143 matches
-
Argeș, Dolj, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Maramureș, Harghita, Sibiu, orașul București. Din județul Vâlcea, străveche vatră de prelucrare a lutului, vizitatorii pot admira și cumpăra produse din localitățile: Horezu, Vlădești, Lungești. O varietate de produse precum farfurii, ulcioare, căni, castroane, cești, fructiere etc. este adusă la târg de meșteri populari din localitatea Horezu: Olaru Vasilica și Țambra Georgeta, Țambra Gheorghe, Popa Ionel, Pietraru Laurențiu, Popa Costel și Popa Georgeta, Mischiu Ion, Mischiu Dumitru, Mischiu Ștefan și Mischiu Gheorghe, Tănăsescu Viorel, Albu Gheorghe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Birmingham, provine o Ramă pentru fotografii, Art Nouveau, din argint 925 turnat, presat, cizelat și sticlă și catifea, cca. 1909. De formă dreptunghiulară, decorată cu un personaj feminin drapat - o Alegorie a muzicii, este propusă la 200 - 300 de euro. Fructieră Schneider Le Verre Francais, 1930 Există și o bogaă ofertă de vase Gallé, printre care o Solifloră ornată cu clematite, de la 1920-1930, provenită din Atelierul Émile Gallé. Estimată la 500 - 600 de euro, este un vas talpă circulară, corp piriform
Seară Art Nouveau la Art Mark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105489_a_106781]
-
1928, din sticlă opalină, suflată în formă (600 - 800 de euro), un Platou "Ondines", ornat cu nereide, cca. 1921, evaluat la 500 - 700 de euro și un Bol Ondines,cu aceeași estimare. Carafă EMF cu poansonul magazinului Radivon O impresionantă Fructieră Schneider Le Verre Français, cca. 1930, din sticlă stratificată, cu pudră de sticlă vitrifiată, gravată cu acid pornește de la 1.000 - 1.500 de euro. Ondines, platou Lalique, 1921 Interesantă și o Pereche de plăci decorative Art Nouveau, cca. 1910
Seară Art Nouveau la Art Mark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105489_a_106781]
-
aceasta ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Sfeșnice Pe fiecare parte componentă detașabilă, la marginea obiectului ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16. Tablouri confecționate în La margine, aproape de colț totalitate din metal prețios ───────────────────────────────────��──────────────────────────────────────────── 17. Coperte de cărți Pe fiecare copertă și pe piesa de legătură a acestora, la margine ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Fructiere, cupe, portpahare, Pe piciorul acestora, la partea pahare cu sau fără picior inferioară sau pe corpul propriu-zis la partea superioară, în exterior, la margine sau, după caz, pe fund ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Linguri, lingurițe, furculițe Pe spate, pe partea cea mai îngustă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157785_a_159114]
-
spate, pe partea cea mai îngustă a cozii ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20. Cuțite Pe mâner în locul cel mai apropiat de lamă; dacă lama este din același metal prețios și este detașabilă, se marchează și aceasta cât mai aproape de mâner ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21. Farfurii, vase, tăvi, fructiere, Pe marginea exterioară; la vasele cu suporturi de tacâmuri, solnițe, toarte, lângă acestea suporturi de șervețele ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22. Rame Lateral, pe partea îndoită lângă unul dintre colțuri ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Portțigarete, pudriere, casete Pe unul dintre capace, aproape de unul dintre colțuri ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Ochelari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157785_a_159114]
-
cu 3 sclavi - 2 africani și un alb - legați de corpul vasului. Tema piesei este inspirată de Purgatoriul lui Dante, simbolizând eterna închisoare, iadul, în care toți oamenii, indiferent de rasă, sunt egali în fața suferinței. Partea superioară este un coș fructieră cu friză perforată. Decor pictat cu buchete de flori naturale; decor aplicat ghirlande florale și figurine masculine, capete de fauni și berbeci pictate policrom și cu aur coloidal. În sfârșit, o Amforă decorativă în stil Neo-Renaștere Italiană, decorată cu scene
O magnifică Licitație de Crăciun by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105926_a_107218]
-
câmp roșu, se află un corn, de aur. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp roșu, se află un brăzdar de plug, așezat în bandă, de aur. În vârful scutului, în partea stângă, în câmp albastru, se află o fructieră dacică, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei. Cornul și brăzdarul de plug reprezintă principalele ocupații de bază ale locuitorilor, zootehnia și agricultura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239921_a_241250]
-
dacică, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei. Cornul și brăzdarul de plug reprezintă principalele ocupații de bază ale locuitorilor, zootehnia și agricultura. Fructiera dacică se referă la istoria comunei și descoperirile arheologice din zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Șepreuș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239921_a_241250]
-
Hallstatt și La Tène), din perioada stăpânirii romane și din timpul migrațiilor. Tot aici au mai fost scoase la iveală un mormânt de incinerație (sec. I î.e.n. - sec. I e.n.) și o "villa rustica", în care s-a găsit o fructieră dacică (sec. II î.e.n.). În perioada romană localitatea se afla pe drumul roman Potaissa - Napoca. Inițial, o porțiune a acestuia a fost lăsată descoperită în curtea vecină cu cea a școlii, marcată de o colonetă ce reproduce inscripția de pe borna
Aiton, Cluj () [Corola-website/Science/325134_a_326463]
-
pumnal și o lance, toate din fier; piese de podoabă din argint și aur și anexele din bronz ale unui car de luptă. Alături de resturile cinerare așezate în groapa sepulcrală s-a mai depus o situlă de bronz și o fructieră din lut nears. Mormântul a fost atribuit unui nobil războinic dac din sec. I î.e.n.
Singidava () [Corola-website/Science/314364_a_315693]
-
orientalilor este fraternizarea între indivizi apropiați sau străini. Noi, occidentalii, suntem individualiști. În Vietnam, când trei frați nu se înțeleg, părinții intervin cu o înțelepciune solomoniană. Le dau două mango să le împartă între ei(chiar dacă pe masă e o fructieră plină cu mango) și dacă nu se pot înțelege le iau înapoi, dar nu le dau o a treia mango. Iar altă mamă a lăsat celor doi fii care au ridicat un zid între locuințele lor, unuia ventilatorul fără întrerupător
Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_411]
-
pârâul "Ciuntit", s-a descoperit un topor perforat de piatră lustruită, de formă migdaloidă, cu tăiș ascuțit aparținând "culturii Coțofeni". Pe malul stâng al pârâului Simeria, în locul numit "Verescút", în șanțurile săpate de armată s-a găsit un fragment de fructieră, periegheza efectuată de Z. Székely, demonstrează că că în acest loc a existat o așezare dacică, din sec. I î.e.n.-I e.n. distrusă de lucrările edilitare. De pe teritoriul satului, dintr-un loc neprecizat provin mai multe fragmente ceramice neolitice, aparținând
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
găsit câteva schelete și cești dacice, care în cea mai mare parte au fost distruse de muncitorii de la cariera în timpul lucrărilor. Mai multe dovezi ale existenței dacilor pe acest teritoriu, respectiv vase mari în formă de sac cu butoni, vase-borcan, fructiere, cuptor de pâine, vase de provizii, au fost descoperite în apropierea Dumbrăvenilor, în comuna Gogan. În primul secol al erei noastre, zona Târnavei Mari a venit în contact cu împărăția română, ceea ce a permis descoperirea în Sighișoara și Laslea, a
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
1956, pe partea stângă a drumului comunal, cu prilejul unor săpături arheologice s-au descoperit două cuptoare de redus minereu de fier, de formă circulară. Lângă cuptoare s-au găsit fragmente de ceramică lucrate cu mâna, printre care și o fructieră, materialul descoperit fiind încadrat în sec. III - II î.e.n. Lângă pârâul Valal, la marginea dealului "Garatfarka", s-a descoperit o urnă de lut bitronconică dacică din sec III-II î.e.n. și fragmente de ceramică dacică "La Téne". Pe teritoriul satului s-
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
de porțelan, de la cele mai renumite manufacturi din lume (sec. XIX - Limoges, Rosenthalle, Bavaria, Birmingham). Vase din faianță produse de celebrele ateliere Deruta și Delft, porțelan pictat manual în aur pe fond cobalt, vase decorative din majolica. Vase ornamentale și fructiere cloisonee. porțelan de Sevres de sec. XVIII, vase de Bohemia. Statuete din bronz masiv, metal polisat, antimoniu și bronz, semnate: Savargin, Bruchon, Constant, Poitvin. Samovare și pendule, piese de mobilier, petromaxuri, fiare de călcat, râșnițe de mână. O parte dintre
Muzeul Județean de Istorie Ialomița () [Corola-website/Science/313035_a_314364]
-
spre vest de centrul satului Marin se află dealul numit „Dâmbul Lăcuțului”. De pe vârful acestui deal au fost culese câteva fragmente ceramice și bucăți de chirpici. Fragmentele ceramice, lucrate cu mâna și ornamentate cu brâu alveolar și un fragment de fructieră lucrat la roată dintr-o pastă fină cenușie, nisipoasă, aparțin civilizației dacice clasice (sec. III-IV d. Hr). În “Campania 2000” a Muzeului de Istorie și Artă din Zalău s-au găsit, în vatra veche a satului, pe șes, fragmente ceramice
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
treaptă de civilizație. Chiar din perioada secolelor V-IV î.e.n., când repertoriul de forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna, cele două forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca cu toartă (așa numita ceașcă dacică) și farfuria cu picior înalt, „fructiera”, cum i se spune de obicei, fiindcă seamănă într-adevăr cu o fructieră clasică. Cea mai veche ceașcă dacică cunoscută (găsită la Schela Cladovei, lângă Turnu Severin) datează din sec. II î.e.n. Ornamentația este încă simplă, reducându-se la linii
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
forme era încă sărac, apar, lucrate cu mâna, cele două forme caracteristice pentru ceramica geto-dacă: ceașca cu toartă (așa numita ceașcă dacică) și farfuria cu picior înalt, „fructiera”, cum i se spune de obicei, fiindcă seamănă într-adevăr cu o fructieră clasică. Cea mai veche ceașcă dacică cunoscută (găsită la Schela Cladovei, lângă Turnu Severin) datează din sec. II î.e.n. Ornamentația este încă simplă, reducându-se la linii incizate, alveole făcute cu degetul, precum și proeminențe în relief de brâie, butoane, uneori
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
malul stâng al Oltului, se află o terasă cu urme de locuire din epoca dacică, "cultura Wietenberg", secolul al IV-lea, epoca migraților și evul mediu. Așezării dacice îi aparțin cele mai multe materiale arheologice specifice epocii o ceașcă, un borcan, o fructieră cu picioul scurt, o strachină și un vas de provizii, toate de culoare cenușie și modelate cu roata. În anul 1987 - 1988, cu ocazia săpăturilor arheologice făcute în apropierea "Carierei de nisip" ( Kőházkert ) s-a constatat o locuire dacică, cu
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
din pai, două „grands buffets” din stejar, oglinda dorată, vasele din porțelan de Sèvres, tablouri, candelabre, sfeșnice, covoare, precum și farfuriile și tacâmurile din argint, unele decorate cu monograma lui Mihail Kogălniceanu, paharele pentru vin sau apă din cristal de Baccarat, fructierele din porțelan cu monogramă și alte obiecte de artă decorativă sunt menite să creioneze un cadru ambiental specific unei familii boierești care, de multe ori, avea oaspeți de seamă, dar și să pună în evidență rafinamentul deosebit al proprietarilor. Sigiliul
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
vest și terasa 2 spre est. S-a identificat o gamă variată de vase ceramice, majoritatea modelate cu mâna, caracteristice olăriei dacice din sec. I (eventual II) a. Chr.- I p. Chr: borcane, cești-opaițe, vase de provizii, străchini, castroane, căni, fructiere etc. Deși nu prea numeroase, s-au descoperit, totuși, unelte, ustensile, accesorii vestimentare ori arme: fragmente de râșniță, cute, lustruitor, rondele, fusaiole, cataramă, vârf de săgeată. Obiectivele cercetării 2007: cercetări în diferite zone ale sitului pentru obținerea de informații privitoare
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
sec. II a. Chr.-I p. Chr. Vasele din nivelul inferior - sec. II-I a. Chr., sunt, aproape în totalitate, modelate cu mâna, formele caracteristice fiind borcanele și vasele mari bitronconice, cănile bitronconice cu umărul în unghi și angobă neagră, fructierele cu piciorul înalt, cupa evazată și buza lată, de culoare neagră ori castanie. În nivelul superior, din sec. I a. Chr.-I p. Chr., procentul recipientelor modelate cu roata crește semnificativ, tipurile principale fiind pithoii, fructierele, cănile, castroanele și capacele
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
unghi și angobă neagră, fructierele cu piciorul înalt, cupa evazată și buza lată, de culoare neagră ori castanie. În nivelul superior, din sec. I a. Chr.-I p. Chr., procentul recipientelor modelate cu roata crește semnificativ, tipurile principale fiind pithoii, fructierele, cănile, castroanele și capacele, marea majoritate de culoare cenușie. Ceștile-opaițe, toate modelate cu mâna, sunt prezente în toată perioada. Uneltele și ustensilele sunt reprezentate de râșnițe, primitive ori de tip elenistico-roman, frecătoare, cute și lustruitoare din tuf vulcanic, piatră și
Cetățuie, Săvârșin () [Corola-website/Science/317510_a_318839]
-
pe Sorin Ilfoveanu, Zamfir Dumitrescu și pe Ștefan Câlția. La academie a fost elevul profesorului Gheorghe Șaru. Pentru o lungă perioadă, după absolvirea academiei, a fost creatorul pasional al naturilor statice redefinind constant elementele constitutive și deosebit de expresive cum erau fructierele, vazele și instrumentele muzicale. În acest mod și-a constituit identitatea stilistică a acestei perioade de creație, printr-o paletă simplă, alcătuită din alb, negru și câteva griuri colorate reci. Accentele cromatice calde erau rarisime, ele având rolul de a
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
din activitatea creativă pe care a parcurs-o de-a lungul anilor. Cu toate că a fost atras pentru o scurtă perioadă de peisajul rural, plin de atmosferă pitorească și lirism, el a revenit constant la redefinirea elementelor constitutive și deosebit de expresive: fructiere, vaze și instrumente muzicale. A lucrat pe suprafețe mari, de cel puțin un metru pătrat, cu tușe accentuate și a apelat adesea la efectele clarobscurului pentru sobrietate și eleganță. În acest mod și-a constituit identitatea stilistică a acestei perioade
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]