franceză), poezii semnate de poete din România, SUA, Canada: “Doamnele poeziei”, „Șansele poeziei”, „Ortopezii” de Michael Cutui (Germania), „Prin sita vremii” și „Oglindiri” de Elena Buică (Pikering-Canada), „Trandafirul deșertului”, „Atingeri divine” de Mariana Eftimie Kabbout (Galați-România), „Celor fără vină” de Felicia
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
și cai de-a valma, se aud strigăte de luptă conjugate cu cele de durere și nechezatul cailor. E groaznic ! E inimaginabil ! E absurd ! În depărtare, flăcări uriașe se îndreaptă spre cer. Ard fermele, hanurile în care fusese încartiruită armata franceză, ard casele țăranilor, fânul. Seara, o jale adâncă a cuprins tot pământul. Mii de leșuri zac cu fața spre cer sau cu fața în jos, acoperite de nămol și sânge. Unii muribunzi se târăsc, strigă după ajutor printre cadavre calde
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
mai burnițează ca în momentul când am intrat în muzeu. Cerul se mai limpezise. Urc treptele Piramidei până la Leu. Ceața s-a mai ridicat și subțiat, așa că pot vedea platoul Mont Saint-Jean (unde s-a dat bătălia decisivă între forțele franceze și armatele anglo-prusace aliate conduse de Wellington în 18 iunie 1815 ) până departe la 2-3 km spre Franța, direcție în care privește și Leul. Se spune că aspectul câmpului de bătălie este astăzi diferit față de epoca napoleoniană, din cauza lucrărilor de
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
Ca să pricepem acest fenomen voi reda un citat din Etimologicum Magnum Romaniae,pag.24: „James Creswel Clong, într-un studiu din 1876, scria despre evoluția limbii române: Românii au trei stiluri de vorbire, purist sau latin, stilul tânăr românesc sau francez și stilul vechi românesc sau conservator”. Și exemplifică: „puristul: m-am obligarisit; francezomanul: m-am engajarisit și conservatorul: m-am îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină și franceză? Pe care le-
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
tânăr românesc sau francez și stilul vechi românesc sau conservator”. Și exemplifică: „puristul: m-am obligarisit; francezomanul: m-am engajarisit și conservatorul: m-am îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină și franceză? Pe care le-a păstrat limba? Pe toate. Pentru că, în timp, uzul limbajului românesc le-a cizelat, primenit și le-a transformat în verbele moderne „a obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai sunt simple sinonime cu
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
a Europei secolului XX, merită să facem trimitere la atitudinea generalului Charles de Gaulle, care adopta, la vremea respectivă, o poziție singulară, dar fermă, în privința supranaționalității ca atare și a instituțiilor de acest gen, ambele neconsonante cu viziunea fostului președinte francez despre suveranitate națională. După atâția ani, se poate observa cu relativă ușurință un fenomen de o evidență clară, ce are în vedere ca acestei noțiuni fundamentale (suveranitatea națională) să i se reconfigureze definiția specifică prin mijloace felurite de parametrizare circumstanțială
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
s-a datorat faptului că lucrarea, iată, ajunsă la volumul 49, este un tip de operă lexicografică de mare întindere, care cuprinde cunoștiințe amănunțite despre personalități și activitățile lor organizate metodic. Numele de enciclopedie venind de la titlul dat unui dicționar francez prin anii 1751-1772 scris de Diderot și D`Alembert. Am făcut această incursiune în trecutul istoric al denumirii pe care îl folosim în raport cu marea lucrare a domnului Constantin Toni Dârțu, și în trecutul apropiat al evoluției acestei enciclopedii, pentru a
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR ÎN PRAG DE ANIVERSARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_roma_al_florin_tene_1331130367.html [Corola-blog/BlogPost/354338_a_355667]