201 matches
-
sau de aramă, găurite și înșirate pe ață. Ele se poartă la gât sau pe cap în ziua nunții și apoi la zilele de sărbătoare. Atribuțiile casnice sunt și ele marcate prin prezența căldărilor mari și mici, a cazanelor, pirostriilor, frigărilor, vă traiului pentru menținerea focului viu în vatră. Ani ma le le devin mai puține pe măsură ce se coboară în ierarhia socială, două vaci cu lapte, doi boi de plug, doi râmători, cinci capre, zece oi, uneori un cal. De țigani
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la Guranda, Coroi avea „punct de lucru” și aici. Avea gazde, se deghiza, cerceta. Oamenii, relatează un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu aveau teamă de lege. Plăteau bijuterii scumpe oamenilor pentru un vițel la frigare. Erau risipitori, dădeau la iubite, nu țineau la preț, aruncau banii. În anul 1936, când Coroi a fost prins și judecat, ziarele Îl Înfățișau ca pe un fel de ultim haiduc din secolul xx, din stirpea lui Pantelimon și terente
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! Ca mai În vârstă În litere, științe și arte, eu stam la dreapta stăpânei casei. După ce foarte greu m-am ridicat de la masă, pe la zece
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În vârstă În litere, științe și arte...”. Eroii sunt Însă nu pur și simplu gurmanzi, ci bulimici, variante multiplicate ale unui monstruos Flămânzilă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mărunte capătă o rezonanță cosmică, ritualică: „Într-o poiană largă am înălțat un foc / Cum știu să-nalțe focuri ardelenii unii; / Pui vreascuri piramidă, frunzare la mijloc, / Te-așterni apoi pe burtă și îți încerci plămânii. Slănina încrestată, înfiptă în frigare, / Ce lacom o-nveșmântă al flăcărilor rit. / Și pâinea este moale și cornul e cu sare / Și mama se-ngrijise de ceapă și cuțit.” Adept al unei viziuni animiste asupra lumii, A. organizează evenimentele zilnice într-o istorie sacră, ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
caii lui Ahile în luptă, dar, în viața lor zilnică de lângă Troia, îl ajută și într-altfel, având statutul unui intim al eroului. Cu prilejul soliei aheene la Ahile, îi ține acestuia carnea, s-o tranșeze, apoi înfige bucățile în frigare, iar când se așază cu toții la 94 masă, Automedon se află printre ei, alături de musafiri: Odiseu, Aias, Foinix, Eurybatos, crainicul lui Odiseu, și Odios, crainicul lui Aias. Și alături de gazdă și de Patrocles. Momentul e important și solemn. După aceea
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Când acestea erau arse pe jumătate, se acopereau cu o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o tablă și cu pământ, lăsându-se să ardă mocnit o zi sau două. După răcire, cărbunii erau depozitați întrun loc uscat. De la fierarul Ion Anton am aflat cum se confecționează frigarea cu trei craci folosită la descântecul „de strânsul frigărilor”. Potrivit relatării sale, persoana care avea nevoie de o astfel de unealtă pentru a fi descântat, mergea la 9 case neprimenite (în care soții trăiesc împreună din prima căsătorie) și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și aducea 9 bucăți de fier. Fierarul le topește în foc și le bate pe nicovală, făurind o foaie cu trei craci. Această lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care era făcută. Persona pentru care se făurea frigarea aducea o găină neagră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrare era executată de către orice fierar la miezul nopții sâmbăta spre duminica, dezbrăcat până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care era făcută. Persona pentru care se făurea frigarea aducea o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
până la brâu. Lucrul la frigare dura cam o oră și presupunea înroșirea și răcirea succesivă a metalului de prelucrat. Cu ajutorul chernierului cel mic se ștanța pe frigare inițiala prenumelui persoanei pentru care era făcută. Persona pentru care se făurea frigarea aducea o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
iei negeii la numărat. De fiecare negel faci câte o crestătură pe vargă. După ce termini de numărat, pui varga în gard și spui: „Cum s- a uscat varga în gard, așa să se usuce negii lui Ion’’. Descântecul „de strânsul frigărilor” a fost cules de la Jenică Maftei (1898-1986) din satul Tarnița - care la rândul său l-a învățat de la mama lui, în anul 1928. Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc. Cauza bolii era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la mama lui, în anul 1928. Simptomele bolnavului erau: arsuri la stomac, inimă rea, slăbirea organismului, visuri rele, etc. Cauza bolii era aceea că persoanei respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu apă pe o cofă așezată cu gura în jos, în care, în timp ce se stingeau frigările înroșite în foc, se descânta astfel: „Cum se stâng,/ Cum se potolesc,/ Cum se liniștesc frigările în apă/ Așa să se potolească, să se liniștească/ Arșița și durerea și arsurile și usturimile lui Ion/ Și ceasul cel rău/ Și pocitura și lichitura și diochitura/ De fete mari , de vădane, de nebuni,/ De zăncite , de despletite, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spală cu apa din castron pe mâini, pe față și pe corp; după al doilea se bea de șapte ori; după al treilea de trei ori. Restul de apă se duce la un pom roditor și se toarnă la rădăcină. Frigările folosite la descântec se dau bolnavului câteva nopți la rând pentru a fi puse sub cap. Se descântă timp de trei zile la rând și dacă bolnavul nu se vindecă înseamnă că nu-i boala asta și se va căuta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unde descântecul nu a ajutat, s-a apelat la cunoștințe de medicină populară. Descântec „de ursită” Pentru cunoașterea ursitei sau ursitului, Niculina Amaziliței (născută în 1922 în Tarnița) ne-a relatat un interesant descântec „de ursită”. Pentru aceasta folosea o frigare anume făcută de fierar, vin, pâine și o ceapă. Se făcea un foc mare în vatră, se dezbrăca de haine atât persoana care descânta cât și cea care era descântată. Se descânta marți seara, joi seara și sâmbătă spre duminică
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care era descântată. Se descânta marți seara, joi seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu te hodinești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
joi seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu te hodinești/ După Ursitul Doinei să pornești./ De l-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa învârtește pe Caraoțchi, împăratul dracilor./ Noi ni culcăm, ni hodinim,/ Tu să nu te culci, să nu te hodinești/ După Ursitul Doinei să pornești./ De l-ai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Prin pădure umblând,/ Lână neagră torcând,/ Caraoțchi să îl aduci/ Iute ca gândul,/ Tare ca vântul,/ Cu mânili întinsă/ Cu inima aprinsă,/ Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cu gura căscată/ Prin pădure fără frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
frică,/ Prin sat fără rușine,/ Pisti ape fără poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
proprii. Dar așa - nici pește, nici carne -, nu. Eu știu că ierarhia noastră este elastică. Îmi aduc aminte a fi cinat odată la un înalt prelat, în prima săptămână a postului, cu icre moi, morun la grătar și miel la frigare. Dar toate au o limită. Nu se poate începe și la noi o operă de purificare? ... Și totuși, eu nădăjduiesc că nu există Ordinul Patriarhul Miron. De ce nu ni se spune oficial?". 16 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a fierului). Apoi a intervenit specializarea lăcătușerie, prin care se confecționau lacăte, zăvoare, balamale, chei, broaște și alte diferite tipuri de Încuietori de uși și de porți. Feroneria se ocupă mai mult de obiectele din fier care erau prelucrate artistic (frigări, grătare, grilaje, ancadramente de uși, de șeminee și ferestre) sau care puteau fi ornamentate cu motive decorative. Inventarul unui atelier de fierărie, În ceea ce are esențial cuprinde: nicovala, care poate fi de mai multe tipuri (de pământ - Înfiptă direct În
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]