201 matches
-
cofetarie-patiserie etc. 10. Bodega - unitate cu spațiu limitat de servire în care se desfac preparate și semipreparate culinare tratate sau netratate termic, produse de patiserie etc. 11. Rotiserie - unitate gastronomica în care se servesc preparate și specialități din carne la frigare (rotisor) și semipreparate culinare netratate termic. 12. Bufet - unitate cu spațiu limitat de servire prin care se desfac preparate și semipreparate culinare tratate sau netratate termic, produse de patiserie-cofetarie etc. 13. Cofetărie - unitate specializată în desfacerea sortimentelor de prăjituri, torturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122547_a_123876]
-
din 28 octombrie 1892, contra sumei de 2.505 lei. Acesta, la rândul său, l-a vândut în august 1919 fraților Teodor C. și Dumitru C. Luca . Frații Luca l-au extins și modernizat după 1930, cu plite, lumină electrică, frigări cu motoare, popicărie și alei de plimbare. În anul 1948, hanul a fost naționalizat de către autoritățile comuniste ale României, iar Dumitru Luca, ultimul proprietar, a fost condamnat la 6 ani închisoare. În anul 1969, clădirea a fost trecută în administrarea
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
este neregulat, se vor preciza cel mai mic și cel mai mare diametru. Înainte de apariția monedei de formă discoidală s-au folosit alte obiecte cu valoare de schimb. Spre exemplu în Grecia în perioada arhaică se foloseau un fel de „frigări” grele din fier, care s-au gasit depozitate ca ofrandă în temple. Pe teritoriul României în cetățile grecești din Dobrogea în secolele al al VI-lea î.Hr. - al V-lea î.Hr. se foloseau inițial ca mijloace de schimb local vârfuri
Monedă () [Corola-website/Science/297478_a_298807]
-
de partea latinilor-îi spunea Ioasaf lui Paul, la tratativele din iunie 1367-el însuși va semna cel dintâi carta unirii. Legatul, dându-și repede seama de cine depinde soluționarea problemei, se adresa numai lui Cantacuzino: Căci tu (Ioasaf) esti asemenea unei frigări, de care atărnă toți, ca bucățile de carne; și dacă tu te vei urni din loc, ei se vor întoarce o dată cu tine. Lui Ioan V îi venea greu să audă lucrurile acestea, dar nu putea influența deloc situația existentă. Cu
Ioan al V-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317612_a_318941]
-
și a pus pe săteni în cunoștință cu ce intenționau autoritățile militare ungurești . Profesorul a sfătuit pe oamenii din comună să coacă multă pâine de câte 1kg și de 1/2 kg ; au tăiat doi boi, i-au fript în frigare (cum au fost sfătuiți) au adus două butoaie cu vin și au pus toate acestea „în capul satului" la intrarea în sat dinspre Pui (în vârful colnicului). Atunci era în acel loc o salcie mare (îi zicea Salcia lui Mihai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se fabricau și marile cantități de arme necesare unei armate atât de numeroase: lănci și sulițe, săbii drepte și curbate, pumnale, scuturi, vârfuri de sulițe, etc. Apoi, diferite alte articole: lanțuri, compase, sule, cârlige de undițe, foarfeci, lame de brici, frigări mari (cu suporturile respective) cu doi sau mai mulți dinți, cuțite, etc. Din fier se confecționau și podoabe sau accesorii pentru îmbrăcăminte (catarame, paftale, nasturi, fibule, brățări, etc.). Dar podoabele erau mai ales din argint. În atelierele argintarilor daci (în
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
mai 1992 Arbori și arbuști: molid (Picea abiesgorun, ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"); Flori și ierburi: frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
iar la plural: "oboli") este numele unei vechi monede, de mică valoare, folosită în Antichitatea greacă. Obolul (în limba greacă veche "ὀϐελός" / "obelós", iar în greaca veche attică "ὀϐολός" / "obolós", la plural "ὀβολοί", transliterat [oboloí], mai întâi cu sensul de „frigare”) este o monedă din Grecia antică, care valora 1/6 dintr-o drahmă. În etalonul monetar atenian, obolul cântărea 0,72 grame. Era divizat în opt "chalki". În etalonul eginetic, utilizat în Peloponez, obolul cântărea 1,04 grame, Mai întâi
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
etalonul eginetic, utilizat în Peloponez, obolul cântărea 1,04 grame, Mai întâi a fost bătut din argint apoi, începând din epoca elenistică, din bronz. Potrivit lui Plutarhspartanii utilizau în perioada clasică o monedă de fier. El explică și etimologia cuvintelor obol: „frigare” și drahmă: „mână”: în trecut, grecii foloseau bare de fier sau de bronz drept monedă . Iată multiplii și subdiviziunile obolului: În Grecia Antică, se punea sub limba unei persoane decedate o monedă, de obicei un obol până la trei oboli, întrucât
Obol (monedă) () [Corola-website/Science/328535_a_329864]
-
Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992), cunoscută sub denumirea populară de moșișoare ("Liparis loeselii"); care vegetează alături de roua cerului ("Drosera rotundifolia"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
Măriuca, de pe aci, s-a dus la mumă-sa în Maramureș. Cică, să-i dea țâță Și tu? E, m-aș fi dus și eu, numai că ăia umblă cu hangerul la brâu Odată îi apucă și harșc, fuduli la frigare Mai știi? S-a zis cu moștenitorii Fugi, mă, românii sunt la fel ca noi Se mai aprind ei, dar au suflet bun. Uite, tocmai din acest motiv îți propun să vii la Sinaia și am să-ți prezint... Castelul
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_47]
-
ani am supt din butii / vin cu sânge de vultur, / să-mi stea fruntea în azur, / vin cu sânge gros de lup, / să-mi sbârlească pânda-n trup. // Frâng, pe după gât, un trunchi, / și-mi dă codrul în genunchi. În frigare coc jivine, / chem răstoacele cu mine. Umbra 'naltă prin sloduni / mi-o ling peșteri și furtuni. / Birui râpele la trântă, / munții mă poftesc la nuntă. Beau din ploscă zarea-ntreagă, / îndes luna în dăsagă. / Cu țurcana, țurcă vie, / Svârlu-n rai
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și flori: drobița ("Genista tinctoria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), sânziana ("Galium verum"), ventrilica ("Veronica officinalis"), frigare ("Geranium palustre"), clopoțel ("Campanula persicifolia"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), toporași ("Violă odorata"), trifoi-mărunt ("Medicago lupulina"), păiuș ("Festuca heterophylla"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia"), "Lathyrus palustris" o specie rară din familia Fabaceae, orhidee ("Hammarbya paludosa"), șopârliță albă ("Parnassia palustris"), broscăriță ("Triglochin palustre"), frigări ("Geranium palustre"), bolonică ("Sium latifolium"), gălbinea ("Rorippa amphibia"), mărăraș ("Oenante aquatica"), ferigă ("Dryopteris thelypteris") sau rogojel ("Carex paniculata"). Fauna este reprezentată de peste 180 specii de păsări migratoare, care cuibăresc sau tranzitează zona. În arealul rezervației este semnalată prezența broaștei-de-mlaștină ("Rana
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
fier. Tot în interior s-a descoperit un mic depozit de unelte (o lingură pentru turnat metal, două coase și o bucșă de coasă, o altă bucșă pentru car), precum și mai multe unelte din metal (un târnăcop, trei burghie), o frigare și mari cantități de zgură, dispersate pe suprafața atelierului. Numeroase alte unelte și instrumente din fier au fost descoperite pe suprafața așezării: clește, compas, dălți, ferăstrău, cuțitoaie, cuțite, balamale, crampon pentru mers pe gheață. Tot pe aria așezării s-au
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
În acea zi caii sacagiești au avut căutare, iar gospodarii din linie au avut de ce face haz. Ici am recunoscut pe respectabilul sir John Falstaff, care de un veac nu și-a văzut genunchii de grosimea inimei, mânuind cu mândrie frigarea, călare pe un cal șchiopătător și semănând mai mult a saltea de puf îmbrăcată militărește; dincolo altul spițelat și întreprinzător, aducând ca două picături de apă cu eroul lui Cervantes de Saavedra. În sfârșit din hop în hop, cu chiu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Bacon: Fludd, imbecilule, nu puteai să-ți ții gura? Dar, domnule viconte, My Lord, aceia par să fie de-ai noștri... Cretinule, nu ai fost Învățat să n-ai Încredere În oamenii papei? Pe tine trebuiau să te pună În frigare, nu pe nefericitul acela din Nola!“ „Dar atunci“’, zicea Belbo, „de ce atunci când Rozacruceeni se transferă În Franța, iezuiții, sau polemiștii ăia catolici care lucrează pentru ei Îi atacă sub pretext că sunt eretici și Îndrăciți?“ „Păi n-oți vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
moartă. La capătul coridorului am găsit o nouă scară, apoi o ușă. Am intrat Într-o Încăpere plină de fum și urât mirositoare; era o tavernă, un bistrou, un bar oriental, cu chelneri de culoare, cu clienți de ocazie asudați, frigări unse de grăsime și halbe de bere. Ieșeam pe ușa aceea ca unul care fusese dinainte acolo și se dusese să urineze. Nimeni nu m-a observat, sau, poate, doar bărbatul de la casă, care, văzându-mă venind pe ușa din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din păcate, desigur nu domnia-sa e de vină, ci acea nație care îngăduie ca oameni fără știință de carte și mărginiți din fire să pretinză a o lumina, a-i dirige bănci, a-i face chiar legi. Dacă, în loc de frigare și violoncel, {EminescuOpXI 256} 10. Editorialul REVOLUȚIA ȘI REVOLUȚIONARII reprodus în "Democrația națională", 20 iulie 1880. iluștrii concetățeni mânuiesc pana sau pun la cale afaceri de milioane, desigur că nația e înjosită în ochii lumii și ai ei proprii, că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
este așa de bine tăiată, mamă, vorbirea este ca o operație la cald a intestinului gros la organele sexuale ale creierului.... PREOTUL: Ca... Ca o putoare înfulecată... D-voastră... D-voastră mâncați vina ca pe Mielul de Paști tras în frigare. Memento mori... Și mea culpa, dar cinstit... Și în mod răspicat vă rog. Aveți habar cum trebuie să arate un om păcătos, mort atunci când zace la pământ? se întinde pe podea. Cam așa. TATĂL LUI MARIEDL: Aici nu există pământ
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu sunt zei, ci doi sfinți ermiți respinși de un sat întreg din Kent. La Swift nu există inundație iar ospitalitatea este descrisă mult mai rapid. Metamorfozarea colibei lor în templu este descrisă în detaliu: cazanul devine clopot de biserică, frigarea e transformată în orologiu de biserică, scaunul în amvon de predicator, patul în stal ("în care oamenii și dorm"). Când Filemon, care dorește să devină pastor este la bătrânețe transformat împreună cu Baucis în tisă, ei devin obiect de venerare din partea
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și la un ochi încă puțin au fost de a rămâne oarbă“ sau „ci să cunoaște și semni le vi ne te când au strâns-o de gât pă soțiia lui“ sau „măcar că el zice înaintea noastră că cu o frigare ar fi dat, dar arătându-ne să văzu în spate cu haine<le> tăiate de cuțit și sângerate care tăiături să văzu și de către zapcii“. Soborul face deci distincția între răni provocate de cuțit și cele provocate de o frigare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
frigare ar fi dat, dar arătându-ne să văzu în spate cu haine<le> tăiate de cuțit și sângerate care tăiături să văzu și de către zapcii“. Soborul face deci distincția între răni provocate de cuțit și cele provocate de o frigare de bucătărie. Pentru secolul XXI, ele sunt la fel de periculoase și la fel de blamabile, pentru judecătorii secolului al XVIII-lea însă, cuțitul reprezintă arma periculoasă prin excelență, în timp ce frigarea antrenează răni mai puțin a dânci, așadar, mai puțin periculoase. În ce măsură aceste lucruri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
face deci distincția între răni provocate de cuțit și cele provocate de o frigare de bucătărie. Pentru secolul XXI, ele sunt la fel de periculoase și la fel de blamabile, pentru judecătorii secolului al XVIII-lea însă, cuțitul reprezintă arma periculoasă prin excelență, în timp ce frigarea antrenează răni mai puțin a dânci, așadar, mai puțin periculoase. În ce măsură aceste lucruri influențează decizia? Judecătorii se arată impresionați, își exprimă compasiunea față de femeile bătute, căci ele formează majoritatea, dar continuă să le ceară să se întoarcă în patul conjugal
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]