350 matches
-
a locului, a comunității. La vremea aceea, cea a ,obsedantului deceniu" al anilor '50, declarația a apărut ca fiind șocantă. Mai târziu când orizonturile au început a se lumina, de asemenea astăzi când globalizarea, când circulația ideilor, a persoanelor, ignoră fruntariile, am rememorat acele gânduri exprimate cu jumătate de secol în urmă. Mai mult, observând anume aspecte - consider eu - semnificative, nu poate fi trecut cu vederea faptul că în recenta ediție a Concursului Internațional ,George Enescu", competiția cvartetelor de coarde nu
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
Componența participanților era foarte pestriță. Erau și unii pe care îi interesa doar arta pură și luptau pentru dreptul artei de a fi pură. Ei se considerau dintotdeauna apolitici, dar ajungeau prin crezul lor chiar în miezul luptei politice, în fruntariile ei. Erau și unii, ca mine, pentru care dreptul artei la independență era doar un pretext, unul din punctele de dezacord, și prezența noastră se explica prin faptul că aici era centrul pasiunilor politice. Erau și altfel de oameni, asemenea
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
ci unul de-a dreptul demiurgic, ducînd mai departe decît ceilalți procesul plăsmuirii literare precum un analogon al celei divine: "Mai mult, și mai autentic decît Stendhal, a fost o întrupare a unui vis cezaric. Napoleon al imaginației, a împins fruntariile acesteia cît mai departe, și-a cucerit un imens imperiu, în coaja de nucă europeană a culturii sale. De aceea, în ochiul său, ochiul romancierului balzacian pe care el îl compară cu acela, înscris în eternul triunghi, al lui Dumnezeu
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
informații, de spectacol sportiv și de interminabil divertisment. Printr-un simplu gest, care dacă nu s-ar fi banalizat ar avea încărcătura unui semnal magic, geometria feerică a micului ecran ne poartă prin țară, prin lumea întreagă și chiar dincolo de fruntariile ei. De la viața consumată prin canalele Gării de Nord și pînă la pasul de cangur al primului om ajuns pe Lună, televizorul ne spune totul, ne alimentează insațiabila poftă de evenimente, ne flatează vanitățile și orgoliile și ne creează permanent iluzia participării
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Lipska Testament După moartea lui Dumnezeu deschidem testamentul ca să aflăm a cui e lumea și captura aceasta mare de oameni. 1973 Confesiunea emigrantului Lui Waclaw Iwaniuk Mi-au furat țara. Mi-au scos-o din ghiozdanul de școlar. Și din fruntariile ei. Au răpit-o când a ieșit în stradă. Braconierii au avut o noapte fericită. Au umflat o pradă bogată. Mai întâi au pus-o la piciorul mesei. Au băut vodcă. Patria s-a apărat din ce în ce mai firav. Apoi au cumpărat
Lirică poloneză contemporană by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13426_a_14751]
-
prestigioase școli muzicale din Statele Unite. Unde alte piedici se ridică în calea tânărului muzician, a mamei sale. Între Bucureștii anilor ’50, ai Ashkelonului din deceniul următor, între Parisul realizării sentimentale a Nataliei și îndepărtatul New York din zilele noastre se fixează fruntariile unei narațiuni având în prim-plan o eroină evreică prin naștere, româncă prin darul graiului, stăpânit în toate cutele sale, o eroină intelectuală, scriitoare de asemenea, - de aici și ezitarea de a considera Singurătatea alergătorului de cursă scurtă o autobiografie
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
rădăcinile răului, dacă n-ar dovedi o fermitate de oțel ori de câte ori sunt amenințatre privilegiile grupului în slujba căruia se află, dl. Timofte n-ar fi ajuns niciodată unde este. Ar fi rămas, probabil, același obscur ofițer care-și apăra, la fruntarii, patria înfruntând dușmanul cu spatele.
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
ce-ntr-o clipă își întunecă iarăși albeața Vilele în culori de argilă au un aer părăsit câteva bărci dorm în largul mării căsuțele din golf par paturi suprapuse într-un cămin de burlaci piezișe stânci ies din mare păzind fruntarii invizibile verdele și albastrul joacă în urmele de vapoare stânca din mijlocul mării se arată o dată la o mie de ani spune Caillou mestecând o ciupercă să vadă dacă-i destul de uscată încât saliva pătrunzând-o s-o facă gustoasă
Moartea la Toulon (fragment) by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/5997_a_7322]
-
lacrimi de sânge și sprijinindu-se-n cuiele pălmii își punea doar lui întrebări. Nici măcar grăbiți-vă nu putea spune cu toate că asta ar fi vrut cel mai mult. Grăbiți-vă, e vremea, și apoi împrăștiați-vă peste tot, peste toate fruntariile. II. (Idem) Doar că el a vrut să știe când e mort împăratul și când se face sângele apă. Nu pentru că ar fi vrut să aducă doftoriile ori să-i panseze rănile încă proaspete. Nu. Și nici să ia cu
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
Virgil Mihaiu Începutul anului 2004 a consemnat întâia prezență masivă a jazz-ului românesc peste fruntariile țării. Și nu într-un loc oarecare, ci în empireul central-european al acestei muzici, anume clubul de reputație mondială Porgy&Bess din Viena. Sub conducerea lui Christoph Huber, aici stagiunea concertistică e permanentă. O inteligentă politică managerială aduce pe scena
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
cu același nume, ori dacă se vor tipări, concomitent, zece sau o mie de publicații botezate la fel. Problema e că un individ care-și trâmbițează de treisprezece ani infailibilitatea în materie de patriotism, de apărare cu prețul vieții a fruntariilor țării (vă amintiți belicoasele declarații gen „Am îmbrăcat cămașa morții” și alte aiureli macabre ale țuțerului barbian?) nu e capabil să-și apere propria revistă. Mai mult decât orice alt argument, faptul că Vadim e îngenuncheat ca un ageamiu în
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
informații, de spectacol sportiv și de interminabil divertisment. Printr-un simplu gest, care dacă nu s-ar fi banalizat ar avea încărcătura unui semnal magic, geometria feerică a micului ecran ne poartă prin țară, prin lumea întreagă și chiar dincolo de fruntariile ei. De la viața consumată prin canalele Gării de Nord și pînă la pasul de cangur al primului om ajuns pe Lună, televizorul ne spune totul, ne alimentează insațiabila poftă de evenimente, ne flatează vanitățile și orgoliile și ne creează permanent iluzia participării
Arta contemporană între atitudini și medii noi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12035_a_13360]
-
spre șoselele europene. Acest scenariu dătător de fiori pe șira spinării nu e chiar nerealizabil, de vreme ce însuși Bush-junior ne-a văzut "capul de pod" ideal spre zona stepelor... Dar să lăsăm geopolitica și să vedem ce se întâmplă dincoace de fruntarii. Dac-ar fi să credem ziarele, de când au intrat în UE, ungurii încep să moară de foame... Numai așa se explică invazia "lăcustelor hunice" (după cum le numea cineva) în spledidele nostre piețe și măcelării din Carei, Marghita, Salonta sau Nădlac
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
va stabili definitiv în România, grație creației geniale a lui Eminescu, unde va trăi până la capătul vieții și unde-și doarme somnul veșnic în pământul sfânt ce-l odihnește pe idolul său. Încheiem această paranteză edificatoare asupra impactului eminescian peste fruntarii amintind că, din Italia, Rosa del Conte vine și se perfecționează în limba română - din aceleași considerente ca și Amita Bhose -, studiază cu asiduitate și frenezie creația ultimului mare poet romantic european, îi traduce sute de poeme în limba lui
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
Ștefan Augustin Doinaș, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru și mai în genere generația pierdută - prin elecție, Ben Corlaciu n-a făcut parte dintr-însa și doar în parte Ion Caraion - dar și Ana Blandiana, din generația copios prezentă în tom, indică fruntariile unui interes poetic, dacă nu și ideologic, ceea ce, ar putea purta spre un detectivism la care nu vom purcede. Ca istorie a liricii naționale, Eseuri critice arată, atunci, precum tabelul lui Mendeleev, cu pătrățele libere. Poate chiar că punând în
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
un intelectual și era un bărbat bine, dacă l-ar fi întâlnit pe stradă l-ar fi luat drept profesor de fizică sau muzician, în nici un caz n-ar fi crezut că e ce e, ofițer de grăniceri, care păzește fruntariile patriei amenințate de tot felul de dușmani dinăuntru și dinafară. Comandantul a măsurat-o din cap până-n picioare. S-a așezat pe un scaun de lemn, la un birou vechi și scorojit, iar pe ea a ținut-o în picioare
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
înțelegem, noi, profanii, unde începe și unde sfârșește lanțul corupției pe scară industrială. Totul a durat până când i-am văzut pe cei optsprezece fioroși delincvenți înghesuiți cu forța în dubele Poliției. N-aveau nimic din bățoșenia insului care stă la fruntariile țării și scrutează cu ochi de vultur mulțimea celor care trec prin postul său de control. Ceea ce vedeam erau figurile derutate ale unor mărunți funcționari, care nu înțelegeau, în mod evident, nimic din ce li se întâmpla. Câțiva domni cu
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
la „Grădina cu vise“ Complexul va fi revitalizat după un proiect câștigător al concursului inițiat de Consiliul Județean Timiș După 800 de ani de istorie, după un veac și jumătate de pașalâc și alte două secole în care a străjuit fruntariile de răsărit ale Imperiului Habsburgilor, Cetatea Timișoarei se predă. Se supune noului, depune armele în fața viitorului și, o dată cu ea, se predă și ultimul său apărător - Bastionul. Simbolul cetății, marca înregistrată a orașului va fi transformat „în virtutea visului născut de memorie
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
răpit și acest rapt dureros tinde să se stabilizeze cumva. E o rană care doare adînc și nu cred că generației noastre îi va mai fi dat să apuce un moment similar acelui din 1918, cînd țara devenise rotundă în fruntariile ei. Să notez că dl M. Bruchis, basarabean de origine și prin simțăminte, trăiește, din 1974, în Israel, la Țel Aviv. Dar acolo fiind, atît de departe de meleagurile natale, continuă să fie ardent preocupat de nenorocirile Basarabiei, să scrie
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
anunțată în titlu, autorul își începe analiza cu teribilul an 1940, cu tragicele cesiuni teritoriale ale țării noastre, lăsînd a se înțelege, cînd nu o spune explicit, ca aceste cedări teritoriale nu aveau alternativă, armata română neavînd puterea să apere fruntariile la nord, la est și la sud. Această concentrare pe trei fronturi virtuale, a pretențiilor asupra teritoriului țării a fost o efectivă năpasta, de care erau vinovate deopotrivă URSS și Germania hitlerista, atunci cînd, în 23 august 1939, au semnat
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
Trust - "Cu toții la castel! Zilele Patrimoniului pentru copii și adulți", Asociația Uma Ed România - "Poveștile mele, ale tale, ale celorlalți. Valorificarea cinematografică a narațiunilor de familie în medii multietnice rurale și urbane din Dobrogea", Asociația "Tradiția militară" - "De Veghe la Fruntarii - Evoluția uniformei grănicerești în ultimele două secole" și Asociația Culturală Art Group 7 - "Hotel Illyria, după a 12-a Noapte, de William Shakespeare, un workshop teatral pentru dezvoltarea comunicării dintre tinerii artiști și publicul tânăr". Cel mai mare punctaj la
Finanțarea maximă pentru Asociația Dramacum, UNITER, Ideo Ideis și Asociația 4 Culture by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21842_a_23167]
-
limbajului și a politeții. De bine, de rău, au început s-o rupă pe nemțește și pe englezește. Polițaii cu bulan și securiștii cu apucături naziste, care vedeau în tine un vieme infractor sută la sută, au cam dispărut de la fruntarii. Problema cea mare - nu specifică, ci general românească, dar mult mai izbitoare aici, prin contrastul imediat - e aceea a curățeniei. Sau, mai bine zis, a murdăriei. Prăfuiți, jegoși, acoperiți cu fel de fel de postere de-un gust discutabil, stâlpii
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
oferind parcări și hoteluri pentru șoferii de TIR-uri direct în limba lor maternă (domină copios turca!) te iluminează în legătură cu "martiriul" Aradului-oraș. Dacă numeri între locuitorii acestei urbe istorice și curvele ce patrulează pe traseu mai ceva decât soldații la fruntarii, imaginea "martiriului" e completă și apetisantă din cale-afară! Oricum, între această imagine și aceea a minerilor ca activiști civici, propagată cu nerușinare de "Flacăra" lui Păunescu, prefer sifilisul "traseistelor" vorbitoare de turco-kurdă. Cu ajutorul unui doctor bun, de sifilis scapi! De
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
grave rosturi iscodea copilul. Fragedă îngemănare, pruncia unui astru prefira între genele sale tămîie, alinare. Ci credincios rînduielii dezvăluirii și retragerii în Nevădit, se perindă făpturi prin zariștea iluminării; necontenit își împrumută elementele unul altuia moartea. Reînturnate la timp în fruntariile Absenței din care au purces" (Vina de nespus). Logica omului al cărui exponent ni se înfățișează poetul e, așadar, dispariția. De-a dreptul sau pe ocolite, prin intermediul discursului înfiorat de sensuri "ultime", ținta sa o reprezintă sinuciderea, "singura problemă filosofică
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
duh al răcorii renăștea din sevă; prealesne/ Rîul își mîna greutatea trunchiului în cer./ Copii ai anotimpurilor aspiram la moștenirea curcubeului./ Năluca unei promisiuni și în cele din urmă/ Desfăcută palma norului, fără nimic./ Scriitura meteoriților deasupra mării zăbovea neînțeleasă" (Fruntariile inocenței). Inaugurala imagine apare ciuruită de "ispite", de o "arsură", de "gustul înștiințării", slujind, inclementă, la configurarea "sorții", descoperind fără zăbavă mecanismul pedepsei fără pricină, oribila gratuitate a suferinței universale: "Tăinuit se înfiripa vina, o stalactită în grotele ispitei/ O
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]