1,248 matches
-
mai buni pe credincioși, i-a înălțat și i-a făcut disponibili de a primi ploaia de haruri cerești, din acea duminică, haruri împărțite cu mărinimie de Duhul Sfânt, fiecăruia. Cezarina Adamescu -teolog creștin- Referință Bibliografică: IN MEMORIAM. UN PREOT FRANCISCAN PLECAT LA CERURI: PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.Conv. / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 562, Anul II, 15 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarina Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
slujbași pentru punctele vamale ale țării, pentru diferitele dregătorii, etc. Biserica avea de asemenea nevoie de elemente bine pregătite spre a ține piept, a contracara campaniile propagandei catolice, care începuse să se infiltreze și la noi, mai ales prin călugării franciscani și dominicani. Este de menționat că la Câmpulung aceștia își făcuseră mulți prozelți care ridicaseră și două biserici. Tocmai din acest considerent biserica ortodoxă trebuia să aibă un păstor sufletesc, un mare ierarh, să întemeieze lăcașuri de răspândire a învățăturii
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Pius al VII-lea a reînviat ordinul „în toată puterea lui”, bunul simț și logica ne obligă să nu fim de-acord cu această afirmație pe cât de tranșantă, pe atât de hazardantă. Și iată de ce. Orice organizație, inclusiv ordinele călugărești (franciscan, capucin etc.) își are momentul ei de maximă strălucire și influență, ce poate să dureze zeci sau chiar sute de ani (cazul francmasoneriei), după care inevitabil urmează declinul până la dispariția totală. Se cheamă că și-a încheiat misiunea istorică și
ŞTIAŢI CĂ CEI MAI AFURISIŢI TERORIŞTI AI PLANETEI SUNT IEZUIŢII? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462977707.html [Corola-blog/BlogPost/378515_a_379844]
-
Chină, atingând Cantonul, iar în 1557 portughezii înființează colonia Macao pe care o vor deține până la sfârșitul secolului XX. Deși Mallaca era cucerita și de importanță strategică totuși GOA e aleasă capitala! După ce Goa e cucerita de forțele portugheze, misionari franciscani și iezuiți, incluzandu-l și pe Francis Xavier, au sosit curând după aceea și au convertit mulți locuitori la creștinism. Ei sunt aceia care interzic ritul suttee (sati, arderea de vii a șotiilor văduve odată cu funerariile soților). În 1534 e
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
de poartă către palat. Sub portughezi crește rapid în mărime și splendoare în ciuda unei epidemii din 1543. Multe biserici înalte și catedrale au fost ridicate de diferite ordine religioase care au venit în Goa cu mandate regale. Primii au sosit franciscanii. Splendoarea ei a fost pentru o scurtă perioadă, căci spre sfârșitul secolului XVI supremația portugheză e înlocuită cu a englezilor, olandezilor și francezilor. Declinul orașului e accelerat de activitatea inchiziției și alte devastatoare epidemii. Nefiind nici un tratat între portughezi și
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
Stâlpul Biciuirii și Paraclisul Plângerii. Biserica Mormântului Domnului este cel mai de preț lăcaș creștin și este recunoscut de toată învățătura creștină ca loc de pelerinaj a cărui vizitare reprezintă visul oricărui pelerin creștin. Doar trei biserici: Patriarhia Ierusalimului, Ordinul Franciscan și Ptriarhia Armeană dețin dreptul suprem asupra edificiului și asupra locurilor sale de pelerinaj. Copții și sirienii au dreptul de rugăciune, iar creștinilor din celelalte comunități le este permis să viziteze biserica doar în calitate de simpli excursioniști. Unul dintre cele mai
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
loc de pelerinaj. Tradiția creștină de mai târziu identifică Muntele Fericilor cu prăpastia Arbel, aflată mai la nord de Magdala. Dar nu există nici un fel de confirmare de ordin arheologic în acest sens. Muntele Fericirilor pe care-l înfățișează, astăzi, franciscanii - unde se află o frumoasă biserică catolică precum și sediul unei episcopii și care reprezintă noul loc de pelerinaj - poate să aibă o legătură sub acest aspect topografic cu vechiul loc de pelerinaj creștin, numai că și în acest caz lipsesc
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
sezonieri ridicate pe ruinele lui mărturiseau despre o mică așezare pe locul fostului oraș. Această stare de fapt a continuat până la sfârșitul sec. al XIX - lea, când regiunea a fost cumpărată de către Patriarhia Greacă de la Ierusalim în colaborare cu monahii franciscani, iar după lucrările de restaurare efectuate de ei, a fost inclusă în rândul locurilor creștine de pelerinaj din Țara Sfântă. Astăzi fiecare pelerin are posibilitatea de a vizita acest loc în care se întindea vechiul Capernaum și de a vedea
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
a Bunei - Vestiri a Maicii Domnului a fost construită pe locul Casei Maicii Domnului și a Dreptului Iosiv. Pe acest loc a existat o biserică bizantină, ale cărei ruine au fost descoperite cu prilejul unor săpături arheologice efectuate de monahii franciscani. Prima biserică bizantină a fost distrusă de perși. În sec. al XII - lea, pe locul bisericii distruse, cruciații au construit una nouă, mai mare decât cea anterioară. În locul uriașei biserici catolice care a fost construită în anul 1960, s-au
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
simplă confuzie cum au mai fost în hărțile lor. Dar Brătianu consemnează în continuare că în secolul XIV învățatul arab Abulfeda menționa Akkerman că un oraș,,din țară bulgarilor și a turcilor’’, iar cronicile și cataloagele de mucenici ale Ordinului Franciscanilor de la începutul secolului XIV arată deasemenea că unul din misionarii acestui ordin, franciscanul Angelo de Spoleto, a fost ucis de bulgari la Maurocastro, numele pe care portulanele vechi îl dau Cetății Albe. Faptul, petrecut în 1314,era însemnat de o
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
continuare că în secolul XIV învățatul arab Abulfeda menționa Akkerman că un oraș,,din țară bulgarilor și a turcilor’’, iar cronicile și cataloagele de mucenici ale Ordinului Franciscanilor de la începutul secolului XIV arată deasemenea că unul din misionarii acestui ordin, franciscanul Angelo de Spoleto, a fost ucis de bulgari la Maurocastro, numele pe care portulanele vechi îl dau Cetății Albe. Faptul, petrecut în 1314,era însemnat de o ,,relațiune a martirilor și mănăstirilor fraților minorități în Orient’’. Colecția de regulamente și
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
dobrogean în amonte de delta,a lui Angelino Dulcerto între triunghiul Drevei și al Deltei, a fraților Pizzigani plasează Vicina în amonte de Delta pe malul drept al Dunării, iar pentru mijlocul secolului al XIV-lea pe mapamondul unui călugăr franciscan Vicina e menționată că o cetate pe o insulă la gurile Dunării sau o mare cetate. ,,Sugestiile lui Gh. I. Brătianu, privind stăpânirea bizantina la Vicina, au fost contrazise de C. Andreescu, în comentariile sale pe marginea convertirii fiului comandantului
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
privind stăpânirea bizantina la Vicina, au fost contrazise de C. Andreescu, în comentariile sale pe marginea convertirii fiului comandantului tătar (″milenarius populi illius″) Argun, precum și a altor nobili și locuitori tătari ai orașului Vicum, în anul 1286, sub influența călugărului franciscan Moise. Identificând Vicum cu Vicina, atestata ca atare într-o listă a mănăstirilor franciscane de pe la 1314-1330, autorul consemna stăpânirea mongola a orașului danubian (″vicin iuxta danubin″), la sfârșitul secolului al XIII-lea . În fapt, este bine știut astăzi -în lumina
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
din această parte secundă, Cur Deus Homo? Scopul Întrupării (p. 138-151). Pentru a stârni interesul cititorului notez doar atât: părintele G. Florovsky încearcă o sinteză între Bulgakov, scolasticul Reupert de Deutz și Honorius de Autun, apoi Toma d`Aquino, Bonaventura, franciscani ca Dionysius Carthusianus, Gabriel Biel, episcopul anglican Wescott ș.a. Rezumativ, Florovsky afirmă că Taina Întrupării nu e un„miracol metafizic”, ci este o „afirmare existențială” ce ține de Biserică și este exprimată prin dogmele Bisericii. Întruparea este plinătatea Revelației și
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
a renunțat din cauza vârstei înaintate la funcție și este acum primul papă emerit din istorie. Noul papă este primul care și-a ales numele Francisc - nomen este omen - în amintirea Fericitului Francisc de Assisi (+1226), care a pus bazele Ordinului Franciscan și a lui Francisc Xavier (+1552), care a fost, alături de Fericitului Ignatius de Loyola (+1556), unul din cei 7 care au înființat Societatea lui Iisus (SJ). Fericitul Francisc ca și Dominicus au înființat ordine cu misinea apostolica de readucere pe
PAPA FRANCISC de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_papa_francisc_viorel_roman_1363348344.html [Corola-blog/BlogPost/345265_a_346594]
-
URMAREA LUI CRISTOS ȘTEFAN ACATRINEI, “Sfântul Francisc și Sfânta Clara”, Editura “Serafica”, Roman, 2005 Cartea de față ar putea fi numită “O incursiune în epopeea mișcării minoritice”. S-ar crede că nimic nu mai poate fi descoperit legat de universul franciscan. Cercetătorii au mult de colindat pe cărări uneori bătătorite încât își pot epuiza toate resursele de apă vie, trezindu-se totuși pe urme știute, în hățișurile istoriei, învăluiți în ceața miturilor, a legendelor înflorite, exagerate și uneori mistificate după dimensiunea
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
în acest univers fascinant ce a dat naștere unuia dintre cei mai remarcabili sfinți care și-a pus amprenta definitiv, nu numai pe spiritualitatea Evului Mediu dar și a timpurilor moderne. Urmărim dinamica dezvoltării numerice și spirituale a istoriei Ordinului Franciscan pe parcursul a circa opt veacuri, în drumul său spre Cetatea din Ceruri, având ca suport promisiunea Testament a Seraficului Părinte Francisc, făcută tuturor acelor care vor intra în Ordin din timpurile sale până la sfârșitul veacurilor : “Cine ține seama de acestea
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
franciscană este un “modus vivendi”, pentru tânărul creștin și cum poate fi actualizată această carismă în condițiile de specificitate puse la dispoziție omului de societatea de consum, și în chip deosebit, cât de fideli pot rămâne votului de sărăcie - frații franciscani -, la aceste întrebări și încă la altele, la fel de incitante, încearcă să ne răspundă și să ne convingă cu stăruință, autorul lucrării. Teolog și pedagog totodată, având menirea, nu numai de a enunța precepte, dar și de a le face înțelese
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
umilinței, urmarea lui Cristos în suferință, legătura cu Sfinții Părinți și cu mediul monahal al timpului respectiv, dimensiuni majore ale spirtualității primei minorități franciscane. Autorul nu se mulțumește cu o privire exhaustivă, panoramatică, ci încearcă să pătrundă în miezul fenomenului franciscan care a dat naștere unui Ordin atât de răspândit în lume. O astfel de întreprindere laborioasă, a necesitat, fără îndoială, o documentare amplă și minuțioasă, o cercetare obiectivă, din care izvorăște încă, o căldură inefabilă din iubirea față de acest sfânt
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
care dorim să-i ducem mai departe flacăra pe culmi. O dovadă în plus că Dumnezeu, la timpul potrivit, se folosește de oameni pentru a-i continua opera de iubire. Punctat semnificativ, acest moment, al constituirii fraților în primul nucleu franciscan, reprezintă un punct de referință în istoria fracniscanismului. Sărăcia totală, trăită în spirit de umilință, pocăința concepută ca mortificare și austeritate având ca scop convertirea inimii și rugăciunea care-i unea atât de intim, în spirit de credință - iată principalele
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
reformele cele mai semnificative ale istoriei Liturgiei Orelor. Considerat un maestru al vieții spirituale, Papa Inocențiu al III-lea a dat Curiei Romane un instrument potrivit pentru viața liturgică și anume un nou Breviar. Prima fraternitate minoritică și viitorul Ordin Franciscan au trăit această reformă spirituală și liturgică, adoptând și răspândind Breviarul în întreaga Biserică, dovedind astfel legătura existentă între Ordin și Curia Papală. Ca idee centrală a acestor documente este cea potrivit căreia munca are, înainte de toate, o finalitate ascetică
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
M. Sensi, F. Cardini, R. Manselli, I. Baldelli, dar și hagiografi medievali ca Toma de Celano și Bonaventura, sunt citați frecvent în lucrare, contribuind la construirea acestui edificiu spiritual - o mărturie de iubire și devoțiune față de patronul tuturor ramurilor Ordinului Franciscan. Finalul lucrării se constituie într-o exaltare apoteotică a lui Cristos înviat care este certitudinea victoriei asupra adevăratei suferințe. Aportul spiritual al cărții de față este grăitor și ne face să cunoaștem să respectăm, să ne uluim în fața miracolului numit
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
puterea ca instituție a organismului statal - la egiptenii antici puterea faraonilor se extrăgea de la acest umil și poate neînsemnat nevertebrat târâtor ... Numărul mare de activități misionare ale “cruciadei” catolice hispanice din secolele anterioare independenței Americii, al călugărilor diferitelor ordine religioase, franciscani, dominicani, augustini, mai târziu și iezuiți le-au ușurat conchistadorilor convertirea religioasă a băștinașilor, dar mai ales cucerirea teritoriilor postcolumbiene ale Americii și al aurului, zice-se aflat din belșug în această parte de lume și așa cum se întâmplă când
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
continuare lagărul moscovit și ideologiile ce degradează și umilesc omul. ►primul papă ce și-a luat numele de Francisc, devenind astfel Papă Francisc I, ca pentru un “momento mori”-ul Fericitului Francisc de Assisi (+1226), care a pus bazele Ordinului Franciscan și al lui Francisc Xavier (+1552), care a fost alături de sfanțul Ignatius de Loyola (+1556), întemeietorul organizației religioase "Societatea lui Isus", comunitate din care actualul Papă face parte nu numai prin formare, ci și prin stil de viață. ►primul Papă
UN PAPA FERICIT! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1401182013.html [Corola-blog/BlogPost/350568_a_351897]
-
Iisus, și astfel a apărut interesul pentru detaliile Întrupării și ale Nașterii. Scena alcătuită de Sfântul Francisc din Assisi, cu personajele sale vii, este o expresie a acestui interes, la fel ca și noul tip de cântec sacru popularizat de franciscani, muzica de “corindă” pe versurile lui Jacopone da Todi, care celebrau Nașterea lui Iisus. Noile colinde s-au răspândit cu ajutorul franciscanilor și dominicanilor, devenind în scurt timp populare în întreaga Europă. Secolele al XV-lea și al XVI-lea au
Colindăm în Sfânta Noapte de Crăciun. Crăciun fericit, Merry Christmas, Joyeux Noel, Feliz Navidad, Buon Natale, Froehliche Weihnachten! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105890_a_107182]