7,086 matches
-
München (12.04.1934) prezentase prelegerea ŤLeiden und Grösse Richard Wagnersť (Suferințele și grandoarea lui Richard Wagner). De curând Hitler se instalase la cârma Reichului și dezlănțuise și în cultură represiunea. Rădăcinile lui T.M. erau înfipte în tradiția binelui și frumosului, el respingea organic cultul rasei, retorica superiorității ariene. În pofida imensei reputații, nu fusese menajat, ci smuls de pe piedestal, tratat drept o sperietoare, un trădător al națiunii, un agent al decadenței și cosmopolitismului. În pas de galop i s-au retras
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
pentru rânduiala casnică și paternă. În însemnările zilnice discută despre trebuințe viscerale, despre înclinațiile pederaste. Cade un văl și criticii, profitând de destăinuirile sale, s-au încumetat să privească din altă perspectivă Moartea la Veneția . Transpare evident o legătură între frumosul Tadzio, care exercită o seducție la care nu se poate opune și junii chelneri din jurnal, cu trupuri de efebi, fascinanți în virilitatea lor, fie ea nedescotorosită de vulgaritate. Dacă nu subscriu la obiecția că T.M. n-ar fi în
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
pe ,atunci" și cîte altele; am pluti într-o elipsă continuă - o limbă cu găurele ca o dantelă prin care orice cititor își poate trasa panglica colorată a propriei tăceri. Nici nu vă dați seama cît ar putea fi de frumos! ,Frumos, frumos, dar nu se înțelege", spune cititorul nostru, prietenul, vai, și mai ales criticul, și dă cu cartea de perete și o uită în spatele fotoliului. în definitiv un asemenea text nici nu poate fi definit, clasificat, încadrat într-o
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
considerându-l o formă de cunoaștere mai sigură, chiar dacă inferioară rațiunii 20. Kant introduce, între intelect și rațiune, facultatea de judecată, pe care o divizează în facultate de judecată estetică, respectiv teleologica. Prima are un rol estetic și distinge între frumos, respectiv urât, în timp ce ultima are se apropie foarte mult de rațiunea practică, distingând între bine și rău. Cu alte cuvinte, facultatea de judecare teleologica trece dincolo de simplă diferențiere între frumos și urât și funcționează că discernământ, unificând și punând în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rămas altceva de făcut decât să-i aduc pe câțiva s-o cunoască. Că și mine, alți doi, trei i-au rămas prin preajmă. Atunci am înțeles că Irina trăia într-o lume făcută de ea. O lume în care frumosul era premeditat și în care oamenii își foloseau timpul cu sens. În orice construcție pe care o începea, avea un respect nemărginit pentru lucrul mic, dar bine făcut. Îi plăcea să “sădească” și visa mereu pe termen lung. Era filolog
Declaratie de amor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83080_a_84405]
-
sârmă, am udat micul spațiu ecologic și, pentru o vreme, am ameliorat, pe vreo douăzeci de metri pătrați, hâdoșenia compactă a străzii. Nutrit cu rousseauisme și rudimente de teorii privind "psihologia maselor", îmi imaginam că nu va trece mult până când frumosul meu exemplu va fi preluat de celelalte scări și că vom face respirabilă atmosfera din întreaga comunitate. Consecința? Mai întâi, cineva mi-a lăsat în cutia poștală următorul bilet: "Ce faci, domnu? îngrădești trecerea? " Pui cătușe florilor"? Ce-i aici
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
esență vieții tale, a nu-i rătăci mirosul de fruct, de floare, prospețimile și tristețile, amintirile, păcatele, iubirile. "La teatru, sufleurul stă de veghe, pîndind uitările. Scenă nu dă naștere doar la uitare, ci și la memorie" - binele și răul, frumosul și urîtul, memoria și uitarea, viața și moartea - "[...] Actorul nu poate să-și uite textul, dar ca să ajungă la esență acestuia, el trebuie să se uite pe șine. Aceasta este sfîșierea lui.[...] A uita de sine, jucînd... pentru un actor
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
rog lui Dumnezeu să-mi dea sănătate și putere ca să-mi realizez toate proiectele. M-aș bucura imens dacă biografia mea, cartea despre care v-am vorbit ar vedea lumină tiparului în traducere și în România. Ar fi ca un frumos dar oferit de mine și de autorul ei publicului iubitor de balet și tuturor celor care m-au văzut pe scena aici, cândva și m-au apreciat.
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
podului de pe Sena... merită nu numai o slujbă; merită sau s-ar cuveni, cândva, să fie transformată în-tr-o rezervație a bunului-simț, bunului gust, spiritului omenesc în general. Războiul era pe vremuri și o afacere estetică. Nu în primul rând, desigur, frumosul ocupând totuși un loc privilegiat. Dovadă tunurile astea expuse în incinta Domului, țevile de tun dezafectate din curtea Domului Invalizilor ce speriară Europa, făcând să se clatine tronuri și privilegii. Astăzi, uitate de tehnică, ele își oferă mai mult partea
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14825_a_16150]
-
locale cunoscute, alta decît cea a Filmografiei adnotate. Spre deosebire de tandemul I. Cantacuzino - B.T. Rîpeanu, în noul cuplu auctorial domină complexul protocronist, cu funcția suplimentară nedeclarată, de întîmpinare a eventualului verdict al compilației: "În plan mondial, acea carte românească de cinema (frumos spus despre tomul din 1989 - s.n., n.n.) deschidea seria unor volume înrudite conceptual, consacrate centenarului cinematografului din 1995 (...), lucrări (care - n.n.) au apărut în Franța, Germania, SUA, Marea Britanie ulterior volumului nostru". Cert e că, după primul cuvînt atestat prin asamblajul
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
fiecare an: cu o violență nouă, plină de energie. Totul poate deveni peste noapte verde, acel verde numai al Nordului din Nord. Un verde cu irizări puternice de albastru, din cauza cerului parcă aplecat în oglinda apelor dulci și sărate din frumosul oraș Stockholm. Atmosfera mea mentală e suedeză, trăiesc cu oamenii de aici, mănânc hrana lor și, cel mai important, așteptăm viitorul, muncind din greu împreună. Deși, undeva, tot ce stă în spatele celor treizeci de ani petrecuți în România începe să
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
scrieri ale acestei doamne născute la Malaga (1904-1991), discipolă a lui Ortega y Gasset, prima femeie deținătoare a premiului Cervantes, se numesc Filosofie și poezie (1939), Omul și Divinul (1955), Visul creator (1965), iar antologia postumă publicată în 1993 poartă frumosul și misteriosul titlu Rațiunea umbrei. Confesiunea - chiar și după masivele și celebrele scrieri ale lui J.J. Rousseau - a părut multă vreme mai degrabă infinitivul lung de la "a se confesa", nu i se întăriseră oasele, dacă putem spune așa, într-un
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
bazat deci pe consoana p: "vil du gå din vej?" ("vrei sa mergi pe strada ta?" = "Vrei să-ți vezi de treburile tale?") devine vilpil dupu gåpå dinpin vejpej. La fel se întîmplă și în olandeză, unde de schoone mei "frumosul mai" poate deveni depé schoopónepé meipéi. în germană există un sistem identic, cu consoana "b", care transformă cuvîntul Vater în Vabateber. Dintr-o carte despre limbi artificiale sau secrete (Alessandro Bausani, Le lingue inventate, Roma, 1970), putem afla și că
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
seamă de scriitori dragi, și alții care vă sunt indiferenți sau chiar îi detestați? - Mi-s dragi talentații, iar ceilalți, mă rog, doar demni de o vagă simpatie. Dealtminteri, niciodată n-aș fi în stare să detest un creator de frumos, sau vreun "faur aburit", cum spunea Mihail Sadoveanu. - Pe când o nouă carte semnată Vlad Mușatescu? - În toamnă, la Editura "Aius" din Craiova îmi va apărea al cincilea tom din Memorii aproximative, intitulat Istorii literare mai puțin cunoscute. Iar la Iași
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
nu e neapărat nefastă). Privirea cineastului are forța de a străpunge pojghița aparențelor, de a vedea, cum se spune, în sufletul omului, și de a sugera - mereu pe calea unui anti-retorism abraziv - fondul secret de generozitate, de bine sau de frumos care poate fi descoperit scotocind printre gunoaie. Lui Radu Muntean (și imaginii create de Vivi Drăgan Vasile) i se potrivește remarca unui estetician celebru, despre pictura lui Rouault: "Se întîmplă ca idealul pe care îl ai să nu poată fi
Alți tineri furioși by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14502_a_15827]
-
Deriva (1997) și În gol (1999). Cele 18 "variațiuni" sunt de fapt niște incursiuni într-o existență care este zugrăvită în culori terne. Viața nu are un sens, nu poate fi înțeleasă, căci pilonii ei de bază, binele și răul, frumosul și urâtul, minciuna și adevărul sunt "noțiuni golite de semnificație" (Eternul triumf al binelui). Destinul nu poate fi ales, ci el te alege, te trăiește, te violentează în ceea ce crezi că ai mai scump: libertatea. Iar dacă o ai totuși
Literatura răului by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14589_a_15914]
-
din Japonia. Pe Sadayosi Igeta, care a prezentat acum o comunicare sub titlul Dostoeivski și literatura japoneză din a doua jumătate a secolului XX, l-am cunoscut încă în 1983, la Cerisy-la-Salle; în 1992, la Oslo, cînd am prezentat lucrarea Frumosul pur ca ideal, mergeam deja cu temele mele în paralel cu unii dintre colegii japonezi. Dialogul direct cu ei l-am început însă la Simpozionul de la Carthause-Gaming (Austria) în anul 1995, cînd am condus secțiunea de Poetică. Cu un an
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
cu ei l-am început însă la Simpozionul de la Carthause-Gaming (Austria) în anul 1995, cînd am condus secțiunea de Poetică. Cu un an mai tîrziu, la Petersburg, participînd la discutarea unei lucrări, prezentată de un coleg japonez, cu titlul Categoria frumosului în romanul "Idiotul", am propus organizarea unui simpozion pe tema respectivă, avînd în vedere și titlul comunicării mele: Dostoievski: quo vadis homo? După cum se vede, japonezii nu numai că au acceptat propunerea, dar și au organizat o dezbatere la nivel
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
luna octombrie, Colegiul Noua Europă l-a avut ca invitat pe Profesorul Toma Pavel de la Universitatea din Chicago, unde predă literatură franceză și literatură comparată. Toma Pavel a ținut, în fața unei săli pline ochi, o conferință cu titlul Morala și frumosul. Toma Pavel s-a născut la București în 1941, fiu al unui cunoscut avocat și al Ameliei Pavel, istoric de artă. Absolvă strălucit Facultatea de Filologie a Universității din București (în 1962) și lucrează ca cercetător la Centrul de Cercetări
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
său după numele legendarului rege al Itacăi, Ulise, iar Lampedusa era atras irezistibil de o sirenă, o încarnare a Greciei clasice, care se lasă cucerită numai de cei înzestrați cu capacitatea de a percepe și de a fi pătrunși de frumosul în sine!
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
dar concomitent pentru a investiga în profunzime locurile, doriți să faceți o a doua călătorie într-acolo... nu ca invitată a unui colocviu, ci pur și simplu, particular... F.T.: Colocviul a fost un eveniment singular, extrem de interesant pentru mine, de frumos. Cred însă că i-am rămas datoare lui Cioran să călătoresc singură, spre satul lui natal... Pur și simplu pentru a mă reculege, pentru a privi totul din nou dar în liniște... Tocmai pentru că prima oară a fost atît de
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
nici rafinat, dar desăvârșirea sa fizică se dovedise a fi aceea a unei statui sculptate de Fidias. Frumusețea sa trupească l-a făcut, însă, pe împărat să inițieze o relație complicată estetic, datorită unui joc de oglindire: răsfrângându-se în frumosul tânăr și lăsându-se răsfrânt în el, Hadrian se molipsește de construcția perfecțiunii, prin atracție magnetică. O uriașă operație cosmetică are loc asupra sa: împăratul devine el însuși frumos ( în sensul unui model de cunoaștere), desăvârșit fiind de frumusețea adoratorului
Despre frumusețe by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/14049_a_15374]
-
pe fotolii plușate,/ ci pe scaune electrice,/ troheul și anapestul sunt dictate din țevi de pușcă/ epopeile sunt grozave stripteas-uri atomice/ liderii politici sunt marii poeți ai timpului...". Dialogul între prieteni se leagă și se continuă grav și alarmant de frumos, transcriind, noi, aici, orice vers din Aleph -2, ca răspuns la provocări: Nu fi trist, fratele meu de rima-ncrustată Iakint, nu te prăbuși altfel decât liliecii o fac în ninsoare, pentru că vei exista și vei fi visat de poeme atâta vreme cât
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14075_a_15400]
-
și mimetică, poezia română devine vizionară. Al doilea, Arghezi. El sparge toate tiparele (clasice, romantice, simboliste, parnasiene, suprarealiste, puriste etc.), înlătură zăgazurile, lasă mareea poeziei să înainteze departe înlăuntrul uscatului. Nici o graniță nu mai separă la el poeticul de prozaic, frumosul de urît, lirismul înalt de anecdotă joasă, exuberanța simțurilor de reflexivitate, solemnul de ludic, tragicul de comic și de grotesc, gamele majore de cele minore. E contemporan cu cîțiva mari poeți, toți foarte originali: dar cei cîțiva acri de pămînt
Nichita Stănescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14100_a_15425]
-
nimic bietului Blay, dar adevărul e că mi se pare o prostie ce vrea să facă... Dar, în fine, o să fie o distracție pentru copilă, o să aibă cu cine să stea după-amiezile cînd nu sunt eu acasă. Cum te cheamă, frumosule? - Daniel. - Daniel. Ce nume frumos! Și Susana mea s-ar fi numit așa dacă ar fi fost băiat... Daniel și leii! Întotdeauna mi-a plăcut numele ăsta. Hai, ia-o pe coridor pînă în sufragerie, și la stînga e galeria
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]