17 matches
-
ele. Și tot căutând fetița, se făcuse ziua și soarele strălucea pe cer. Într-un sfârșit Maria și Ion o văzură și rămaseră fermecați de ceea ce vedeau. Toate lalelele erau date la o parte și în mijloc, era o lalea frez și mare. Din ea se vedea frumosul căpșor și blond al fetiței. Ion și Maria, bucuroși că o văzură în sfârșit, strigară anândoi de bucurie: - Prințesă frumoasă și dragă! Aici suntem, draga noastră! Copila blondă și drăgălașă râdea cu gurița
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
în florile parfumate. Din când în când rămânea în urmă și mama ei o chema, neuitând să-i amintească de albine și de acul lor. Curajoasă, fetița nu contenea să fure din parfumuri, mai ales pe cel al unui trandafir frez care ori de câte ori îi apărea în drum o atrăgea ca un magnet și fugea desfăcându-și mânuța din mâna mamei. Mergând pe lângă părinți o vreme, în acest decor mirific, a aflat Lăcrămioara că trandafirii erau altoiți de Domnul Donțu. Acest domn
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuriile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
braț la braț cu o mireasă, nevenindu-mi să cred că el era cel ce îmi ceruse doar cu câteva clipe în urmă, să îi ghicesc identitatea. Raoul, îmbrăcat în costum de ceremonie, cu cămașă albă, din mătase și papion frez, stătea acum, țanțoș, în fața mea, evident încântat că reușise să mă surprindă. - Tu?, l-am întrebat, cu stupefacție. Te-ai însurat? Ai făcut nunta în noaptea aceasta? - Nu, dragă, fii serioasă, mergi prea departe cu presupunerile, mi-a replicat Raoul
LOGODNICUL MEU, FRED (V) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1418301153.html [Corola-blog/BlogPost/376723_a_378052]
-
de reguli, sunt provocatoare de scandaluri, din care se nutresc, la curte, cele mai puțin scurte conversații... De pomină rămas-au trei din ele: Prințesa Amnezia, ajunsă fără rochie la bal, prințesa Matüvü din India, cu păru-i de culoarea frez și azurie, dar fără freză, și prințesa Papagnasse, de rasă peloponeziacă, ce, la masă, a adormit cu capu-n farfurie...“. Și mai sunt încă multe minunății de adăugat despre prințese... VERBA WOLANd Despre surzenie și talent Ruxandra CESEREANU Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
tot o formă invariabila, dar s-a simțit nevoia unei adaptări a grafiei la pronunție), oranj (cu 83 de forme oranj, o formă orange, invariabila, dar s-a păstrat grafia din limba de origine, si o singură formă variabilă - oranje), frez (cu 83 de răspunsuri cu forma invariabila și 2 cu forma variabilă freza). Urmează, cu un grad de invariabilitate din ce in ce mai mic, kaki (kaki - 81, kakie - 4), vernil (vernil - 78, vernili - 7), roz (roz - 75, roza - 10), mov (mov - 73, movă
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
cu aparatele pe umăr, așteptau la rând, - și mă-ntorsei fuga ca într-o gară când nu vrei să pierzi trenul... Nu văzusem, nu citisem esențialul... (Dama misterioasă a lui Leonardo pălise). Fata păcătoasă a germanului însă, nudul ei puțin frez, stins, căderea grea a pletelor groase, de aur, învăluindu-i trupul, totul era atât de viu, încât până și îngerii o adorau, - aflasem - ducând-o cu toții zi de zi în ceruri să asculte un concert... Puțin timp după aceea, ca
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
memoriei: nu văd niciodată fața mamei, de parcă mama n-ar fi fost pe-atunci decît: vântul ce clătina leandrii și le-mprăștia duhoarea dulce peste casă, în schimb mi se-arată în fața ochilor cu atâta limpezime bascul acela de fetru frez, cu fiecare pufușor și firișor al lui, de parcă peste buclele ei castanii-luminoase Coca ar fi purtat o aureolă de sfântă. Partea II Am închis ușa de la sufragerie, am închis și ușa de la camera mea și e, în sfârșit, liniște. Deși
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe brațul stâng, uitîndu-se la el ca la o minune, giugiulindu-l și ciupindu-l de sub bărbie din când în când, era neobișnuit de zveltă, cu sâni elastici și mari, bine conturați prin rochia cu imprimeuri, și purta o bască frez, cochetă, peste buclele coafate modern. Era fardată cam strident, cu codițe lungi de rimei în prelungirea ochilor și cu forma de inimioară a gurii mult exagerată de rujul unsuros. Totuși, pentru o prostituată, Coca nu avea o figură vulgară și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
contorsionate și-ngroșate cu un negru cam artificial. În fața ei, limpede ca o imagine proiectată de-o lanternă magică, evident din alt timp și alt loc, stă o femeie voluptuoasă, văzută din spate, în rochie stil Marilyn Monroe, cu o bască frez pe cap, privind casa nu ca pe-o casă, ci ca pe un altar, ca pe o catapeteasmă cu imagini sacre, ca pe-un retablu dintr-un dom uriaș. Pictorul necunoscut pusese aur acolo unde cârlionții femeii se răsuceau îndrăzneț
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pufos, și acum își dizolvau culorile și contururile una-n alta. Totul ajunsese curând indistinct, cenușiu-palid, ca plastilina pe care-o frămânți îndelung. Doar stelele, deasupra, ardeau din răsputeri, sugând parcă din ziduri și ultimii stropi de culoare. Erau stele frez, acaju, fistichii și coralii, erau stele ultramarin, magenta, șofranii și nărămzii, stele ca vișina putredă, ca interiorul ghiocului, ca turcoaza. O singură casă, în toată jalnica butaforie a nopții, era credibilă și solidă ca o stâncă în mijlocul apelor, părând unul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mănâncă buna cuviință: "Mircică, mamă, hai la baba, hai! Hai să-ți dea baba ceva bun..." Doar Coca, fata cu păr castaniu care mirosea mereu a un fel de bomboane de pe-atunci, numite "cerceluși", și care-și purta basca frez ca pe o ambiguă aureolă, a dispărut într-o zi, puțin înainte ca Maria, Costel și fiul lor să se mute din Silistra, în primăvara lui '59, a pierit de parc-ar fi înghițit-o pământul și nu i s-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de extaz sublim, la tabla neagră și rugoasă, studenta eminentă Aron Nora s-ar fi apucat să facă schema unei poezii în metru sapphic, — nu fără următoarea inovație: în lăuntrul fiecărui semicerc marcând silabele neaccentuate scurte, era punctat, cu cretă frez, câte un fraged bumb minuscul. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Emil BRUMARU Mereu mă temeam c-o să pleci (1) Pe urmă deschideam ușile greoaie, căptușite cu oglinzi adânci, limpezi, de cuarț regal, păstrând încă imaginile tale scumpe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
alături de celelalte. Preocupat să lase lîngă bibliotecă sacoșa cu cele două cărți, Mihai rămîne dintr-o dată descumpănit, simțindu-și privirea furată de colțul unde se află Liliana. Încălțată într-o pereche de pantofi cu toc potrivit, îmbrăcată într-o rochie frez, foarte ușor strînsă pe talie, pare zveltă, cu o mare degajare în mișcări. A terminat de aranjat florile și tocmai se întoarce spre el. Cei doi-trei pași, făcuți de la pian pînă în fața lui, au, prin eleganța și simplitatea lor, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
o mai facă. Mihai șade în fotoliu cu bărbia sprijinită în podul palmei stîngi. Liliana sare în picioare și se retrage în spatele fotoliului, luîndu-i capul între palme: Spune-mi cum sînt îmbrăcată! De ce?! Te rog! În... Cred că în rochia frez! rîde Mihai. Știai c-am s-o îmbrac! Doar tu mi-ai spus că-ți place... Liliana trece pe lîngă el, ia o țigară din pachet și, plimbîndu-se îndelung prin încăpere, sfîrșește prin a se opri în fața lui. Degetul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
lungi, fericiți că stau de vorbă. Dacă ar fi împreună, ar tăcea amîndoi. Închizînd ochii o clipă, lui Mihai i se pare că o vede pe Liliana așezată pe marginea canapelei, picior peste picior, trecîndu-și vîrful degetelor peste poala rochiei frez, a cărei margine urcă domol pe jumătatea genunchiului de deasupra. Îl cuprinde o dorință imensă și e gata să-i spună că mîine va pleca în delegație la combinatul de îngrășăminte. Ar vrea s-o întîlnească măcar în gară! Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
tremură. Oglinda pe lîngă care trece aruncă spre el imaginea unui obraz livid, cu ochii obosiți de groază. În fața lui, Liliana a fugit ștrengărește și, ajunsă afară, întinde brațele în lături, rotindu-se. Părțile pardesiului se desfac, iar poala rochiei frez se umflă, dezgolindu-i genunchii. Mihai și-a revenit. Merg împreună, alături, pînă departe, printre stîncile de pe culme doar ei doi, cocoțați pe un vîrf arid, înconjurat de nori, ca o insuliță pierdută în ocean. Parcă am fi ajuns în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
ale căror semnificații magico-mitologice astăzi s-au pierdut” (59, p. 234). Cred că „semnificațiile magico-mitologice” ale acestui compor- tament nu „s-au pierdut” în totalitate, așa cum scria Romulus Vulcănescu în 1970. Am încercat în paginile de mai sus să desci- frez arti culațiile mentalității mitice care generează practicile magico- rituale de acest tip. Concluziile mele sunt asemănătoare cu cele dintr-o carte ulterioară (din 1985) a aceluiași etnolog : în retrospectiva istoriei religiilor, carnavalul e o sărbătoare ances- trală totală, anterioară creștinismului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]