42 matches
-
bucătăriei românești istoria ne pune la dispoziție informații cu privire la cultul dacilor pentru prepararea bucatelor la modul cum aceștia își primesc oaspeții,este vorba de descrierea primirii ambasadorului român Tiberius Vlavius în Dacia care a fost ospătat cu carne de vițel fripta pe jeratec, cu porumbei sălbatici rumeniți, cu carne la țepușe, cu miere de albine, cu vinuri aromate țări și tămâioase, cu pere zemoase păstrate în fan, cu struguri cu bobul alb, roz, negru, cu mere roșii și aurii. De la Dimitrie
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
legat. Din negura timpului, Vasile Alistar a găsit soluția, care este bună numai dacă Dumnezeu ne iartă păcatele. Oameni buni, fecioarele satului trebuie să facă o procesiune de înmormîntare și să îngroape o păpușă dincolo de hotare. Fecioarele au sărit ca fripte și s-au apucat de treabă, dar Ileana Anghelinei nu dorea să se ducă în această procesiune nici în ruptul capului. La început maică-sa a rugat-o frumos, apoi a luat-o de cozile ei imense și a zgîlțîit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Astfel, venind o serie de nevestuici frumușele din capătul satului pentru a se interesa de unele probleme de-ale lor, domnul referent Gheorghe Pascari le-a zis văicărindu-se, că în ultima vreme tare mai mor oamenii nevinovați. Sărind ca friptă, Pachița Ursache de la Hlineț l a întrebat curioasă: Bine, bine, dar cine a mai murit acum? Cum de n-ați aflat? Miron, bătrânul de lângă școală, sărmanul zace singur în sicriu și nimeni nu-l bagă în seamă. Cum așa? Noi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
anexă; arbitru; aripă; aripioară; aviator; de avion; ban; barză; boacă; bolnavă; brațul păsării; bufniță; caldă; carne; cădere; căldură; cîntă; cîrd; claviculă; clătită; cocoș; copil; corp; curcan; de curcan; defect; dorință; emoție; facultate; far; fermecată; de fier; fluturaș; fraged; fragilă; frică; friptă; friptură; frînt; frumoase; frunză; fulg; fulgi; gene; grătar; grijă; gripă; hrană; încredere; îngeraș; lebădă; lemn; liber; lovitură; mesaj; mică; mod; muscă; negru; nou; ocrotitoare; parte din întreg; păsărică; păsăruici; cu pene; pene albe; pescăruș; picantă; picior; piesă; plăcere; protejare; puf
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Câte filme horor nu derulează visul! Mă aflu bunăoară în sala de deliberare a Curții Constipaționale, cu șorț în față, însărcinat să curăț cu pămătuful tricolor capetele interșanjabile ale d-lor Cochinescu, Predescu, Ninosu, în momentele de destindere când joacă fripta, după o partidă înviorătoare de lapte gros. Observ, cu stupoare, când ei se reașează pe jețuri, că mă găsesc într-o cămașă de forță vișinie, iar capul, desprinzându-mi-se de pe umeri, se ridică, precum un balon, la tavan, printre
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
în Banat și de-a lungul Dunării. Porcinele erau sacrificate în toate stadiile de creștere, pe tot parcursul anului, pentru consumul alimentar, ele reprezentând o rezervă permanentă. Aspectul și culoarea oaselor găsite sugerează că omul preistoric prefera carnea fiartă celei fripte și că, fără îndoială, se dedulcise la purcelul de lapte. De altfel, gusturile gastronomice ale omului neolitic erau extrem de evoluate și rafinate. Chiar dacă nu aveau Crăciun, aveau alte motive de celebrare și atunci se puneau mese mari și îmbelșugate, la
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]
-
di toate, sărbători fericite și pule belite, până vine Roberto am terminat și porcu’... Cum de pusese italianu’ ochii pe așa ceva? Mirela înfuleca de zor la cârnați, socotind că nu s-ar fi dat pe una ca Geta, cât de friptă de foame o fi, de abia se mai ține pe picioare, Doamne iartă-mă, și-n același moment o fulgeră gândul: se spurcase - cârnații, deh, acum, tocmai acum, cu mai puțin de-o săptămână până să iasă din post... Ținuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
boierul - când trimitem barabulele la turci și la tătari, să meargă și-un sol cu ele, să le spună acelora cum trebuie să le mănânce, că de-apucă sultanul să guste una crudă, ne pierdem capetele. Dar dacă mănâncă una friptă, Scaunul e-al dumitale, Măria-Ta. Ia spune-mi, boier Radu - zise spătarul - câți știu până acum în Moldova cum se mănâncă barabulele astea? — Păi acum suntem trei - răspunse Radu Stoenescu Balcâzu. Eu, țiganul care le frige și - aici boierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sunt, s-au ciuciulit, parcă-s niște pui de cioară pe gard... Pe vitralii s-au întins, s-au amestecat toate culorile, niște mâzgăleli, unde erau heruvimii îs ca niște cai de mare îmbârligați sau ca niște muțunachi care joacă fripta... Își face o cruce mare. - Pedeapsa lui Dumnezeu... E pedeapsa lui Dumnezeu.... Doamne Dumnezeule, de ce ne cerți cu urgia ta? Doamne Dumnezeule, când ai s-auzi tângurile noastre și-ai să-i ostoiești pe cei nevinovați... - Am s-o iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu mă tem eu nici atâtica... Numai cât să-l ții din scurt, să n-o ia razna cu minunile, că de la un loc încolo bărbatu-i tot bărbat, cât ar fi el de sfânt, și tu rămâi cu inima fripta. Ehe... (toate babele, în cor, oftează) Ehe... (De afară intră Jandarmul Dumitraș. Pare cu chef. În urma lui vin popa Niță și dascălul Pitac. Babele tac, suspicioase.) DUMITRAȘ: Aici stă popa care face minuni? (babele dau din cap afirmativ) BABA LUȚA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
trebuit și cratiță, fiindcă din acestea aveau un stoc întreg la ele. Un puradel de vreo șapte ani, se tot învârtea prin jurul meu și atunci ca să-l încerc i-am zis năpârstocului: „Am niște carne de „șoșoi” (adică de iepure) friptă, vrei să mănânci”. Prăpăditul acela, numai de-o șchioapă, s-a oțărât imediat la mine: „Să-ți fie dă capul tău, dă bafta ta, dă norocul tău șoșoiul, mamăăă, vrea să-mi dea carne dă șoșoi să mănânc”. O țigancă
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
un pardesiu de cașmir care face pe puțin o mie. Și, am spus eu, întinzând un deget, și, mai am un Fiasco. Okay, ce e așa de amuzant? — Nimic. Îmi pare rău. Ești sigur că nu vrei să facem o fripta, sau o partidă de riți-piți? Nu? Perfect. Dar treaba e serioasă. Da? — O, sigur că e serioasă, amice. Și o să ai parte de o surpriză al dracului de urâtă. Hai să-i dăm drumul. * Am luat zarurile de la jocul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
gazon și concedii prin locuri exotice. Cînd au venit la mine, un soi de răutate a pus stăpîne pe mine. M-ați impresionat la aeroport. Turtureilor, cred că ați transformat casa în "cuibușor de nebunii". Da' de unde, sare Ilona ca friptă. Adică cum? A venit cu o durere de șale groaznică. I-am făcut frecții, i-am dat diclofenac și abia se tîra, săracul. Așa de rău? spun, uitîndu-mă la Mitică. Da, mormăie acesta, abia camuflînd un zîmbet. Curcudel s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se refugieze în el chiar dacă devenise între timp o domnișoară în toată regula. La 28 iunie 1898, tânăra de 16 ani mărturisește că profitase de faptul că mama sa "o privea și-acum ca pe o fetiță" pentru a juca fripta cu Edmond Babut, un tânăr de 25 de ani. Lăsați de capul lor, în după-amiezele ploioase cei doi tineri își trec timpul flirtând, flecărind, râzând și ciondănindu-se. Din fiece nimic ajung să se bată, să se apuce strâns, să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ai lăsat și de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le faci! Și zici că mai ai una? Octav: La dispoziția dumneavoastră. (aduce găina) Mujdei nu ținem... Puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai lăsat și de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le faci! Și zici că mai ai una? Octav: La dispoziția dumneavoastră. (aduce găina) Mujdei nu ținem... Puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
însemnând sărat), iar jumara provine din germană, din schmarren, termen ajuns la noi pe filieră maghiară. Radu Anton Roman publică și o rețetă numită „slană picurată“ sau „slană la țăcălie“. Este vorba despre bucăți de slănină puse în țepușe și fripte la flacără. Nu credem că are rost să insistăm asupra unui fel de mâncare atât de „elaborat“, la fel precum nu vom polemiza în legătură cu includerea într-o carte despre „bucate românești“ a unicelor, autenticelor „ouă răscoapte“, a căror paternitate ar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]