31 matches
-
Dragoș Bucurenci Florin Dumitrescu a zis-o deja: “Sîntem bucureșteni. Sîntem - unii mai mult, alții mai puțin - francofoni. Fiecare zi este pentru noi, în felul nostru personal, o zi a francofoniei; o zi a francofiliei. (...) Dar... hélas! Asupra acestui oraș binecuvintat de liberté se exercită presiuni teribile din partea unor francofoni care ni se pretind stapini. Ne-au impus reguli împilătoare, ne-au pus baraje și îngrădiri. Ne-au întors traiul cotidian pe dos.” Și eu
Merde alors! Pe ei, pe ei, pe mama lor! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83052_a_84377]
-
Le Pen. Chiar dacă nu se îndoia nimeni de victoria lui Chirac, prin proporțiile scorului de la urne "Franța a dovedit lumii întregi că n-a uitat că e Franța". În această formulă stângace apărută în presa de săptămâna trecută, recunoaștem o francofilie de o neîndoielnică sinceritate a ziariștilor români, mai credibilă decît toată așa-zisa noastră francofonie și decît declarațiile sforăitoare ale politicienilor. Cu această ocazie alegătorul francez, strivitor majoritar, le-a dat, indirect, o temă de meditație acelor editorialiști de la noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Toate evenimentele sînt văzute cu un ochi foarte avizat, documentația fiind diversă și adaptată poveștii la care se asistă, Waldeck nu privește ca o străină lumea românescă. Căderea Parisului care coincide cu venirea ei în București e comentată din perspectiva francofiliei autohtone pentru justificarea căreia autoarea sapă adînc în istoria noastră. Relația dintre Carol al II-lea și Elena Lupescu e reconstituită și comentată dintr-o perspectivă atît de interioară, încît te întrebi dacă nu cumva fermecătoarea ziaristă a stat mai
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
în timpuri mai recente atât cultura română cât și cea portugheză au ales ca limbă secundară și centru de prestigiu cultural limba franceză și cultura pariziană. Elitele au devenit bilingve, deși există o ambivalență portugheză în raport cu Franța, ce nu corespunde francofiliei fără rezerve a românilor." Popoare creștine de rituri diferite, portughezii și românii și-au edificat o viziune a lumii sau o ontologie populară bazată pe sentimentul-concept saudade/dor, vocabule originale, intraductibile în alte limbi. Sunt două popoare "obișnuite să parcurgă
Frânturi lusitane - Un studiu comparatist portughezo-român by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8800_a_10125]
-
Montaigne, dar voi relua și cartea - care m-a cucerit - a lui Jean Lacouture, "Montaigne a cheval", o splendidă reconstituire a călătoriilor marelui moralist din Bordeaux. O voi face cu atât mai mult cu cât, îmi dau seama, francofonii și francofilii sunt un fel de dinozauri ai epocii internetului. Un bun prieten mi-a mărturisit, copleșit de rușine și învins de neșansă, c-a făcut greșeala de a-i scrie câteva cuvinte în franceză unei tinere care îi furase inima și
Cartea la morman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9487_a_10812]
-
și le recomandă cititorilor, în aceste zile de toamnă adîncă, să caute aleile unui parc. Căderea frunzelor este o experiență aparte, genul de emoție care transformă toamna într-un anotimp privilegiat. Să redevenim așadar oameni pentru cîteva clipe. Francofonie și francofilie Numerele 1-6/ 2009 ale revistei SECOLUL 21 (e regretabil, și nedrept, că o publicație de talia acesteia trebuie să ajungă, iată, semestrială...) impun, polemizînd, subînțeles, cu cei pentru care franceza începe să fie asimilată limbilor moarte, o imagine-caleidoscop a francofoniei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
semestrială...) impun, polemizînd, subînțeles, cu cei pentru care franceza începe să fie asimilată limbilor moarte, o imagine-caleidoscop a francofoniei. Numărul, tematic, comme d'habitude, se numește chiar așa: Francofonii/ Francophonies. De la francofonie la francofolie, trecînd prin mai potolita, decît ultima, francofilie, ne plimbă Sofia Oprescu, în Argument. Aflăm că francofoniei i-a dat cuvînt "un geograf cu nume de poet - Onésime Reclus - în 1880". Gloria ei, deci, nici nu e, măcar, foarte veche. Cam tot atît cît modernitatea, de la primele ei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
și Fundoianu, care au lansat cea mai puternică mișcare literară din prima parte a secolului XX, au exploatat această tradiție, ca să nu pomenesc de toată marea noastră critică din aceeași perioadă, inspirată de cea franceză. Cred că accentul pus pe francofilia noastră ar fi fost util în reînnodarea oficială a raporturilor literare dintre România și Franța. Ar fi fost bine dacă Lire (care ne-a luat cel mai în serios) se gîndea să ceară și punctul de vedere al unor critici
Spécial Roumanie by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11022_a_12347]
-
savoare specifică literaturii de limbă franceză” (să ne amintim utilizarea cuvintelor românești în textul romanelor lui Panait Istrati). Relației acestei literaturi scrise în limba franceză cu „francofonia” europeană i se consacră primul mare capitol al cărții. Este readusă în memorie francofilia celor care au făcut România modernă în sec. al XIX-lea, scriitori și oameni politici (uneori aceleași persoane), și sunt confirmate rădăcinile de aceeași natură ale modernității noastre intelectuale în artă plastică, muzică, științe etc. Scrisul în limba franceză are
Călătorind prin limbi și literaturi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2838_a_4163]
-
fiecare țară, cu atat mai mult România, le adaugă la patrimoniul cultural și literar general al acesteia, îmbogățindu-l. Laurent Fels (poet, critic literar, profesor la Universitatea din Luxemburg, membru al Academiei Europene) îl considera, pe bună dreptate, ,,apărător al Francofiliei” ce ,,trudește pentru abolirea frontierelor literare și culturale în lume, care practică încă, foarte adesea, segregația”, iar René Bonnet de Murlive,,,O eminenta personalitate a României, cunoscută în Franța și în tot spațiul Francofoniei” (....). [1],,Art et poesies de Touraine
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
care fac parte pe lângă subsemnatul și omul de cultură Sterian VICOL, președintele Societății Scriitorilor ''Costache Negri'', profesorii universitari doctori Nicolae DOBROVICI-BACALBAȘA, în calitate de președinte al Consiliului Județean, dar și de recent primit în filiala Iași a Uniunii Scriitorilor, Constantin FROSIN- părintele francofiliei românești, Ilie ZANFIR, directorul Bibliotecii ''V.A.Urechia'', Coriolan PĂUNESCU, scriitor și totodată cadru universitar de prestigiu, ne îndreptăm pe două căi auto/feroviar, spre locul de care ne leagă pe fiecare dintre noi amintiri extrem de plăcute pentru a-l
BURLUI 70 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346984_a_348313]
-
Orizontul rustic... și din Fețele orașului. SCRIERI: Aventura memoriei, București, 1983; ed. (Zaharia Stancu sau Aventura memoriei), București, 2003; Orizontul rustic în literatura română, București, 1985; Fețele orașului, București, 1988; Vis și reverie în literatura română, București, 1994; Francofonie și francofilie, 1995; Îngeri, demoni și muieri, București, 1999; Dicționar de comunicare, București, 2001; Tehnici de informare și comunicare, București, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Aventura memoriei”, RL, 1983, 29; Dan C. Mihăilescu, „Aventura memoriei”, CNT, 1983, 33; Cristian Livescu, „Aventura memoriei
CRAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
Dar de câte ori vorbește despre Franța, tata e excitat la culme. A fost acolo În armată. A fost cumva responsabil cu administrarea Parisului după război. Și mami se enervează rău când povestește despre asta. O imită acum pe mama ei. ― Destulă francofilie pentru seara asta, dragă! Ca de obicei când făcea ceva dramatic, coeficientul de inteligență Îi crescu spectaculos. Apoi se aruncă pe burtă. ― A omorât și oameni. ― Chiar? ― Mda, spuse Obiectul, adăugând ca explicație: Naziști. M-am cățărat și eu În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cafea, mă rog, ca pentru o Rhodesie după revoluție. Apoi ne-au invitat la ei, unde am stat când separat, când împreună, dar i-am firitisit și noi, zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
am cutreierat prin FNAC după DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Țărilor de Jos, cu amestecul de francofilie, francofobie, germanitate, anglomanie, laxism postmodern ș.a.m.d. Numai că realitatea a sufocat biblioteca. Pur și simplu. Am observat că, seara și dimineața, când ne făceam „raportul de gardă“, nu pritoceam întâi de toate evoluția lui Van Gogh de la realismul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Titus Alexandrescu, Ludovic Basarab, Roméo Gèrolamo, Frédéric Storck, Oscar Spaethe. Remarcabilă este și franțuzirea numelor, spre exemplu a celor de proveniență italiană sau germană. Modelul cultural prestigios este cel francez și majoritatea pictorilor care trimit "desemnuri" sunt, de asemenea, francezi, francofilia directorului revistei fiind pe deplin asumată. În primul număr apar doar Pierre Bellet (1865-1924) și Maximilien Luce. Însă redacția anunță colaborarea lui Alexandre Séon, Etienne Azambre, G. Rochegrosse, A. Mucha, toți parizieni, a belgianului Fernand Khnopff (Bruxelles) și a britanicului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau Duțu, și prezența lui Alexandru Zub, mentorul școlii ieșene de istorie a istoriografiei. Cu altă ocazie, istoricul moldovean producea și el o lucrare consacrată imaginii Europei În optica intelectualilor pașoptiști, insistând asupra rolului special pe care l-a jucat francofilia românească În construirea acestei reprezentări. Studiul publicat de Alexandru Duțu pe tema care ne interesează aici se Înscrie, de asemenea, În genul de istorie culturală comparată pe care l-am Întâlnit În lucrările dedicate Iluminismului de către profesorul Teodor. De altfel
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
deloc mulțumiți dacă lucrurile lor nu provin din Paris sau din Londra” - ceea ce intră oarecum În contradicție cu cele afirmate anterior, dar se aliniază unei viziuni critice de ansamblu. Se subliniază, În context, fără a fi prea mult comentată, și francofilia societății muntene: Românii Îi urmăresc pe francezi În aproape tot ceea ce fac aceștia și folosesc foarte mult limba franceză. Uneori chiar, Învățând franțuzește din copilărie, vorbesc mai ușor În limba aceasta decât În cea maternă. Observații foarte aspre Îi sunt
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Omul. Epoca, ediția a II-a, Editura Eminescu, București, 1977. Zane, Gheorghe, Studii, Editura Eminescu, București, 1980. Zöllner, Erich, Istoria Austriei, Editura Enciclopedică, București, 1997. Zub, Alexandru, Cunoaștere de sine și integrare, Editura Junimea, Iași, 1986. Zub, Alexandru, „Europenism și francofilie”, În Dacia literară, IV (serie nouă), 1993, nr. 4 (11). Zub, Alexandru (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 1996. Zub, Alexandru (coord.), La Revolution français et les Roumains, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a orientat, prioritar, spre studiile de istorie a Bisericii și a sentimentului religios. Pompiliu Teodor, op. cit. (vezi nota 230). Pompiliu Teodor (coord.), Enlightenment and Romanian Society, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Alexandru Duțu, op. cit. (vezi nota 231). Alexandru Zub, „Europenism și francofilie”, Dacia literară, IV (serie nouă), 1993, nr. 4 (11), pp. 3-5. Din bogata bibliografie a autorului, prezintă interes pentru cercetarea de față cel puțin următoarele lucrări: Coordonate ale culturii românești În secolul XVIII (1968); Cărțile de Înțelepciune În cultura română
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe un eveniment pe care îl asimilez cu propria-mi existență, cotidiană dar și intimă. Mă simt puternic atașată Hexagonului, cu trecutul și prezentul unei civilizații și culturi cu care mă contopesc. Militez de o viață pentru Francofonie, dintr-o Francofilie profundă. La cea de a 35-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei, Paris, 2-7 iulie a.c., am auzit pentru prima oară, în discursul unui lingvist, vorbindu-se despre “francomania românilor”, alături de francofonia și francofilia lor. Iată răspunsul meu, rostit
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
viață pentru Francofonie, dintr-o Francofilie profundă. La cea de a 35-a Sesiune a Adunării Parlamentare a Francofoniei, Paris, 2-7 iulie a.c., am auzit pentru prima oară, în discursul unui lingvist, vorbindu-se despre “francomania românilor”, alături de francofonia și francofilia lor. Iată răspunsul meu, rostit în Palatul Bourbon, sediul Adunării Naționale a Franței: Merci, Monsieur le Président, d’avoir accepté de me donner la parole. Cher Monsieur le Professeur, Chers collègues parlementaires, En double qualité de linguiste professionnelle et députée
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
veneau destul de des la Paris. Unchiul meu Menelas Vizanty a trăit toată viața aici, ca inginer de mine, profesor, apoi, după ce s-a pensionat, primar al orașului Lumigny (Seine et Marne). Și părinții mei erau mari admiratori ai Franței". Era francofilia general întâlnită în epocă, în familiile românești din înalta societate, de la care familia Vizanty nu făcea excepție. Tânărul Dan Valentin urmează așadar cursul inferior al liceului la gimnaziul "Ștefan cel Mare" din Iași, între 1920 1924, apoi cursul superior la
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
vorbeau. Doamna Pherekyde, ca să-i aibă la prânzul de familie săptămânal, îi punea pe unul în dreapta ei, pe altul în stânga, astfel că nu se vedeau și puteau să nu știe unul de altul. Bineînțeles, cu timpul, pasiunile se potoliră și francofilii cei mai pasionați, fiindcă aveau dreptul de partea lor, se muiară când au fost definitiv învingători. Dr. Dinu ne povestise cum Averescu era însărcinat să subscrie pacea fără de nici o condiție, dar ajuns aici se înțelesese cu Marghiloman și admise acel
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
misiunea Peano, trimisă la Iași, stăteau prin birourile Statului Major și nu erau cunoscuți de combatanții noștri, iar agenții diplomatici pe care Italia îi acredita la București nu știau să facă o altă politică decît cea a recriminărilor verbale împotriva francofiliei românești. Dacă eram prietenii Franței, eram, după după părerea acestor minți înguste, inamicii Italiei. Dacă o licitație publică, privind livrarea de nave pentru serviciile maritime românești, a fost cîștigată de șantierele din Saint Nazaire, fiindcă cele din Italia cereau cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]