260 matches
-
legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului de studiu al frazeologiei este de asemenea controversat, în sensul că nu există acord total privitor la ce grupuri de cuvinte pot fi considerate unități frazeologice. Limitele neclare ale acestui obiect au la origine două tradiții principale diferite. Pe când frazeologii din fosta Uniune Sovietică s-au ocupat de îmbinări de cuvinte total sau aproape total fixe, cum sunt expresiile idiomatice și proverbele, iar în centrul tradiției
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
îngustă în această chestiune. Coșeriu, de exemplu, avea o viziune largă, incluzând în discursul repetat citatele și proverbele. Alții le exclud pe acestea din obiectul frazeologiei, împreună cu zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste și altele. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, zicalele (sau dictoanele), aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Mai apar ca unități frazeologice și unele epitafuri, inscripții de pe tricouri, graffiti etc. Stabilirea tipurilor de unități frazeologice, delimitarea acestor tipuri unul de altul și clasificarea lor sunt de asemenea controversate. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
fac parte tradițional proverbele, zicalele (sau dictoanele), aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Mai apar ca unități frazeologice și unele epitafuri, inscripții de pe tricouri, graffiti etc. Stabilirea tipurilor de unități frazeologice, delimitarea acestor tipuri unul de altul și clasificarea lor sunt de asemenea controversate. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonime, alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
de asemenea controversate. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonime, alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în cazul celei de-a doua, admițând că ambele sunt unități frazeologice, iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente ale unor părți de vorbire. Dificultățile amintite sunt reflectate și de lipsa unității terminologice. Pentru diversele îmbinări de cuvinte parțial sau total fixe se întâlnesc o
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
Kocourek (1982) a inventariat 15 termeni. În alte surse se găsesc în plus și mai mulți. În literatura română de specialitate au fost repertoriați, în ordine alfabetică: aforism, citat celebru, clișeu, clișeu lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri, de exemplu „parimie”, și alții care
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri, de exemplu „parimie”, și alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
În frazeologie, o unitate frazeologică, un frazem sau un frazeologism este o îmbinare mai mult sau mai puțin fixă de cuvinte care se opune prin această caracteristică îmbinării libere de cuvinte. În legătură cu această noțiune nu există o viziune unitară printre cercetători, fiind controversate denumirile diferitelor
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
un frazeologism este o îmbinare mai mult sau mai puțin fixă de cuvinte care se opune prin această caracteristică îmbinării libere de cuvinte. În legătură cu această noțiune nu există o viziune unitară printre cercetători, fiind controversate denumirile diferitelor tipuri de unități frazeologice, definirea acestor tipuri, delimitarea lor unele de altele și clasificarea lor. Pentru diversele îmbinări de cuvinte parțial sau total fixe se întâlnesc o mulțime de termeni. Pe de o parte, sunt folosiți mai mulți termeni pentru același tip de îmbinare
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pentru același tip de îmbinare, pe de altă parte - un singur termen pentru mai multe tipuri. În literatura română de specialitate au fost repertoriați, în ordine alfabetică: aforism, citat celebru, clișeu, clișeu lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în limba franceză, diverși autori citează din lucrări ale altora sau folosesc ei înșiși și mai mulți
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în limba franceză, diverși autori citează din lucrări ale altora sau folosesc ei înșiși și mai mulți alți termeni În engleză, Kocourek (1982) a inventariat 15 termeni. În
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
câteva tipuri, de exemplu „parimie” (vezi mai jos secțiunea Parimii), și alții care îi înglobează pe toți. Dintre aceștia, cel mai frecvent se folosesc: Nu toți cercetătorii sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele, zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste, pe când alții le includ printre acestea. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sunt de acord cu ce îmbinări de cuvinte ar trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele, zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste, pe când alții le includ printre acestea. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare: Granger și Paquot (2008) fac o clasificare ținând seama și de alte clasificări, inclusiv cea a lui Cowie: Stabilirea tipurilor de unități frazeologice și delimitarea acestor tipuri unul de altul este de asemenea controversată. Este
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie propune următoarea clasificare: Granger și Paquot (2008) fac o clasificare ținând seama și de alte clasificări, inclusiv cea a lui Cowie: Stabilirea tipurilor de unități frazeologice și delimitarea acestor tipuri unul de altul este de asemenea controversată. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonime, alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în cazul celei
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de asemenea controversată. Este tipică pentru aceasta discuția în jurul noțiunilor „expresie” și „locuțiune”. Unii lingviști le consideră sinonime, alții le disting prin caracterul figurat al primei față de lipsa acestuia în cazul celei de-a doua, admițând că ambele sunt unități frazeologice, iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente ale unor părți de vorbire. Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
celei de-a doua, admițând că ambele sunt unități frazeologice, iar alții le disting excluzând totodată locuțiunile din domeniul frazeologiei, deoarece acestea sunt echivalente ale unor părți de vorbire. Diferiții autori sunt de acord cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
cu faptul că tipurile de unități frazeologice diferă în primul rând prin gradul lor de fixitate. Acest grad depinde de frecvența folosirii îmbinării de cuvinte care îi stă la bază. Fixitatea este privită din trei puncte de vedere: Gama unităților frazeologice merge de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
de la cele cu gradul cel mai mic de fixitate din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele de specialitate. Colocația este o îmbinare de cuvinte compozițională
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
din unul din aceste puncte de vedere, din două sau din toate trei, până la cele cu gradul maxim de fixitate. Gradul de fixitate este diferit și în cadrul unor tipuri de unități frazeologice, de aceea este dificilă delimitarea diferitelor tipuri. Unitățile frazeologice cu cel mai mic grad de fixitate sunt numite de unii lingviști colocații, frecvente atât în limbajul obișnuit, cât și în limbajele de specialitate. Colocația este o îmbinare de cuvinte compozițională, adică acestea apar cu sensul lor individual și în
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
a modifica o lege", "a face legea", "a respecta legea", "a se supune legii". Față de exemplele anterioare există și îmbinări semantic mai opace, în care numai unul din componente se folosește cu sensul propriu, și care se apropie de unități frazeologice cu fixitate mai mare. Astfel este, de exemplu, "frousse bleue" „frică mare” (literal „frică albastră”), în care numai adjectivul de culoare "bleue" poate fi asociat cu "frousse". Unii lingviști numesc asemenea îmbinări tot colocații, dar se întâlnește pentru acestea și
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
mai mare. Astfel este, de exemplu, "frousse bleue" „frică mare” (literal „frică albastră”), în care numai adjectivul de culoare "bleue" poate fi asociat cu "frousse". Unii lingviști numesc asemenea îmbinări tot colocații, dar se întâlnește pentru acestea și termenul expresie frazeologică, pentru care se dau exemple ca "noapte albă" și "șoarece de bibliotecă". Tot printre acestea s-ar include și comparațiile în care comparatul este folosit cu sensul său obișnuit: "lung ca o zi de post", "negru ca pana corbului". Această
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
care se dau exemple ca "noapte albă" și "șoarece de bibliotecă". Tot printre acestea s-ar include și comparațiile în care comparatul este folosit cu sensul său obișnuit: "lung ca o zi de post", "negru ca pana corbului". Această unitate frazeologică se caracterizează printr-o fixitate mai mare din toate cele trei puncte de vedere amintite decât colocația și expresia frazeologică, având un sens total non-compozițional. De asemenea, niciun element component al său nu poate fi înlocuit cu un sinonim sau
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]