10 matches
-
aspectul/modul de acțiune exprimat de verbul lor regent: "Le train a surgi soudain „Trenul a apărut brusc”, " Il a dormi longtemps „(El) a dormit mult timp”. Aceeași gramatică menționează și afixe care marchează aspecte/moduri de acțiune. Există sufixe frecventative, de exemplu "-ot-" ("boir" „a bea” → "buvoter" „a bea câte puțin, cu pauze”) și factitive: "neutraliser" „a neutraliza”, "vitrifier" „a vitrifica”. Un afix aspectual este considerat și prefixul "re-", care exprimă repetarea sau reluarea acțiunii: "retravailler" „a lucra din nou
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
mărcile timpului. Nu poți să-i fii decât contemporan. Nici în avans, nici în întârziere. Durata? O succesiune lineară de momente prezente echivalente între ele. Durativul ("Ani de-a rândul, m-am culcat devreme"), optativul ("Dezlănțuiți-vă îndată, furtuni mult-dorite..."), frecventativul ("Mi se întâmpla adesea să..."), viitorul anterior sau perfectul compus nu au echivalent vizual direct (cel puțin fără ajutorul unei voci din off). Aceste patru deficite sunt fapte obiective, nu judecăți de valoare. Și întreaga artă a cinematografiei constă în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în casele", wasi-yki-cuna-p, literal "casă, tău, plural, în" = "în casele tale". Nu are genuri. Pluralul se formează uneori cu sufixul -kuna care se adaugă la sufixele cazuale. Genitivul se antepune. Distincție între "noi" inclusiv și exclusiv. Valorile verbului (cauzativ, reciproc, frecventativ) marcate prin sufixe. Conjuncția "și" este enclitica și are diverse forme, de origini diferite. Sistem de numărare zecimal."331 În cazul niciunei altei macrofamilii nu există atît de puține trăsături comune ale limbilor componente, fapt care pare a le da
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ediție a Gramaticii Academiei, recunoaște între categoriile specifice verbului românesc și categoria Aspectului, pe care o interpretează prin consideraea în ansamblu a semanticii aspectuale, nediferențiată, a celor două ipostaze: aspectul subiectiv (perfectiv-imperfectiv,numit nonperfectiv, în . corelațiel cu opoziția durativ-momentan/punctual - frecventativ) și aspectul obiectiv (incoativ - continuativterminativ). (vol.I, pp.449-467) În procesul comunicării lingvistice, locutorul subiectivează temporalitatea prin modul specific în care și-o reprezintă. Aspectul se dezvoltă ca expresie lingvistică a modului specific de desfășurare în timp - din perspectiva subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aspectuală se suprapune opoziției temporale viitorul I - imperfectiv/viitor II (anterior) - perfectiv: Voi cânta/Voi fi cântat. Celelalte moduri, datorită conținutului lor semantic, rămân înafara opoziției aspectuale. Opoziția perfectiv-imperfectiv stă în legătură și cu alte opoziții, precum momentan - durativ, iterativ (frecventativ), incoativ - continuativ - terminativ etc. interpretate, direct, mai ales în studii de lingvistică generală sau indirect, prin categoria verbelor (semiauxiliare, auxiliare) de aspect, tot ca manifestări ale categoriei aspectului, deși aceste opoziții au fost înscrise și într-o altă categorie gramaticală
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
manifestă în mod autonom în planul expresiei, prin prefixe și, mai ales, prin verbe semiauxiliare sau prin mijloace lexicale și sintactice: verbe de aspect și adverbe. Prefixele realizează și marchează opoziția singularitate/pluralitate. Este cvasi-generalizată întrebuințarea prefixului repentru exprimarea sensului frecventativ, iterativ ® pluralitatea acțiunii: a vedea/a revedea, a calcula/a recalcula, a scrie/a rescrie, a veni/a reveni etc. Pentru sensul „incoativ”, limba română recurge la prefixul (lexico-gramatical) a-, în structura verbelor a adormi, a aluneca. Observații: Prefixul reare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singulativ) ori aspectul iterativ. Astfel, românescul el cîntă (și corespondentul lui din oricare altă limbă romanică) poate fi înțeles, în anumite contexte sau situații, ca exprimînd o acțiune realizată o singură dată (ca semelfactiv), iar în altele ca o acțiune frecventativă sau iterativă, decă "el obișnuiește să cînte", "el este cîntăreț" etc. Cînd însă apar elemente în plus se explicitează care dintre aceste două aspecte este actualizat: el cîntă și nu-l interesează ce facem noi / el cîntă în orchestra filarmonicii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cîntă sau sp. él canta (și corespondentele lor din oricare altă limbă romanică) pot fi înțelese în anumite contexte sau situații ca exprimînd o acțiune realizată o singură dată (ca semelfactiv), iar în alte contexte sau situații ca o acțiune frecventativă sau iterativă (obișnuită, repetată), deci el obișnuiește să cînte, cîntă adesea, este cîntăreț etc. Ca atare, în limbile romanice, nu există o distincție marcată între aceste funcții, în vreme ce în alte limbi, precum cele slave, ea există (în rusă, de exemplu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la ora cinci. (22) Marchiza va ieși la ora cinci. (23) Marchiza a ieșit la ora cinci. (24) Marchiza iese la ora cinci. În (21), fie suntem în curs de a caracteriza (propoziție descriptivă exemplară) subiectul pe baza obiceiurilor sale (frecventativul), fie această propoziție cu verbul la imperfect lasă loc unei sucesiuni de tipul: "... când, într-o zi, un bărbat, îmbrăcat destul de ciudat, o abordă". În acest ultim caz, avem de-a face cu o schemă de incidență caracteristică unei succesiuni
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
tradus niciodată în nici o altă limbă. Dificultățile sunt probabil atât de mari, încât au descurajat pe toată lumea. Ascultați: „Adresez convingerea...“ Nu: „Tot încerc să mă conving pe mine însumi de actul de a transmite...“ Remarcați că ambele verbe sunt la frecventativ... Un lucru îți este clar de la-nceput: cartea asta n-are nimic de-a face cu cea pe care o începuseși. Numai unele nume proprii sunt identice, amănunt firește foarte straniu, dar asupra căruia nu te oprești să meditezi, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]