54 matches
-
se zice că e turcesc, așa zic deștepții noștri în DEX. Dar citind în scriitorul român (latin) Pliniu cel Tânăr, iată că aflu cum că românii cumpărau la piata cu precădere „casium ciobanorum” (cas-branza ciobăneasca) de la pastorii furlani (azi Friuli, friulani, care se salută cu următoarele cuvinte „Ce faci?” și răspunde „Bini făcu”. Alexander Andreev
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
Bagaceira da Beira Interior Bagaceira da Bairrada Bagaceira do Oeste Bagaceira do Ribatejo Bagaceira do Alentejo Bagaceira do Algarve Orujo gallego Grappa di Barolo Grappa piemontese sau del Piemonte Grappa lombarda sau di Lombardia Grappa trentina sau del Trentino Grappa friulana sau del Friuli Grappa veneta sau del Veneto Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia de Creta Τσίπονρο Μακεδονίας/Tsipouro din Macedonia Τσίπονρο Θεσσαλίας/Tsipouro de Tesalia Τσίπονρο Τυρνάβου/Tsipouro de Tyrnavos Eau-de-vie de marc de marque nationale
jrc1507as1989 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86648_a_87435]
-
da Beira Interior Bagaceira da Bairrada Bagaceira do Oeste Bagaceira do Ribatejo Bagaceiro do Alentejo Bagaceira do Algarve Orujo gallego Grappa Grappa di Barolo Grappa piemontese/Grappa del Piemonte Grappa lombarda/Grappa di Lombardia Grappa trentina/Grappa del Trentino Grappa friulana/Grappa del Friuli Grappa veneta/Grappa del Veneto Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia of Crete Τσίπουρο Μακεδονίας/Tsipouro of Macedonia Τσίπουρο Θεσσαλίας/Tsipouro of Thessaly Τσίπουρο Τυρνάβου/Tsipouro of Tyrnavos Eau-de-vie de marc de marque naționale
22004A0430_04-ro () [Corola-website/Law/291990_a_293319]
-
PARMA 0300308 REGGIO EMILIA 0300408 MODENA 0300508 BOLOGNA SUD 0300608 IMOLA 0300708 BOLOGNA NORD 0300808 BOLOGNA 0300908 FERRARA 0301008 RAVENNA 0301108 FORLI 0301208 CESENA 0301308 RIMINI FRIULI-VENEZIA GIULIA 0300106 TRIESTINA 0300206 ISONTINA 0300306 ALTO FRIULI 0300406 MEDIO FRIULI 0300506 BASSA FRIULANA 0300606 FRIULI OCCIDENTALE LAZIO 0300112 ROMĂ A 0300212 ROMĂ B 0300312 ROMĂ C 0300412 ROMĂ D 0300512 ROMĂ E 0300612 ROMĂ F 0300712 ROMĂ G 0300812 ROMĂ H 0300912 VITERBO 0301012 RIETI 0301112 LATINĂ 0301212 FROSINONE LIGURIA 0300107 IMPERIESE 0300611
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166424_a_167753]
-
da Beira Interior Bagaceira da Bairrada Bagaceira do Oeste Bagaceira do Ribatejo Bagaceiro do Alentejo Bagaceira do Algarve Orujo gallego Grappa Grappa di Barolo Grappa piemontese/Grappa del Piemonte Grappa lombarda/Grappa di Lombardia Grappa trentina/Grappa del Trentino Grappa friulana/Grappa del Friuli Grappa veneta/Grappa del Veneto Südtiroler Grappa/Grappa dell'Alto Adige Τσικουδιά Κρήτης/Tsikoudia of Crete Τσίπουρο Μακεδονίας/Tsipouro of Macedonia Τσίπουρο Θεσσαλίας/Tsipouro of Thessaly Τσίπουρο Τυρνάβου/Tsipouro of Tyrnavos Eau-de-vie de marc de marque naționale
22004A0430_05-ro () [Corola-website/Law/291991_a_293320]
-
două republici (1378-1381). Învingătoare din această ultimă confruntare iese Veneția. Începând cu primii ani ai secolului al XV-lea, teritoriul republicii s-a extins și în Italia de nord, prin supunerea orașelor învecinate (Padova, Vicenza, Verona etc.) și a regiunii friulane. Astfel, în a doua parte a secolului respectiv, dominația venețiana se întindea până la fluviul Adda, incluzând noi orașe, precum Bergamo și Brescia. În secolul al XVIII-lea, Veneția era printre orașele cele mai rafinate din Europa, cu o mare influență
Veneția () [Corola-website/Science/297320_a_298649]
-
dar care a avut o fertilă carieră de fotograf și sculptor. Printre alte filme, diva italiană a jucat în filmul de aventuri Fanfan la tulipe. S-a căsătorit cu un soț de origine bavarezo-retoromană, care vorbește ladina, bavareza, romanșa și friulana. Lollobrigida a câștigat de 6 ori premiul David di Donatello, de 2 ori premiul Nastro d'Argento (în 1954 și 1963)și de 6 ori Bambi Awards; de asemenea a fost nominalizată de trei ori pentru Golden Globe, o dată pentru
Gina Lollobrigida () [Corola-website/Science/309194_a_310523]
-
avari, iar mai târziu maghiari. Limita sa vestică era pentru moment nedefinită, până când cuceririle ulterioare au condus la întemeierea Ducatului de Ceneda, aflat dincolo de valea râului Tagliamento, între cursurile de apă ale Livenzei și Piavelui. Inițial, principalul oraș al provinciei friulane era Aquileia romană, însă capitala longobardă a Friuli a fost la "Forum Julii" (astăzi, Cividale del Friuli). În 615, a fost cucerită Concordia, iar în 642 Opitergium (astăzi, Oderzo), autoritatea ducilor extinzându-se către sud în detrimentul Exarhatului de Ravenna. În
Ducatul de Friuli () [Corola-website/Science/324827_a_326156]
-
a căzut în luptă în anul 776, Carol cel Mare l-a înlocuit cu Marcarius. și-a continuat existența sub dominația francă până în 828, când a fost divizat în două ținuturi. Mai târziu, în 846 va fi transformat în Marca friulană.
Ducatul de Friuli () [Corola-website/Science/324827_a_326156]
-
să răzbată cu succes în lumea muzicii naționale și internaționale (Natalia Colompar - voce, Mihai Pâțan- pian, Rareș Popsa - ghitara clasică). Compozițiile lui Coly au fost prezente și în Festivaluri muzicale din Italia, fiind cantate de către fiica lui: "Festival della canzone Friulana" (în 2003, melodia "Novembre", în 2005, melodia "Mi plas"), "Festival della canzone del Friuli Venezia Giulia - Premio Città di Grado" (2007, melodia "Guarda"). În 2009 câștiga "premiul întâi" la "Festival della Canzone Riviera di Brenta - Premio Città di Miră, Venezia
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
Venezia" cu compoziția "Love me Forever". În 2009 câștiga din nou "premiul întâi" în cadrul Festivalului “Pianobar Festival di Udine” cu compoziția "You make me laugh". Muzica lui Andrei Colompar se ascultă încă în cluburi și centre jazz, la radio ("Onde Friulane" și "Radio Fantasy"), în Televiziune ("Telefriuli" - Udine, Italia) sau în concerte. În anii ’70 preferă să cânte pe orgă Hammond, în schimb în anii ’90 preferă pianul. Publicul lui Coly simte toate emoțiile pe care acesta împreună cu pianul sau le
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
muzicii jazz și pop, si a câștigat multe premii întâi cu propriile compoziții. "Conexiuni Bop - Formații Sibiene de Jazz" (LP, Album), Electrecord, 1979 "Sunet Proaspăt/Fresh Sound" (LP, Album), Electrecord, 1990 "Călătorul/ The Traveller", Natalia & Andrei Colompar compositions, 2000 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2003 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2005 "E- Ballads" (irish - romanian folk - jazz fusion) - live recording Bob Bales e Imperium Jazz Band, 2006 "Romanian Jazz", Sonar Kollektiv, 2007 "Tu ed io, io e te", (EP) Natalia & Andrei Colompar, 2014 - muzică
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
si a câștigat multe premii întâi cu propriile compoziții. "Conexiuni Bop - Formații Sibiene de Jazz" (LP, Album), Electrecord, 1979 "Sunet Proaspăt/Fresh Sound" (LP, Album), Electrecord, 1990 "Călătorul/ The Traveller", Natalia & Andrei Colompar compositions, 2000 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2003 "Canzoni Friulane" , Promodisc, 2005 "E- Ballads" (irish - romanian folk - jazz fusion) - live recording Bob Bales e Imperium Jazz Band, 2006 "Romanian Jazz", Sonar Kollektiv, 2007 "Tu ed io, io e te", (EP) Natalia & Andrei Colompar, 2014 - muzică
Andrei Colompar () [Corola-website/Science/328967_a_330296]
-
parte componentă a Sfântului Imperiu Roman. Marca de Verona a fost deținută de către ducii de Carintia de la anul 976, vreme de circa un secol. În 1077, regele Henric al IV-lea al Germaniei a învestit Patriarhatul de Aquileia cu teritoriul friulan de la răsărit de râul Tagliamento.
Marca friulană () [Corola-website/Science/324828_a_326157]
-
româna fiind extrem estică și simultan nordică. O foarte posibilă "punte" de legătură, în cazul unui studiu profund și exhaustiv de lingvistică comparată între valonă și română, ar putea fi cele trei limbi romanice retice (sau rețiane), retoromana, ladina și friulana, aranjate aici stric geografic, de la nord la sud. Este demn de remarcat, că cele cinci limbi menționate moștenesc, pe de o parte, vocabularul latinei vulgare (vezi latina vulgaris) de nord și, respectiv, elemente gramaticale și fonemice care sunt străine tuturor
Limba valonă () [Corola-website/Science/296533_a_297862]
-
mai mult în anii 1950 și 1960 datorită creșterii economice și a dezvoltării mass media și televiziunii (postul național RAI a contribuit la promovarea limbii italiene standard). Sunt recunoscute câteva limbi minoritare: albaneza, catalana, germana, greaca, slovena, croata, franceza, provensala, friulana, ladina, occitana și sarda (conform legii numărul 482 din 15 decembrie 1999). Franceza este cooficială în Valea Aostei—deși în realitate acolo se vorbește mai mult provensala. Germana are același statut în Tirolul de Sud, la fel ca ladina în
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
retrocedate de către franci. Probabil că Istria a fost reintegrată în Ducatul de Friuli. După depunerea ducelui Balderic de Friuli, împăratul Ludovic Piosul, fiul lui Carol cel Mare, în cadrul adunării din 829 de la Worms a divizat în cele din urmă ducatul friulan în patru provincii, cu Istria și Friuli conduse de la Aquileia de către markgraful Eberhard de Friuli și descendenții săi din familia Unruochingilor. Regiunea a devenit parte a Franciei de Mijloc după Tratatul de la Verdun din 843, fiind ulterior atribuită împăratului și
Marca de Istria () [Corola-website/Science/324925_a_326254]
-
avut 9 copii. Patru fiice și trei fii au supraviețuit copilăriei. Doi dintre fii, Domenico și Lorenzo, au pictat cu el în calitate de asistenți și au realizat o faima independența. Al treilea sau fiu a devenit preot. Un nobil din orașul Friulan, din UDINE, Dionisie Delfino, l-a însărcinat pe tânărul Tiepolo cu decorarea în frescă a capelei și palatului (1726 - 1728). A fost o realizare revoluționară, folosind tonalități deschise inedite și tehnici aerisite. Integrează manieră de tip Sebastiano Ricci în paolesca
Giovanni Battista Tiepolo () [Corola-website/Science/302757_a_304086]
-
era, din câte știu, administrată, prin tradiție, de familii aparținând populației locale de șocați - denumirea populară pentru croații maghiarizați, cu nume de obicei terminate în -ics, de felul Perianovics sau Marghetics. Alături, nume ciudate de familie cu rezonanțe de obârșie friulană: Vigi sau Vighi, posibili pădurari colonizați pentru exploatarea lemnului din vremea Mariei Tereza sau din secolul următor." Negreșit, Onoarea și onorariul e o carte remarcabilă. Nu și neprihănită - să spunem așa - dacă ne gândim la bibliografiile care împănează puțin prea
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
amenințată, cu atât dreptul său la măsuri de protejare și promovare pare mai justificat (Grin, 2003b). Aplicarea acestui principiu de prioritate a partenerului relativ mai puțin puternic se traduce În practică prin oferirea de garanții specifice minorităților „unice” (ca bascii, friulanii, galezii), „non-teritoriale” (cum sunt rromii) sau reprezentând populații autohtone (aborigenii În Australia, inuiții În Marele Nord etc.). Totuși, acest principiu merge mult mai departe: În calitate de mecanism de conservare, alături de alte mecanisme, el poate face ca hegemonia unei limbi globale, cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
pentru a face loc istoriei individului, fiind îmbinată cu științele sociale și antropologia. Carlo Ginzburg a fost profesor la Universitatea din Bologna și la Universitatea din California. A scris, în 1980, "Brânza și Viermii", în care descrie universul unui morar friulan în secolul XVI. Publică articolul ""Micro-istoria"" în revista "Le Debat" în 1981. Michel Vovelle a scris "Atitudinea în fața morții după clauzele testamentare", "Pietatea barocă și decreștinarea în Provence în secolul XVIII", "Moartea în Occident de la 1300 în zilele noastre", "Mentalitatea
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
formatge formatge queijo cas kasu chaschiel În unele situații diferențele dialectale pot fi mai mari decît între limbi diferite. De exemplu, bovus (= bos, bovis) > port. boi; sp. buey; cat. bou; occit. buou/bueu, fr. boeuf, retoromana - romanșa bov, ladina bouv, friulana bo; sarda boe/boi, it. bove (dialectal: bo, beu, vove, voi, goi etc.); rom. bou. Datorită fenomenului de schimbare lingvistică, limbile evoluează în timp, ajungîndu-se la mari diferențe chiar între limbile care provin din aceeași limbă-mamă. Iată, spre exemplificare, coeficientele
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care cuprinde părți din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg și Franța de astăzi familia indo-europeană, ramura germanica runica 115. franco-provensala N Franța, Elveția, Italia; limba romanica distinctă sau dialect francez sau dialect occitan familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic latină 116. friulana N regiunea Friuli (NE Italiei); dialect al limbii retoromane familia indo-europeană, ramura romanica, grupul galoromanic sau italo-romanic latină 117. frizona (frysk) CO Olanda / N Germania; trei dialecte: occidental (frysk) în Frise (Țările de Jos), oriental (seeltersk) în Saterland (Saxonia Inferioară, Germania
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
zece consoane; conserva oclusiva glotala (glottal stop) din proto-polineziană; reduplicare; VSO celebra scriere rongo-rongo, sistem de semne gravate în lemn (scriere sau mijloc mnemotehnic nedescifrate încă), singura scriere indigena din Polinezia; transcriere latină 307. retoromana O Elveția (romanșa) / N Italia (friulana, ladina dolomitica) Ansamblu de dialecte romanice vorbite aproximativ pe teritoriile fostelor provoncii române Raetia și Noricum. Unitatea acestei limbi a fost susținută de G. I. Ascoli, dar a fost contestată de mulți alți lingviști. Face trecerea dintre grupul galoromanic și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori ai altor limbi se vorbesc în Elveția, cantonul Graubünden (romanșa, prima limba a 40 mii locuitori bilingvi sau trilingvi); în Tirolul italian, regiunea dolomitica (ladina dolomitica cu 30 mii vorbitori bi- sau trilingvi) și în nord-estul Italiei, friuli (friulana, aproximativ 800 mii de vorbitori). Romanșa este limba națională (alături de franceză, germană și italiană) în Elveția și limba oficială pe plan local. Friulana și ladina dolomitica nu au acest statut, datorită politicii lingvistice promovate de statul italian, dar sînt protejate
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]