1,248 matches
-
la Hălăucești, pe 18 mai 1886 și a urmat studiile mai întâi în localitatea natală, apoi la Roma. A fost sfințit preot la Roma, pe 18 decembrie 1908. După întoarcerea în țară, a fost numit profesor și director al Seminarului Franciscan din Hălăucești. A condus și casa de noviciat de la Assisi (Italia) până după cel de-al Doilea Război Mondial. A murit la Roma la 10 mai 1967775. Preotul Bonaventura Morariu a fost autorul mai multor articole de istorie și de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preoți, măicuțe sau laici (era trecut numele și suma donată). Publicațiile Aurora franciscană și Curierul parohiei catolice din Galați au avut numeroase probleme financiare și de aceea, apariția lor s-a datorat în mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan. În aceste condiții, publicația din Galați nu a reușit să apară decât 5 ani (1925-1930). Criza economică din anii 30 a făcut ca revista să nu mai poată fi susținută financiar de credincioși, noul redactor Ioan Duma fiind nevoit să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
redus, pentru că era un buletin parohial după model occidental, ce se adresa locuitorilor orașului Galați. Aurora franciscană, apărută pentru prima dată la Huși în 1918, a avut și ea probleme financiare. Aceasta a vizat un public puțin numeros: membrii Ordinului franciscan, în paginile ei oferindu-se informații despre comunitatea franciscană. Ea nu a reușit să apară continuu, deși a beneficiat de numeroase donații. Cea mai mare întrerupere a fost din anul 1927 până în anul 1938 cauzată de problemele financiare, dar și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a adresat unui public diferit și mai restrâns comparativ cu cel al revistei Lumina creștinului. Aurora franciscană a avut un alt public țintă, deși s-a adresat tuturor catolicilor din țară. Această publicație s-a mai numit și Curierul Terțiarilor Franciscani din România. Ea a fost revista Ordinului franciscan din Moldova și i-a vizat în special pe membrii ordinului, cuprinzând informații referitoare la evenimentele și istoria congregației, la regulamentul și principiile de viață ale enoriașilor 794. Din această cauză, nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comparativ cu cel al revistei Lumina creștinului. Aurora franciscană a avut un alt public țintă, deși s-a adresat tuturor catolicilor din țară. Această publicație s-a mai numit și Curierul Terțiarilor Franciscani din România. Ea a fost revista Ordinului franciscan din Moldova și i-a vizat în special pe membrii ordinului, cuprinzând informații referitoare la evenimentele și istoria congregației, la regulamentul și principiile de viață ale enoriașilor 794. Din această cauză, nu a avut o răspândire prea vastă și s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vastă și s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, ce au dus la întreruperea apariției revistei de trei ori (cea mai lungă suspendare a fost de aproximativ 10 ani, între 1927-1938). Datorită faptului că și Viața era publicată tot de franciscani, în aceste două publicații au existat articole scrise de aceiași autori. În perioadele în care Aurora franciscană nu a apărut, unele rubrici din aceasta au fost publicate în revista Viața. Una dintre publicațiile cu cel mai restrâns public și care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere, considerând că viitoarea unificare a celor două publicații era o problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și dogmei creștine). Deși intenția înființării cotidianului a fost aceea de a crea în capitala țării (locul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Beiuș. Nu am curajul să le trimit când mă gândesc la pericolele ce sunt în cale. Nu știu cum să fac să fie mai bine"1006. Împreună cu Tipografia Presa Bună, a fost evacuată și Tipografia Serafica de la Săbăoani, care aparținea Ordinului franciscan. Această acțiune s-a desfășurat cu multe greutăți și într-un climat de nesiguranță. În iunie 1944, Serafica era dată dispărută, iar până în august nici Presa Bună nu ajunsese încă la destinație, deși preotul Matei anunțase pe data de 8
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
basis of our analysis) and it is structured in several parts that include information about the publications' typology, the language in which they were written, their membership in missionary orders (The press in Romanian, The press in German, Diocesan Publications, Franciscan publications), their short history, the introduction of the editors and collaborators. Moreover, we compare the technical features (Editors and collaborators, The comparative analysis of the catholic publications from the dioceses of Bucharest and Iasi, from a technical point of view
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1. 662 Ibidem. 663 Ibidem. 664 Idem, 1915, p.1. 665 Idem, 1938, p. 20. 666 Ibidem. 667 Un supliment al acestei reviste, intitulat Cruciada noastră misionară, a apărut în anul 1929 pentru o scurtă perioadă de timp. Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București, dosar 138/1940-1942, f. 230). 668 Iosif Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București, dosar 138/1940-1942, f. 230). 668 Iosif Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor de veacuri, Săbăoani-Roman, 1942, p. 240. 669 Viața, nr. 1, 1913, p. 5. 670 Idem, nr. 2, 1913, p. 13. 671 Idem, nr. 1, 1914, p. 1. 672 Emil Dumea, op. cit., p. 140. 673 Viața, nr. 4, 1914
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1924, p. 1. 676 Emil Dumea, op. cit., p. 144. 677 Ibidem, p. 109. 678 Viața, nr. 1, 1926, p. 5. 679 Spațiile acordate articolelor despre Sf. Francisc au fost întotdeauna vaste în revistele menționate, deoarece acesta a fost întemeietorul Ordinului franciscan, de care aparțineau publicațiile amintite. Au fost scrise și multe cărți dedicate lui, dintre care amintim: Sf. Francisc de Assisi, de preotul I. Gârleanu, Sf. Francisc de Assisi (poem liric), D. Karnabatt. 680 Amintim poeziile Omul nou scrisă de I.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
4. 971 Idem, nr. 165, anul IV, 6 septembrie, 1924, f. 1. 972 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 3. 973 I. Gabor, I. Simon, Necrolog. Misionari și preoți autohtoni: diecezani și Franciscan, clerici și frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va cita Institutul...), Iași, 1992, p. 7. 975
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în strînsă legătură cu șomajul intelectual și cu dorința fierbinte de a duce un trai onorabil. În ceea ce privește mesianismul, el respingea ideea că ortodoxismul trebuie transformat în politică de stat, așa cum era folosit catolicismul în Occident, deoarece în ortodoxism nu existau franciscani. Din cauza unor astfel de afirmații inutile s-au orientat spre Legiune Nichifor Crainic și Nae Ionescu. Iorga îi îndemna pe latini să rămînă raționali. Codreanu (după părerea lui Iorga) nu era român, ci un Zelinschi, un mistic slav. Cît privește
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tărâmul vinului, nume sub care va fi cunoscut în literatura scandinavă timp de secole. După descoperirea oficială a Americii de către Cristofor Columb pe 12 octombrie 1492, spaniolul Fernand Cortez pleacă să cucerească Mexicul în 1518, urmat de îndată de către misionarii franciscani și iezuiți care s-au stabilit în această țară pentru a converti la creștinism populația indigenă, dar și pentru a produce vinul necesar slujbelor religioase. Alungați din Mexic în anul 1767, misionarii spanioli au emigrat apoi în sudul Californiei. În
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
s-au stabilit în această țară pentru a converti la creștinism populația indigenă, dar și pentru a produce vinul necesar slujbelor religioase. Alungați din Mexic în anul 1767, misionarii spanioli au emigrat apoi în sudul Californiei. În anul 1769, preotul franciscan Junipero Serra înființează prima misiune în San Diego de Alcala. Sub numele de "viile misiunii" (Mission grape) soiurile de origine spaniolă vor fi utilizate până la sfârșitul secolului al XIX-lea de către industria viticolă californiană. Până în momentul în care filoxera (descoperită
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cele mai misterioase legate de îndeletnicirile lor. Acest fapt va fi exprimat de Edmond Rostand (în Cyrano de Bergerac, actul al III-lea) în felul următor: "Să fie oare un bărbat? Să fie oare o femeie? Oh! Este un călugăr franciscan!" În realitate, călugărul se poate defini ca un creștin care "s-a lepădat de lume, a depus voturile sărăciei, fecioriei și ascultării și trăiește fie ca pustnic, fie într-o obște"25 în care duce o viață de, ceea ce am
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pct. 51 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 10. FUNDAȚIA "AGORA" - UNIVERSITATEA "AGORA" DIN ORADEA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 11. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMÂNO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMAN *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 11 din anexa 4 a fost modificat de pct. 52 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213130_a_214459]
-
DIN BUCUREȘTI *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 4. INSTITUTUL TEOLOGIC PROTESTANT DIN CLUJ-NAPOCA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 6. UNIVERSITATEA "MIHAI VITEAZUL" DIN CRAIOVA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 11. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMÂNO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMAN *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 13. FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ "ALMA MATER" - UNIVERSITATEA "ALMA MATER" DIN SIBIU * Anexa 5 SPECIALIZĂRILE/PROGRAMELE DE STUDII autorizate să funcționeze provizoriu în cadrul instituțiilor de învățământ superior particular
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216553_a_217882]
-
DIN BUCUREȘTI *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 4. INSTITUTUL TEOLOGIC PROTESTANT DIN CLUJ-NAPOCA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 6. UNIVERSITATEA "MIHAI VITEAZUL" DIN CRAIOVA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 11. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMÂNO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMAN *Font 7* ┌─────────────────────���───────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 13. FUNDAȚIA UNIVERSITARĂ "ALMA MATER" - UNIVERSITATEA "ALMA MATER" DIN SIBIU * Anexa 5 SPECIALIZĂRILE/PROGRAMELE DE STUDII autorizate să funcționeze provizoriu în cadrul instituțiilor de învățământ superior particular
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216552_a_217881]
-
pct. 51 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 12 octombrie 2009. 10. FUNDAȚIA "AGORA" - UNIVERSITATEA "AGORA" DIN ORADEA * *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. 11. INSTITUTUL TEOLOGIC ROMÂNO-CATOLIC FRANCISCAN DIN ROMAN *Font 7* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┬──────────┐ │ │ Specializări/Programe de studii autorizate *) Propunere de acreditare din partea ARACIS. ------------- Pct. 11 din anexa 4 a fost modificat de pct. 52 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1.093 din 30 septembrie 2009 , publicată în MONITORUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216554_a_217883]
-
Bradu k)43. Biserica fostei Comuna Plătărești, satul Plătărești Călărași Mânăstiri Plătărești k)44. Biserica romano-catolică Municipiul Cluj-Napoca Cluj Sfântul Mihail k)45. Catedrala Arhiepiscopiei Municipiul Cluj-Napoca Cluj Ortodoxe k)46. Biserica reformată Matia Municipiul Cluj-Napoca Cluj k)47. Mănăstirea Franciscanilor Municipiul Cluj-Napoca Cluj k)48. Biserica Adormirea Maicii Comuna Feleacu, Cluj Domnului a fostei satul Feleacu Mânăstiri Feleac k)49. Biserica armenească Orașul Gherla Cluj k)50. Biserica ortodoxă Comuna Vad, satul Vad Cluj a Episcopiei Vadului și Feleacului k
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]