132 matches
-
Asupra acestui oraș binecuvintat de liberté se exercită presiuni teribile din partea unor francofoni care ni se pretind stapini. Ne-au impus reguli împilătoare, ne-au pus baraje și îngrădiri. Ne-au întors traiul cotidian pe dos.” Și eu sunt un francofil intratabil. Și totuși. Sommet-ul francofoniei s-a transformat într-o cacofonie urbană. Nu e posibil să blochezi o capitală întreaga într-o țară europeană pentru că președintele Franței trebuie să se vadă cu șefii, sefuletii și dictatorii francofoni din întreaga lume
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
se tragă o concluzie asupra realizărilor acestui ultim deceniu de francofonie. S-a născut astfel ideea unui forum de cooperare universitară la Iași. În alegerea orașului gazdă au cântărit greu existența unor excelente filiere universitare și tradiția incontestabilă, francofonă și francofilă, de care se bucură orașul. Manifestarea beneficiază de asocierea unor prestigioase instituții ieșene și naționale. Cele cinci universități ieșene, "Al. I. Cuza", "Gh. Asachi", " Ion Ionescu de la Brad", "Gh. T. Popa", " G. Enescu", s-au alăturat Centrului Cultural Francez, Bibliotecii
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
se tragă o concluzie asupra realizărilor acestui ultim deceniu de francofonie. S-a născut astfel ideea unui forum de cooperare universitară la Iași. În alegerea orașului gazdă au cântărit greu existența unor excelente filiere universitare și tradiția incontestabilă, francofonă și francofilă, de care se bucură orașul. Manifestarea beneficiază de asocierea unor prestigioase instituții ieșene și naționale. Cele cinci universități ieșene, „Al. I. Cuza", „Gh. Asachi", „Ion Ionescu de la Brad", „Gh. T. Popa", „G. Enescu", s-au alăturat Centrului Cultural Francez, Bibliotecii
Iași: capitala francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14185_a_15510]
-
care merge la țară în week-end. (Interesant este că, dincolo de folosirea expresiei englezești, deloc uzuală la noi înainte de război, Streinu este, probabil, singurul critic important al vremii care știe limba lui Shakespeare, din care a și tradus, ceilalți fiind îndeosebi francofili sau, ca G. Călinescu, italienizanți). Sau reluarea Amintirilor lui Creangă în polemică pe față cu G. Călinescu, dintr-un unghi mult mai puțin mitizant și din care dimensiunile fabulos homerice ale humuleșteanului, așa cum le măsurase Călinescu, devin aproape normale, dacă
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
citez. Encore... Scriam, mai demultișor - la noi, firește, revistele, chiar și fără mofturi, tot cînd ies de sub tipar pot fi citite... - despre primul număr al unei serioase publicații sucevene, La Lettre R, editată de un grup de universitari francofoni și francofili (în sensul cel mai filologic cu putință). La sfîrșitul anului trecut proiectul lor editorial s-a rotunjit cu un număr dublu, tematic, Arts et politique. Incitant și discutat subiect, pentru a cărui bună împărțire redacția strînge nume mari: Vișniec (cu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
e alcătuită din componente dinainte pregătite și normate și orice intervenție neașteptată îi derutează cu desăvârșire. Cei mai nesuferiți sunt însă, evident, universitarii. Ei sunt cei care, deschiși către întreaga lume, au dus cel mai departe arta uciderii spiritului, universitarii francofili, anglofili, italofili, cu nenumăratele lor burse de specializare peste hotare din care se întorc cu condimente și cărți de bucate. Iar dacă ai cumva imprudența să iei parte la vreunul din prânzurile lor, ești obligat să ingurgitezi mâncăruri care, după cum
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
a hotărât să mă aducă la București, unde am urmat Dreptul, Între 1936-1940. Îmi promisese că voi face doctoratul la Paris. Dar lucrurile nu s-au mai petrecut așa, Întrucât România s-a aliat cu Germania, iar tatăl meu era francofil. N-am mai plecat În Franța, pentru doctorat, și am lucrat la TAROM, unde am pus bazele juridice ale acestei companii de aviație românească. Compania nu avea nimic, am pornit de la zero. Am făcut și un curs special de Drept
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
Carp, Marghiloman sunt priviți ca semizei. Eu când văd schimbarea aceasta la niște oameni ce urlau război până deunăzi, mă întristez și mai mult. Căci asta înseamnă lipsă de tărie sufletească rușinoasă. Să nu te miri dacă am să devin francofil înflăcărat acuma, fie și numai pentru rușinea celor ce au fost și se leapădă așa de repede” (18 nov. 1916). În două rânduri, apare și câte un ecou despre opera literară. Mai întâi, își exprimă neliniștea pe care o încearcă
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
Tribunalului Poporului - avea să-i schițeze un sumar portret demnitarului condamnat la moarte și executat în 1946: "...Mihai Antonescu era un plîngăreț, afirmă mereu ce a făcut el, ca a fost un democrat din grupul ăClartéă, asociație de prietenie româno-franceză, francofil. A avut o poziție detestabila pentru un om politic, pentru că în situația lui, dacă ai pierdut cartea, ai pierdut-o." Așa se scrie istoria: Al. Voitinovici jucase cărți la tinerețe, pasionat, si obținuse bani pentru pocher pe cai demne de
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
unde a luat ființă în urmă cu un deceniu) și numărând, deja, la București doi ani de existență, La fête du cinéma français" a devenit, începând cu această toamnă, itinerantă, sărbătoarea colindând, după capitală, și prin alte centre culturale - francofone, francofile și, bineînțeles, cinefile - ale țării: Timișoara, Brașov, Cluj (7-8 oct.), Iași (14-15 oct.) și Constanța (21-22 oct.). Desigur, așa cum era de așteptat și cum ne-am obișnuit deja - cinefililor bucureșteni li s-a rezervat "partea leului" (adică nouă filme în
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
mai mult parte de Grimmsmärchen ori Karl May decît de Jules Renard sau La Comtesse de Segur... Tata, medic și el, era pasionat de Zweig și Curzio Malaparte. E drept că intelectualii formați în timpul meu erau, în general, francofoni și francofili. În plus, însă, trebuie să spun, mama era și o perfectă vorbitoare de engleză, înamorată de Chesterton și Bernard Shaw, Somerset Maugham, Henry James, Emily Dickinson, mai tîrziu de Scott Fitzgerald, Faulkner și Hemingway. Faptul că am ajuns să trăiesc
Dumitru Radu Popa: "Sansele nu se asteaptă ca o pară mălăiată" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15907_a_17232]
-
iritarea dragului meu Mircea Iorgulescu - despre "Franța cea (unanim) antipatizată" etc. o făceam vorbind exact despre această realitate politică, și nu despre "Franța imaginară" pe care, după puterile francofoniei sale, fiecare intelectual român o poartă în sine. Inclusiv subsemnatul, mai francofil decât i-ar cădea bine să creadă lui Mircea Iorgulescu, care scrie, negru pe alb, c-aș fi un "francofob de serviciu" (adică plătit pentru asta - poate aflu și de către cine! Oricum, sper că măcar gras! în plus, insinuarea e
Luciditatea e un cuvânt franțuzesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15960_a_17285]
-
însemnare: "Guvernul mizerabil de la Vichy, prezidat de un mareșal curajos și glorios pe vremuri, dar care acum este senil, are ca pendant pe cel de la București. Generalul Antonescu, bărbat curajos și pe care l-am cunoscut altădată ca fiind un francofil și anglofil, își imaginează că va exercita o putere dictatorială și se gîndește să-și salveze poporul în timp ce el însuși este manevrat de huliganii în cămăși verzi care lucrează pentru Berlin". Apoi descrie, în notații revelatoare, rebeliunea legionară, care amenința
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
deschide cu Revolu- ția din Ploiești și se diluează (un fel de a spune...) în Tipuri bucureștene, Viață bucureș teană, Moravuri și farse etc. De la vedetă la faptul divers. Republica de la Ploiești este o nebunie, dar cu oarecare substanță. Bucureștiul francofil nu-l agrea pe Carol, și până și popii veniți cu botezul scăpau, printre rânduri de blagoslovire, biruință națiunii franceze asupra celor potrivnici dăruiește.... Un amănunt de-un burlesc foarte... bucureștean. Clasa politică, burdușită cu bătăuși, lichele, inși dornici de
Bucureștiului, fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2733_a_4058]
-
lor, al cerchiștilor. Una că, fiind regățean, ardelenii mi se păreau uneori cam greoi. A doua, că formația mea nu era germană - cum erau ei toți, niște germaniști - ci franceză. Singurul de care eram oarecum apropiat era dramaturgul I.D. Sârbu, francofil și el, dar care, cu mandibulele lui de miner scotocind adâncurile, mă intimida, cum am mai spus... El putea fi și feroce, ca orice bucureștean păstram însă o distanță între noi. Fiind atât de agresiv, instinctul îmi șoptea să am
Sibiul și cerchiștii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6930_a_8255]
-
a însemnat de la publicarea Jurnalului său și pînă azi, deci de vreo 15 ani, decît - exclusiv!- o armă contra congenerilor și prietenilor săi mai subtil sau mai acuzat legionariozi fie ante, fie post 1934-1938. Scriitorul - adică romancierul, dramaturgul, melomanul, gazetarul, francofilul, estetul rafinat, eseistul proustianizant etc. - a fost pur și simplu sacrificat, o dată mai mult, transformat în pretext vindicativ și revendicativ. Altfel zis - folosit strictamente ca o măciucă în scopuri cu totul și cu totul străine firii și rosturilor scrisului său
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9152_a_10477]
-
scrie câteva cuvinte în franceză unei tinere care îi furase inima și-i ocupa toate gândurile. Răspunsul, plin de grație, de altfel, al preafrumoasei i s-a împlântat în creier ca un pumnal: " Deși poate par, nu sunt deloc genul francofil!" Așa că, ăștia puțini care mai suntem "francofili", ar fi cazul, în chip de eternă consolare și din spirit de echipă, să punem mâna pe cât mai multe cărți scrise în limba lui Pascal și Dumas (apropierea mi se pare perfect legitimă
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
care îi furase inima și-i ocupa toate gândurile. Răspunsul, plin de grație, de altfel, al preafrumoasei i s-a împlântat în creier ca un pumnal: " Deși poate par, nu sunt deloc genul francofil!" Așa că, ăștia puțini care mai suntem "francofili", ar fi cazul, în chip de eternă consolare și din spirit de echipă, să punem mâna pe cât mai multe cărți scrise în limba lui Pascal și Dumas (apropierea mi se pare perfect legitimă!) Mă gândeam c-ar trebui să trec
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
a crede că va fi victima simulacrului, iar în cel mai rău caz ajungând până la a crede ei înșiși propria retorica. Cum poate cineva să creadă să schimbând numele unui tribunal îl purifica?! Inutil să vă spun, nu sunt un francofil militant! În concluzie, cred că acest rol de retor explică mânia scrisului, pe care o împărtășesc. Un alt aspect și mai important al spiritului de gimnastică intelectuală sau verbală al francezilor care face ca toti sunt scriitori este o anumită
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
sub tabloul de bord deformat, era o mănușă de damă, o mănușă prăfuită din velur. Reușea oare actrița, așezată în mașină, cu fața acoperită cu machiajul morții, să vizualizeze victima reală, aceea rănită în accidentul care zdrobise mașina - o gospodină francofilă de periferie, poate, sau o stewardesă de la Air France? Îi mima oare din instinct pozițiile, transformând în propria sa persoană magnifică rănile unui accident banal, petele de sânge și suturile repede date uitării? Ședea în mașina avariată ca o zeitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Daniel Echter, nou, dar dégriffé, iar În picioare o pereche de Trapper's aproape noi. Plus o cămașă potrivită. Și cam atât. Cam second hand. Și mie Îmi ceri ținută ca la decernarea premiilor Oscar. A Césarurilor, mai bine zis. Francofil fiind, ești automat americanofob. Există cuvântul? Da, există: și cuvântul și resentimentul. Pentru că nu toți se dau În vânt după jinși, presupun... Se prea poate... Strada Îl contrazicea Însă la fiecare pas: filmele, tonetele cu coca, pepsi, hot-dog, hamburger și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
schimbat de la vârsta de nouă ani, îți ascunzi secretele la fel de prost! Chiar a meritat osteneala să te lauzi!” Asta nu m-a împiedicat să cad din nou în picioare cu iuțeala fulgerului: -Nu e nimic de mirare, părinții mei erau francofili. -Dar pe dumneata te-au numit Olaf. -Erau și patrioți. Trebuie să pun la încălzit mâncarea de ieri seară. O să vezi, e mai bună a doua zi. Așteptând să fiarbă apa pentru paste, amestecai în tocănița al cărei sos se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
nu de puține ori intrau în discordie cu democrația vremii și chiar cu înțelesul consacrat al democrației. S-au despărțit de congenerii "spiritualizați", activiști ai totalitarismului și colectivismului, dar înregistrând mari rezerve față de efectele spiritului și politicii "burgheze". Structural, ei, francofili, intră în categoria inteligențelor raționalist-afective... Trec peste interpretările piezișe, făcute de dragul zarvei, atât cât îl privește pe "ucenicul" Sebastian al "diavolului" Nae Ionescu (împinse până la suspectarea de... homosexualitate!), cât îl privește și pe "excentricul", "frivolul" autor al "demonicului" eseu Nu
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
ar fi dorit să fie mai degrabă învinși lîngă Franța decît învingători contra ei, Cristian Preda, Adriana Ghițoi, Valentina Sandu-Dediu, Paula Iacob, totul întregit cu un frumos dosar, prefațat de Alina Ledeanu - Ardealul omagiază Franța, despre un Sibiu germanofon și francofil, din iarna lui '44. Remember-ul lui Doinaș, citat de Alina Ledeanu, o spune: "}ărâna-n sînge, pradă cutezanței,/ părea în clătinare un vulcan/ cînd, ca niște apostoli ai speranței,/ noi am adus cîntînd omagiu Franței,/ gîndindu-ne la spiritul german." Francezii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
e vorba de niște intelectuali de rasă, școliți cu precădere în Occident (mulți dintre ei în Germania) și care, biografic sau politic, aveau motive să-i privească cu simpatie pe nemți. Remarca istoricului este că, dacă opinia publică antebelică era francofilă prin tradiție, elita intelectuală era germanofilă, și ar fi o eroare să vedem în preferința ei pentru valorile germane o dovadă de colaboraționism cu ocupanții nemți. Judecați după convingerile personale, Slavici sau Stere, ca să luăm două exemple grăitoare, sînt perfect
Iubindu-i pe nemți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6337_a_7662]