260 matches
-
folosirea condiționalului; modul imperativ (tu, noi, voi); folosirea imperativului cu pronumele de politețe; conjunctivul prezent și trecut (reluare); conjunctivul imperfect și trapassato; concordanța timpurilor la modul indicativ (reluare); concordanța timpurilor la modul conjunctiv (reluare); propoziția ipotetică (reluare și îmbogățire); verbele frazeologice (cominciare, iniziare, finire, smettere) (reluare); verbe tranzitive și intranzitive (alegerea auxiliarului) (reluare); forma activă, pasivă și reflexivă (reluare); verbele modale (dovere, potere, volere) (reluare); verbele impersonale; verbe defective (reluare) Adverbul: formarea adverbelor din adjective cu sufixul "-mente" (reluare); adverbele de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
indirect; - Atributul; - Complementul circumstanțial; - Elementele complementare. ● Sintaxa frazei: - Coordonare - Conjuncții specifice și elemente de legătură. - Subordonare: Propoziția concesivă Propoziția cauzativă Propoziția condițională 4. Lexicologie: ● Procedee de formare a cuvintelor - derivarea și compunerea ● Vocabulare general - vocabular de bază ● Neologismele ● Împrumuturile ● Expresii frazeologice (proverbe, expresii uzuale, zicători) Bibliografie: 1. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. I - Morfologia, Ed. Universitatii București, 1997 2. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. II - Sintaxa, Ed. Universitatii București, 1999 3. Bălan, Luminita, Lexicologie chineza, Ed. Universitatii București, 2002
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme de semantică lexicală. Inovații lexicale și frazeologice contemporane. B. LITERATURA ȘI CULTURĂ NEOGREACĂ Introducere în geografia, istoria și civilizația greacă. Influența cadrului geografic asupra vieții și mentalității locuitorilor. Marile perioade ale istoriei elene. De la orașele stat din antichitate la regatele elenistice, de la cucerirea romană la Imperiul Bizantin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
DISCIPLINA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ a) Nivelul fonetic: norme ortografice și ortoepice, sunet, silaba, despărțirea cuvintelor în silabe, diftongi, triftongi, hiat, accent; ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvânt, categorii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime), cuvinte monosemantice/polisemantice. unități frazeologice (expresii/ locuțiuni), sensul cuvintelor, vocabular (mijloace de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale, împrumuturile); ... c) Nivelul morfosintactic: părți de vorbire flexibile (substantiv, articol, adjectiv, pronume, numeral, verb), părți de vorbire neflexibile (adverb, conjuncție, prepoziție, interjecție), părți de propoziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent. ... b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile). ... c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
limbii ruse. Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie Echivalențe totale, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române. Morfosintaxă Substantivul - prezentare generală. Categoriile gramaticale ale substantivului. Clasele lexico-gramaticale ale substantivului. Adjectivul - prezentare generală. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularitățile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparație (sintetice și analitice). Pronumele - prezentare generală. Criterii de clasificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
special explicații mai închise, deschise și la îndemână din partea unor diverși scriitori și în general sezonate divers cu știri de natură științifică.” Între anii 1617-1630 Cnapius a lucrat la proverbe și a adăugat la „Thesaurus” două tomuri în domeniul expresiilor frazeologice și idiomatice. În același domeniu a privit cu admirație la paremiografele din străinătate, aidoma lui Erasmus din Rotterdam și Paolo Manuziu -la aforismele și proverbele latinești și grecești adunate - dar comparativ cu limba polonă, aceasta a fost o muncă de
Grzegorz Knapski () [Corola-website/Science/329410_a_330739]
-
Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat. ● Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. ● Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului, împrumuturile. Neologismele. ● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. ● Regionalismele. Arhaismele. ● Cuvintele polisemantice. Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei; - hipercorectitudinea. Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; - câmpuri semantice; - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale; - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor); - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice; - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Unitățile frazeologice - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație) - Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare - Numeralul. Clasificare - Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale - Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
Istoria Moldovei (2002) și Dicționarul Moldovenesc-Românesc</b> (2003). Tot atunci, Ștefan Rusu curează în contra direcției proiectul INVASIA în 2002, prin care Moldova era resituată în centrul Eurasiei, că fosta periferie a ținutului Hoardei de Aur; lucrările au inclus un minidicționar frazeologic moldovean-mongol-englez și un proiect de vizibilizarea curganelor, morminte ale “mongolului necunoscut” de pe teritoriul Moldovei. Între timp, simultan cu turnură moldovenistă, comuniștii pun în practică un program neoliberal de privatizări și reforme, cu concesii pe interese pur electorale, fapt semnalat și
Cultura independentă şi întoarcerea la lucrurile însele: câteva reflecţii din Moldova () [Corola-website/Science/295808_a_297137]
-
se prezintă ca om providențial. Uneori, poeziile sale adoptă un ton declamator , acompaniat de un ritm lejer și relaxat care se folosește de un limbaj neîngrijit. Alteori, termenii vulgari și chiar obscenitățile alternează cu aluziile mitologice și cu o construcție frazeologica tributară stilului clasic. Autoprotret </div> Original în portugheză: Traducere Slab, cu ochi albaștri, și pielea feței negricioasă,/ cu picioare solide, de statură medie,/ cu fața tristă, cu un aer trist,/ cu nas coroiat și mare;/ Incapabil de a sta locului
Manuel Maria Barbosa du Bocage () [Corola-website/Science/316609_a_317938]
-
mai scris: „Furtunul de gaz”, „Poem de serviciu”, tomurile de poezii „După femeie lamentație” și „Parcul”, romanul „Dormind în oraș” și „Himalaje”, colecție de povestiri „Vă rog dormiți” și „O dată numai unul”, drama de radio „Pănuță”, dar și „Marele dicționar frazeologic al limbii poloneze.” Opera literară Listă incompletă conform catalogului de Arhivă fonografică a Radioului Polonez în Varșovia, în plus nu se redă aici lista folietoanelor de la radio și nici participarea la audițiile publicistice. În paranteze datele emisiunilor). Altele Opera științifică
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
În frazeologie, o expresie idiomatica este o unitate frazeologica constituită dintr-o îmbinare de cuvinte cu un grad relativ mare de fixitate, care se opune prin această unei îmbinări libere de cuvinte sau unei unități frazeologice cu un grad relativ mic de fixitate. Adjectivul „idiomatica” derivă de la termenul „idiom
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
În frazeologie, o expresie idiomatica este o unitate frazeologica constituită dintr-o îmbinare de cuvinte cu un grad relativ mare de fixitate, care se opune prin această unei îmbinări libere de cuvinte sau unei unități frazeologice cu un grad relativ mic de fixitate. Adjectivul „idiomatica” derivă de la termenul „idiom”, iar folosirea lui se datorează unei definiții tradiționale a expresiei idiomatice, după care aceasta ar fi specifică unui anumit idiom, în sensul că nu poate fi tradusă
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
lui se datorează unei definiții tradiționale a expresiei idiomatice, după care aceasta ar fi specifică unui anumit idiom, în sensul că nu poate fi tradusă cuvânt cu cuvânt în alt idiom. Definirea, delimitarea expresiei idiomatice de alte tipuri de unități frazeologice și însăși denumirea ei sunt controversate și, prin urmare, neunitare printre cercetători, mai ales din cauza faptului că nu numai pentru unitățile frazeologice în general, ci și în cadrul celor pentru care se acceptă termenul de expresie idiomatica, gradul de fixitate este
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
poate fi tradusă cuvânt cu cuvânt în alt idiom. Definirea, delimitarea expresiei idiomatice de alte tipuri de unități frazeologice și însăși denumirea ei sunt controversate și, prin urmare, neunitare printre cercetători, mai ales din cauza faptului că nu numai pentru unitățile frazeologice în general, ci și în cadrul celor pentru care se acceptă termenul de expresie idiomatica, gradul de fixitate este diferit, lucru în privința căruia diferiții autori sunt de acord. Diferitele trăsături caracteristice ale expresiei idiomatice se pot concentra în termenul „idiomaticitate”. Aceasta
Expresie idiomatică () [Corola-website/Science/335189_a_336518]
-
într-o oarecare măsură) și limba standard. Aceasta din urmă cunoaște însa, în aspectul său vorbit, influențe regionale: Belgia se poate considera mai bogată în dialecte. Deși flamanda nu poate fi interpretată drept un dialect propriu-zis, anumite cuvinte sau construcții frazeologice ce îi sunt specifice nu pot fi regăsite în spațiul olandez. Dialectele flamande se caracterizează printr-un număr mare de cuvinte împrumutate din limba franceză. De exemplu, cuvântul flamand pentru „furculiță” este "fourchette" și nu olandezul "vork". În ciuda acestora, diferențele
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
Frazeologia este o ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul îmbinărilor de cuvinte parțial sau total fixe, numite unități frazeologice, frazeme sau frazeologisme. Această disciplină este relativ tânără, afirmându-se ca atare începând cu anii 1970, și există controverse atât privitor la statutul ei exact în cadrul lingvisticii, cât și la obiectul său, dat fiind că este greu de precizat ce
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
tânără, afirmându-se ca atare începând cu anii 1970, și există controverse atât privitor la statutul ei exact în cadrul lingvisticii, cât și la obiectul său, dat fiind că este greu de precizat ce îmbinări de cuvinte pot fi considerate unități frazeologice și care este tipologia lor. În același timp este discutată și terminologia folosită în domeniul ei. Primele elemente de frazeologie apar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, în lucrări de lingvistică generală, prin menționarea cu diferite alte denumiri a ceea ce
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
tipologia lor. În același timp este discutată și terminologia folosită în domeniul ei. Primele elemente de frazeologie apar pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, în lucrări de lingvistică generală, prin menționarea cu diferite alte denumiri a ceea ce numim aici unități frazeologice. Astfel, în legătură cu limba germană, Hermann Paul (1880) indică prezența unor expresii fixe formate din elemente care constituie un bloc, folosite în mod frecvent și cu un sens total diferit de cel al elementelor luate în parte. Referitor la limba engleză
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
parțial sau total sensul individual, grupul prezentând astfel un sens aparte. Un astfel de grup este numit de el "locution composée" („locuțiune compusă”). Ulterior, termenul „frazeologie” se va impune ca nume de disciplină. Și mai târziu sunt abordate marginal unitățile frazeologice, de exemplu de către Ferdinand de Saussure (1916) care le numește "locutions toutes faites" („locuțiuni de gata”), apoi de Albert Sechehaye (1921) care vorbește despre "locutions" (în care componentele își pierd identitatea semantică) și despre "mots composés" („cuvinte compuse”) în care
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
disciplină relativ tânără, însuși statutul ei în cadrul lingvisticii este controversat. După unii autori este o subramură a lexicologiei, după alții, frazeologia ține de lexicologie și de sintaxă. Frazeologia are de fapt un caracter mai larg interdisciplinar, dat fiind că unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
ține de lexicologie și de sintaxă. Frazeologia are de fapt un caracter mai larg interdisciplinar, dat fiind că unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului de studiu al frazeologiei este de asemenea controversat, în sensul că
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]