121 matches
-
intrase și el În curte. Elena s-a Îmbujorat și a tresărit când ne-a văzut. Fiersese apă Într-un ceaun mare, iar alături lui, pe un grătar, Într-un ibric, țuică. Paiele de pârlit porcul erau pregătite. Sarea pentru frecat șoricul era și ea pe un scaun, alături. Cuțitele, ascuțite. Mirosea, În sfârșit, a pace În cer și Crăciun pe pământ. - Bine, mă, Gheorghe, să nu-mi spui tu că tai porcul? Că doar mă știai acasă!... Și dacă nu
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
Sfantul Andrei este cel ce a propovaduit Evanghelia în părțile Traciei și ale Scythiei, inclusiv în zona Dobrogei de azi. Este o sărbătoare religioasă, pe lângă care au loc o serie de practici tradiționale (unele venind de la daci)cum ar fi: frecatul ușilor și a ferestrelor cu usturoi (pentru a nu pătrunde spiritele rele), punerea de grău la încolțit (care să prevestească recolta anului viitor), ritualuri făcute de fetele tinere, pentru a-și visa ursitul. Sfântul Nicolae sărbătorit în ziua de 6
TRADIȚII, OBICEIURI, DATINI la români. [Corola-blog/BlogPost/93788_a_95080]
-
simte peste tot, inclusiv în mediul academic: "Toți profesorii intră în sală salutând cu brațul ridicat. Când Spranger a citat cuvântul lui Hegel că vremurile lipsite de război sunt vremuri de marasm, toată sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici, al poporului). Rectorul a spus în cuvântarea de înmatriculare... că ŤCine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitleristť." Este momentul în care sunt puși
Restituiri by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11974_a_13299]
-
frece zdravăn pe spate și pe piept cu mănușa aspră sau spre toamnă cu mănunchiul din frunze de nuc, care lăsa între aburi un miros, de-ți venea amețeală și un gust așa de, de... Veta se oprea câteodată din frecat și izbucnea puternic în cascade de râs, pe care nu i le puteau opri nici cuvintele blânde, nici apostrofele cele mai violente. - "Măi femeie, ce ți-a venit?", prindea el să spună, ușor, gâdilat pe la țâțe, de buricele degetelor ei
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
bere, una mai bună ca altă, asigurări, tot așa, acel obiect de intimă toaletă a celui de al doilea sex, care îi reda acestuia o libertate pierdută din vremea matriarhatului - obiectul are aripioare! Se mai propune și acel lichid de frecat pe bărbie, grație căruia poți, bărbatule, în fine, deveni liber și nesupus. În odaie, o liniște nefirească, prielnica somnului magnetic de pisică, își dezvăluie cauza: telefonul este defect, centrala cunoaște avaria, cere o păsuire de un trimestru pentru reparație, pana
După revelion by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18193_a_19518]
-
pe masă chinta de bancnote ale republicii cu cea mai spornică cifră înaintea roiului de zerouri. În fine, bătrânul verde, căruia un destin favorabil i-a hărăzit ierni cu căldură în hoceag și o pensie superioară unei doze cosmetice de frecat coatele aspre, va putea călători fără viză oriunde prin coclaurii Europei, unde s-ar găsi cineva să-l găzduiască, după ce i-a plătit drumul. El va putea astfel să vadă, înainte de a plăti, statistic mai devreme decât alții, obștescul obol
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
fapt mătura și că formula Ťholul și scărileť ascunde o porție zdravănă de baleiaj" (p. 149). Într-o altă sursă, apăreau - cu ironia accentuată prin aparența lor de denumiri de cod militar - formulele Acțiunea șopîrla ("spălatul toaletelor") și Acțiunea Cobra ("frecatul dușumelelor"). Metaforică e și una dintre desemnările ironice tradiționale ale infanteriștilor - iepuri sau iepurași de cîmp (cf. Moise 1982): "la infanterie sau Ťiepurași de câmpť" (p. 107) -, bazată desigur pe acțiunea comună, definitorie, a alergatului rapid. Alte metafore prezente și
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
se imunizase. Băgase sub pat ultima cutie de cretă, pătrată, ascunsă de ochii copilului într-o altă cutie, ro tundă, de pălării. Verde. Urcase hainele rusului în pod. Re nun țase la deserturile casei. Așa au trecut ani. Ani de frecat conștiincios podelele și tavanul acoperite de rețete. Ani lipsiți de ciocolata matinală. Ani în care Alioșa devenise Alexandre. Faima lui Ivan creștea de la un anotimp la altul, străbă tând Europa, Asia, Americile... Acum ziarele publicau poza lui mare, pe jumătate
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
relatarea unei zile din viața sa. Iată un fragment: Ne spălăm cu săpun, săpunul nostru obișnuit, pus la îndemână pe polița din baie. întindem mereu brațele spre duș și ne frecăm bine cu săpun, de ne dor oasele de-atâta frecat. O, ce veselie e în spălător dimineața! Ca într-un spălător de internat. Copiii iau apă în gură și se stropesc unii pe alții. Deocamdată încă nu știm de unde să luăm prosoape și ne ștergem pe față cu ce găsim
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
Marin Sorescu, transformându-le în materie primă a unor poezii din volumul Unghi. în primul text, a operat câteva substituții: clăbucul tău, soare, în loc de săpun; fundamental în loc de obișnuit; cerului în loc de din baie; tine în loc de duș; lumina în loc de săpun; fericire în loc de frecat; pe pământ în loc de în spălător; când copiii în loc de copiii; și cele mai bune prosoape în loc de prosoape; moartea în loc de ce găsim. A obținut astfel poezia Matinală. în esență, putem spune că o serie de termeni din registrul domestic au fost înlocuiți
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]
-
Foicea, mentă zăludă/ paparudele mi-o udă,/ foiță, floare crăiască,/ luce soarele s-o crească/ foicică lungă-n greabăn,/ vântu-o ține ca-ntr-un leagăn./.../ Dar să-mi spuneți voi, flăcăi,/ ce-ați făcut în deal și-n văi?/ - Noi frecat-am cu-așa spor,/ de-au stătut oile-n cor/ behăind: e x c e l s i o r!" Autohtonismul e numai mimat, baladescul e o găselniță inteligentă a autorului, ludicul calcului sintactic se degajă fără dificultate, iar latinistul
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
străine, dar să reprezinți țara în delegații somptuoase în străinătate. Parlamentar să fii, și toată lumea e a ta! Se face mult caz de rolul suprem avut în societate de reprezentanții poporului. După patru, opt, doisprezece sau chiar șaisprezece ani de frecat băncile Parlamentului, tot mai mulți indivizi au ajuns să confunde instituția cu ilustra lor persoană. Dacă Parlamentul, ca pilon al statului, e ceva intangibil, nu același lucru se poate spune despre membrii, mai mult sau mai puțin întâmplători, ai acestuia
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
preferință negresă, care să stea pe vine în pielea goală deasupra unei măsuțe de cafea cu tăblia de sticlă și să se cace, în timp ce marele magnat stătea întins pe spate, exact sub tăblie, și și-o lua de zor la frecat. Și în timp ce căcatul se întindea pe sticlă la cincisprezece centimetri de nasul iubitului ei, Maimuța, sărmana noastră Maimuță, trebuia să stea pe canapeaua de damasc roșu, îmbrăcată din cap până-n picioare, să soarbă coniac și să privească acest spectacol. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
care definește cel mai bine ce a făcut Carol în continuare. Carol fremăta de nerăbdare. Mai avea de așteptat vreo trei ore. Se dezbrăcase și se masturbase de alte câteva ori, până când reușise să-și tumefieze organele genitale de atâta frecat; cu toate acestea, era abia 16:30. Urcase treptele până la dormitorul lor zugrăvit în culori pastel și intrase în debaraua unde le erau atârnate hainele: ale lui Dan pe dreapta, ale ei pe stânga - sinistru, nu-i așa? Carol se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
la o îngropăciune. Chiar aproape de prag, în semiântuneric, o femeie în genunchi spală cu cârpa scândurile chioșcului. Fără să se ridice, împinge încetișor în față căldărușa. - Domnu’, dacă vrei prescură și lumânări, mai așteaptă, mai am de șters și de frecat, se-ncuibă mucegaiul, cât clor aș turna, am mâinile arse de-acum, a doua zi văd înapoi firișoarele verzi. Nu se duce, păcatele mele, și vai de oasele mele bătrâne... Îmi arată mâinile cu bonturi. - Mergi matale și te închină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
m-o vrut la pat, da numai bărbat nu era el, că adormea, se trezea, iar adormea, iar se trezea. Măi omule, i-am zis, apoi ori laie ori bălaie, că vine dimineața și numai eu știu ce trag cu frecatul holurilor, prin curent și apă rece, c-am înțepenit, nu alta. I-a sărit țandăra, domnișoară, alelei, m-a lovit pe unde a apucat, până la urmă am reușit să mă scol din pat și să pun ceva pe mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Cînd evocă Moldova din prima jumătate a secolului, Sion își ia anumite precauții: "Boierii și cocoanele noastre vechi aveau niște datine și deprinderi cari astăzi s-ar părea ridicole, dar pe atunci erau foarte comune. Între asemine obiceiuri era și frecatul picioarelor: boieri, cocoane, chiar vlădici și mitropoliți nu puteau adormi pînă nu le dezmierda cineva epiderma de la picioare, cu ușoare frecături. Nu se va părea, prin urmare, ca ceva escentric dacă voi spune că și boierii Pășcănești aveau tabietul acesta
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]
-
psoriazis sau alte boli cutanate. Acest fenomen este caracterizat prin dezvoltarea de noi leziuni la nivelul unei leziuni cutanate minore, cum ar fi o zgârietură. Orice afectare a pielii poate duce la apariția fenomenului Koebner. Un lucru simplu, de exemplu frecatul hainelor, a centurii de siguranță, a sutienului sau a curelei de piele, poate cauza, de asemenea, acest tip de reacție. La fel și mușcăturile de insecte, vaccinările și tatuajele pot provoca noi leziuni cutanate. Așadar, specialiștii îi sfătuiesc pe cei
Sutienul sau cureaua de la pantaloni ne poate îmbolnăvi de psoriazis by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62928_a_64253]
-
iuțeală acest obicei de a freca masa cu frunze de mentă, care să dea un miros plăcut încăperii și senzația de răcoare pe timpul caniculei verii. Din acest moment, începe modificarea înțelesului expresiei prin faptul că mulți slujitori de casă preferau frecatul meselor cu mentă, ore în șir, în locul muncilor grele precum tăiatul lemnelor, căratul apei etc. De aici și nemulțumirea stăpânilor gospodăriilor vis-a-vis de slujitorii care se fofilau de la muncile adevărate, preferând să frece mesele cu mentă cât era ziulica de
De unde vine expresia „frecatul mentei” by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63790_a_65115]
-
treaba până la capăt, cu o îndârjire țărănească. Jos în port, era o muncă de sclavi și într-o dimineață, când m-a rugat să-i dezlipesc cămașa de spinare, am constat că pielea îi sângerase și i se infectase de frecatul sacilor de ciment.” Prins în vâltoarea unei astfel de epoci istorice, parcă ieșite din minți, este foarte greu să fii și să rămâi poet. „Ioana Matei c’est moi !“ Semnalăm prezența în fiecare număr din EVENIMENTUL ZILEI a colaboratorului nostru
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4414_a_5739]
-
nu însemne atacuri personale la celălalt", deoarece "când doi se ceartă, niciunul nu are dreptate". Mircea Diaconu consideră că refacerea USL nu este posibilă și compară încercările premierului Victor Ponta în acest sens cu "boncănitul cerbilor". Referitor la subiectul mult frecat, mult macerat al refacerii USL este știți cum... boncănitul cerbilor. Boncănitul cerbilor înseamnă așa, un fel de tactică de atragere în pădure, între cerbi și căprioare! Nu e cazul, nu e cazul deloc. Premierul aplică tactica asta de vreo lună
Mircea Diaconu, atac la Ponta, pe tema refacerii USL: O tactică jenantă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/31550_a_32875]
-
ore în șir, cu mîinile ridicate, călcatul pe picioare, poziția neclintită pe marginea priciului cu privirile ațintite asupra degetelor de la mîini întinse pînă la vîrful picioarelor, genuflexiunile și flotările făcute pînă la leșin, fiertura fierbinte din gamelă sorbită pe brînci, frecatul pe jos de dimineața pînă seara, morișca (rotisorul satanic, instrument ideal al expunerii întregului corp biciuirilor nemiloase venite din toate părțile), loviturile din ce în ce mai dure primite de la frații de suferință, supuși și ei acelorași cazne, terfelirea cu vorbe dintre cele mai
în Infernul cu prelungire by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10174_a_11499]
-
și pe el, Buracu trecînd în cele două luni prin lanțul clasic al ordalițiilor de la Pitești. Numărate cu totul, procedeele de tortură au fost în număr de 16. Simpla lor enumerare sugerează ceva din atmosfera locului: 1) cură- țenia, adică frecatul podelelor ore întregi cu o cîrpă. Chiar dacă nu aveai ce să cureți pe jos, trebuia să freci podeaua de parcă nimeni nu ar mai fi spălat-o de secole; 2) morișca: ți se legau mîinile de gambele picioarelor, ți se trecea
Fiziologia supliciului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3878_a_5203]
-
din piele neagră care trona În mijlocul camerei. Rămase Întins cu fața În sus și se freca la ochi. L-am Întrebat dacă pot să beau și eu apă minerală, la care el dădu din cap fără a se opri din frecat la ochi. În afară de canapeaua pe care se lungise Yazaki, mobilierul camerei consta dintr-o masă de sufragerie, un pat așezat lângă fereastră și un radiocasetofon așezat direct pe pardoseală. Am rămas În picioare așteptând ca Yazaki să se scoale de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mamei a fost găzduită o familie de țigani rudari, care se ocupau cu tot felul de lucrări de reparat sau confecționat din metal. În acele vremuri la țară se foloseau linguri metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]