156 matches
-
mobil,din mormânt,unui cunoscut. Dar acumulatorul era descărcat... Opera sa s-a bucurat de succes la vernisaj. „Morsele sunt în natură Vietăți fără cultură, Totuși ele până mor Iși au alfabetul lor.” (V.D.Popa) Reportajul -Știrea zilei.In comuna Frecăței populația este oripilată.Săteanul Ioniță Sumanu l-a ucis cu sânge rece pe consăteanul său,Ion Puțanu. De la fața locului ne relatează reporterul nostru special. Alis,ai amănunte? Da,Carmen.Lângă mine se află dl.primar Surdu. Vă rog,domnule
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
militari, care au și început să-și pregătească pupitrele pentru partituri și scăunelele pliante confiscate de A.J.V.P.S. de la pescarii fără permis de pe Canalul Filipoiu și Lacul privat al Primarului de la Stăncuța. Se bănuia că și brațul Dunării de la Piatra Frecăței ar fi fost tot al lui, dar încrengătura de rude dispersate din Filipine până în Cipru mă îndoiesc că ar fi rămas fără niciun drept asupra atât de disputatului loc cu viitor strategic pentru închisori C.I.A. și holocaustul crapilor! Noaptea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
luminată e lumea Ondinelor, nedezvăluită ochilor de muritor. Și în care Chirilă și Halipa se integraseră de la vârsta preșcolară. O Ondină îi ducea în adâncurile Dunării de la Plaja Lipovenească până la Ghecet și apoi pe brațul vechi al Dunării până la Piatra Frecăței din Insula Mare a Brăilei. Acum înțelegeam cum ajungeau fără bicicletă la asemenea distanțe și cum se-ntorceau acasă cu zeci de kilograme de pește, vândut de părinții lor a doua zi în piețe și în tot Cartierul Pisc. Zeul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
la muncă, măi Verde! Iar voi, dacă veți fi cuminți și veți dormi singurei nopțile în casă, veți avea și câte o strachină cu lapte! Se adresa mama celor trei copii cu gândul la ostrețele din gard pentru focul de sub frecățeii bine îndulciți din făină picluită ce urma să vină de la moară. * * * Maria lui Cosovan a rămas văduvă odată cu colectiva, că omul ei și-a pus capăt zilelor chiar în joia Paștelui, când l-au obligat să predea caii, o vacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
pot atinge și depăși izolat 15 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului ce pot lua aspect de vijelie. În intervalul 14:55 si 16:55 în județul Constanța, Tulcea, Brăila, arealul delimitat de localitățile: Măcin, Însurăței, Saraiu, Ciucurova, Frecăței, Tulcea se vor semnala grindină, descărcări electrice, cantități de apă ce pot depași 25 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului ce pot lua aspect de vijelie.
Cod Galben de furtună. Vezi zonele afectate by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79425_a_80750]
-
Ionescu; bun cunoscător al epigramelor lui Păstorel Teodoreanu, el povestește cu talent literar despre lumea din infern care găsea resurse să zâmbească. La fel de înzestrat este și Peter Falk, care aduce un plus de exotism memoriilor dialogate: munca silnică de la Piatra Frecăței și Colonia Grădina din Marea Insulă a Brăilei. În narațiunea lui găsim și oameni de cultură precum Al. Zub, Al. Ivasiuc, I.D. Sârbu, Al. George. Nu știu dacă a mai circulat o vorbă a lui I.D. Sârbu, amintită de Peter
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
-vă pe dumneavoastră în sânul familiei, pe când copilăria și arta își croiau drum împreună printre cele dintâi încrucișări ale vieții! În primii ani de viață am locuit la Cernavoda, apoi în satul Viile (Beilic) la mamaia Vasilica și la Piatra Frecăței, unde s-a născut frățiorul meu Gigi - așa cum îi spuneam în familie, George - așa cum îi spuneau prietenii. Mentionez că tatăl meu a fost transferat cu serviciul în București când eu aveam patru ani. Frățiorului meu îi datorez foarte mult pentru
FLOAREA TĂNĂSESCU. DARUL CÂNTECULUI PENTRU CEL CARE ÎL IUBEŞTE, ÎL CREŞTE ŞI ÎL RODEŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352278_a_353607]
-
simțul datoriei la catedră și în viața de familie, credința în Dumnezeu, dar și lucrul bun, făcut cu dăruire, l-au ajutat să depășească umilința, batjocura, represaliile și deprecierea sănătății pe toată perioada detenției în lagărul de exterminare, “Salcia Piatra - Frecăței” din Insula Mare a Brăilei. Dincolo de regretul plecării sale dintre noi, rămâne exemplul său luminos care, onorează breasla învățătorilor, a cadrului didactic cu principii morale și educaționale sănătoase, în formarea tinerelor vlăstare, în pașii timizi de descifrare a buchiei cărții
AUTOR: IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352882_a_354211]
-
de la Paști se sărbătorește, în calendarul ortodox-Sf. Treime. În Purani i se zice: „spălatul de picioare”, tradiție care se respectă și azi. Gospodina se trezește dis-de-dimineață, se spală pe față, se pieptănă apoi aprinde focul unde pune la fiert „colarezul” (frecățeii), mestecând cu lingura de lemn ca să nu se prindă de fundul tuciului. Când colarezul este gata, îl toarnă în farfurii. După ce dă tuciul jos de pe pirostrii, pune căldarea mare cu apă la fiert. În bătătură așează albia de lemn pe
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
întrebat-o dacă a înțeles cum vreau să mă tundă. Mă uitam la mine în oglindă, adusă puțin de spate, și parcă îl vedeam pe solistul formației Tokio Hotel după o noapte nebună de dormit numai pe o parte în Frecăței. Nu sunt expertă, dar bob nu înseamnă chilug. Sub mine s-a deschis un hău și-mi doream ca o bască imensă să mă-nghită și să mă țină în pântecele ei cald până la primăvară. Olga mi-a adus aminte
Olga, hair stylist-ul care m-a făcut să plâng. „- Aș vrea să am puţin din Monica Belluci, dar cum nu se poate, să mă tundeți măcar ca pe Charlize Theron...” () [Corola-blog/BlogPost/338959_a_340288]
-
VII-VIII, zona aceasta (Banat și Crișana). Asemenea morminte au fost aflate mai ales în centrul Transilvaniei, la Aiud, Câmpia Turzii, Cicău, în necropolele mari din jurul salinelor. Un grup însemnat de necropole de înhumație s-a aflat la Ciumbrud, Sălacea, Deta, Piatra Frecăței, din secolele IX-X, ce conțin obiecte funerare, cruci mai ales. Aceste morminte au aparținut unor obști sătești românești. Există și necropole birituale-la Izvoru au fost găsite 500 de morminte, majoritar creștine (75-80 %), dar la Brateiu și Păuleasa (244 și 252
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
613. Conform legii de organizare a Dobrogei, din 9 martie 1880, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Sulina, Măcin și Babadag. Plasa Tulcea cuprindea 26 de comune, după cum urmează: Beibugeac, Beștepe, Culica, Cavaibil, Câșla, Cataloi, Dunăvățu de Jos, Dunăvățu de Sus, Frecăței, Hagighiol, Ienikioi, Isaccea, Mahmudia, Malcoci, Mecdankioi, Morighiol, Niculițel, Parcheș, Pârlitu, Prislopu, Sabangia, Sarighiol, Sarinasip, Somara, Telița și Tulcea 614. Plasa Măcin cuprindea 15 comune, după cum urmează: Balabancea, Carcaliu, Carjilari, Cerna, Coium Panar, Garvăn, Greci, Jijila, Luncavița, Măcin, Pecineaga, Pisica, Satu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cuprindea satele Nalbant și Testemel, fiind așezată pe valea pârâului Telița, la 20 de km nord-vest de Babadag. Se învecina la nord cu localitatea Telița, la sud cu Armutlia și Bașkioi, la vest cu Alibeikioi, iar la est cu localitățile Frecăței și Congaz. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Nalbant avea: 225 de case, 34 de bordeie, 2 cârciumi, 5 mori și 15 fântâni. În satul Nalbant a fost construită de către locuitori, în anul 1890, o biserică ortodoxă având hramul "Sf.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru incursiunile lor în nordul fluviului. Situată la 35 km de Tulcea, în apropierea sa se afla mănăstirea Cocoș. Între anii 1878-1900 orașul Isaccea a fost, pentru scurte perioade de timp, reședință a ocolului Isaccea. Acesta cuprindea comunele: Alibeikioi, Balabancea, Frecăței, Luncavița, Meidankioi, Niculițel, Parcheș, Somova și Telița 842. Dunărea separa orașul Isaccea, aflat pe malul sudic al fluviului, de Basarabia. Acesta se învecina spre sud, cu localitatea Balabancea, spre vest, cu Luncavița, iar spre est, cu Niculițel. În oraș existau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
armeni și 5 evrei 1003. În satul Beș-Tepe, din cei aproximativ 1 100 de locuitori, 815 erau români și 254 bulgari. Comuna Câșla cuprindea satul Câșla și era așezată în apropierea orașului Tulcea. Se învecina spre spre sud cu localitatea Frecăței, spre vest cu Somova, iar spre est cu orașul Tulcea. În anul 1880 în comună a fost construită o biserică nouă de către locuitori pe ruinele unei biserici mai vechi. Biserica era subvenționată anual cu "120 lei de la primărie"1004. Școala
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de aproape 2 000 de locuitori, din care circa 800 erau bulgari. În satul Cataloi, dintr-o populație de aproximativ 1 400 de locuitori: 431 erau italieni, 356 români, 332 germani, 213 bulgari, 49 ruși și 9 evrei 1014. Comuna Frecăței era situată pe valea Telița, la 15 km sud-vest de orașul Tulcea și cuprindea satul Frecăței. Se învecina spre est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu localitatea Câșla, iar spre sud cu Nalbant. Biserica din Frecăței
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o populație de aproximativ 1 400 de locuitori: 431 erau italieni, 356 români, 332 germani, 213 bulgari, 49 ruși și 9 evrei 1014. Comuna Frecăței era situată pe valea Telița, la 15 km sud-vest de orașul Tulcea și cuprindea satul Frecăței. Se învecina spre est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu localitatea Câșla, iar spre sud cu Nalbant. Biserica din Frecăței a fost construită în anul 1879 de către locuitori. Serviciul religios era oficiat aici de către un preot
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Frecăței era situată pe valea Telița, la 15 km sud-vest de orașul Tulcea și cuprindea satul Frecăței. Se învecina spre est cu localitatea Cataloi, spre vest cu Telița, spre nord cu localitatea Câșla, iar spre sud cu Nalbant. Biserica din Frecăței a fost construită în anul 1879 de către locuitori. Serviciul religios era oficiat aici de către un preot ajutat de către un cântăreț. După anul 1879 în localitate s-a construit și o a doua biserică ortodoxă 1015. În anul 1883 a fost
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
oficiat aici de către un preot ajutat de către un cântăreț. După anul 1879 în localitate s-a construit și o a doua biserică ortodoxă 1015. În anul 1883 a fost construită o clădire ca sediu al primăriei comunei. Școala din comuna Frecăței a fost înființată în anul 1898 și era frecventată de 52 de elevi. Aici își desfășura activitatea un învățător 1016. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea Frecăței avea: 154 de case, 20 de bordeie, 2 prăvălii, 7 mori și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost construită o clădire ca sediu al primăriei comunei. Școala din comuna Frecăței a fost înființată în anul 1898 și era frecventată de 52 de elevi. Aici își desfășura activitatea un învățător 1016. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea Frecăței avea: 154 de case, 20 de bordeie, 2 prăvălii, 7 mori și 17 fântâni 1017. Populația comunei era de 931 de locuitori, din care: 549 erau bulgari, 156 români, 154 turci și 65 ruși1018. Comuna Malcoci era așezată pe brațul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogei. Un astfel de document a fost adresat la 8 ianuarie 1879 parlamentului României 1184. Acest memoriu era semnat de către Ettem Ibrahim Efendi "proprietar și locuitor în Urbea Tulcea", alături de Reșid Mustafa și de locuitori tătari din comunele: Caraibil, Morughiol, Frecăței și Beibugeak din județul Tulcea. Acestora li s-au alăturat și turci din comuna Câșla. În cuprinsul acestui document era exprimată mulțumirea semnatarilor pentru "o administrație cu totul dreptă și nepărtinitore ast-felu că prin ordinele date ni s-au amelioratu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2969. Conform prevederilor acestui document, județul Tulcea cuprindea următoarele comune rurale: Agighiol, Alibeichioi, Balabancea, Bașchioi, Beidaut, Beștepe, Camber, Canlî-bugeac, Caraorman, Caramanchioi, Caranasuf, Carcaliu, Cârjelari, Casapchioi, Casimcea, Câșla, Cataloi, Cianurlia de Jos, Ciamurlia de Sus, Cerna, Ciucurova, Cogealac, Congaz, Dorobanțul, Enisala, Frecăței, Greci, Ion Brătianu, Jijila, jurilovca, Lacăr Catargiu, Luncavița, Mihai Viteazul, Mihail Kogălniceanu, Malcoci, Meidanchioi, Mircea Vodă, Morughiol, Nalbant, Niculițel, Ortachioi, Parcheș, Periprava, Pecineaga, Potur, Principele Carol, Principele Nicolae, C. A. Rosetti, Râmnicul, Sarichioi, Sarighiol, Sarinasuf, Sfântu Gheorghe, Slava Rusă, Somova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Topolog și Urumbei urmau a face parte din plasa Istru aparținând județului Tulcea 2971. Ca urmare a noii diviziuni administrative, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina 2972. În componența plășii Tulcea intrau localitățile: Agighiol, Beștepe, Cataloi, Frecăței, Lascăr Catargiu, orașul Mahmudia, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia Veche și comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
subțiri de aur, lipite la capete. Este vorba de un mormânt (cavou de familie) creștin. Analiza semnelor descriptive (epigrafic sau pictural), a poziției scheletelor (V-E) cât și a inventarului, determină datarea monumentului în secolele VI-VII. 3. Beroe (Piatra Frecăței, jud. Tulcea) Situl arheologic Beroe, aflat pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov (jud. Tulcea), se compune din omonima cetate romană târzie, așezarea civilă întemeiată în secolul II p.Chr., necropola (peste 1500 morminte din secolele IV-VII
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
doar înmormântări de cranii. Se conturează două perioade în istoria necropolei: 1) perioada de înmormântare continuă, care durează între secolele II-VII p.Chr.; 2) înmormântări care aparțin secolelor X-XII. 3.2. Rit și ritual Deși cronologic necropola de la Beroe (Piatra Frecăței) se întinde pe mai multe secole, totuși, cu excepția a 5 morminte de incinerație, ritul general este cel al inhumației iar poziția dominantă este dată de orientarea capului spre est și a picioarelor spre vest, cu câteva cazuri de orientare N-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]