16 matches
-
lui cald, unduitor, îmi dă o stare de plăcută amețeală. Câteva păsări ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri. Din gâtlejurile lor mici țâșnesc triluri în cinstea primăverii sosite. Razele soarelui vibrează ca râsul îngerilor fericiți, printre ramurile arborilor cu mici frunzișoare verzi (ah! verdele, principiul creator!) și muguri fragezi, gata să se desfacă... Pământul se bucură, respiră ... Totuși e rece, mă retrag în casă, mă așez la computer. Aș vrea să scriu ceva, ceva despre neliniștea acestui anotimp, despre flori și
FEMEILE ŞI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Femeile_si_florile_vavila_popovici_1330626591.html [Corola-blog/BlogPost/365238_a_366567]
-
-Dragul mamei băiețel, Închide zăvorul bine Și să nu deschizi defel Până nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi prinde
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
zburda Lupișorii ... Citește mai mult Lupul, Capra și Iedul-Dragul mamei băiețel,Închide zăvorul bineși să nu deschizi defelPână nu m-auzi pe mine:“Fie Lupul-afurisitși tot neamul lui lihnit!”A zis Capra, sărutându-șiCucuiatul Iedulețși s-a-ndreptat spre pădureSă adune-n coșulețCiuboțică, frunzișoare,Alunițe, fragi și mure,Lăptișor în țâțișoareși apă din râuleț.Jupânul Lup tocmai treceaPe lângă căsuța Capreiși, vesel, el jubila,Auzind vorbele el:“Asta ți-a fost, cumetriță!N-ai mai fi așa bățoasăCând l-oi prinde pe Cornițăși l-
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-Dragul mamei băiețel, Închide zăvorul bine Și să nu deschizi defel Până nu m-auzi pe mine: “Fie Lupul-afurisit Și tot neamul lui lihnit!” A zis Capra, sărutându-și Cucuiatul Ieduleț Și s-a-ndreptat spre pădure Să adune-n coșuleț Ciuboțică, frunzișoare, Alunițe, fragi și mure, Lăptișor în țâțișoare Și apă din râuleț. Jupânul Lup tocmai trecea Pe lângă căsuța Caprei Și, vesel, el jubila, Auzind vorbele el: “Asta ți-a fost, cumetriță! N-ai mai fi așa bățoasă Când l-oi prinde
LUPUL, CAPRA ȘI IEDUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1493401696.html [Corola-blog/BlogPost/377575_a_378904]
-
o mare nefericită. M-am convins de toate astea într-o seară când duielam cu acea părere a lui tata; pentru mine fericirea era Agneta, nu știam cum să fac s-o aduc aici. Priveam pe geam niște viță-de-vie, câteva frunzișoare prinse de adierea unui vânt care jucau fantastic la fereastra mea, ca niște fluturi; așa se juca și soarta cu mine, devenisem peste noapte mâna dreaptă a angrosistului Deleș, îmi dăduse pe mână mărfuri de milioane de forinți, toți prăvăliașii
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442040483.html [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
-ți fluturi noaptea pe sub stele/ când își umple Nistrul ochii cu mărgele.// Țară cu domnițe-tremur între gene-/ albe ca lumina strânsă din poiene,/ unde-au fost arcașii, unde-au fost plăieșii,/ când le-au scos în târguri trupul, megieșii?// Frunză, frunzișoară verde de sulfină,/ crucea se ridică, troițase-nchină./ Plugul între brazde răscolește sânge,/ vântul dacă bate, plopul nu mai plânge.// Țară, țăruleană limpede ca Prutul,/ lasă-mă să-ți mângâi rana cu sărutul...” (Andrei Ciurunga-Cântec pentru Basarabia în Lacrimi pentru Basarabia
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
locușor în mintea și inimioara lui pentru totdeauna. Limbajul este și el adecvat lumii celor mici, cuprinzând diminutive: muguraș, frăgezime, copil minune, zână din povești, îngerași, rochiță, steluță, fundiță, fetiță, păpușică, suflețel, coroniță, mâncărică, roșcovița, bobocel, șănțulețe, săndăluțe, cuibușor, rămurică, frunzișoară, mierlișoară, zâna zânelor, fecioreii, voiniceii, practic, orice cuvânt care se poate diminutiva. Epitetizarea și metaforizarea în aceste poezii, sunt mult ajutătoare pentru a da expresie ideii. Iar universul liric se îmbogățește cu expresii amuzante, atractive din bagajul verbal al celor
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Universul_copiilor_cronica_l_cezarina_adamescu_1366831927.html [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
lui cald, unduitor, îmi dă o stare de plăcută amețeală. Câteva păsări ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri. Din gâtlejurile lor mici țâșnesc triluri în cinstea primăverii sosite. Razele soarelui vibrează precum râsul îngerilor fericiți printre ramurile arborilor cu mici frunzișoare verzi (ah! verdele, principiul creator!) și muguri fragezi, gata să se desfacă... Pământul se bucură, respiră... Totuși e rece, mă retrag în casă, mă așez la computer. Aș vrea să scriu ceva, ceva despre neliniștea acestui anotimp, despre flori și
FEMEILE ȘI FLORILE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1488896623.html [Corola-blog/BlogPost/377598_a_378927]
-
până la oosferă pe care unul singur din ei o va fecunda. Oosfera în urma fecundației, devine oul ferigii. Oul nutrit de protal se dezvoltă într-un embrion. Cu timpul embrionul devine o plantulă, constituită dintr-o rădăciniță, o tulpiniță și o frunzișoară verde. La început planta este prinsă, ca și embrionul plantelor cu sămânță de protal, adică de țesutul nutritiv, dar curând după înverzire formându-și frunze și rădăcină, trăiește independentă, iar protalul piere. Prin urmare sporofitul acestei plante, feriga, este viguros
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se văd nuielele Și mă râd muierele! Ia, mai saltă din suman, Ca Ileana la spital! Ea, când trece Prin salon, Parcă trece un tractor Ș i când spune-o vorbuli ță Zici că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pierdut cele mai bune unități; trei milioane de oameni au căzut. Sângele a hrănit până la adâncime de un metru pământul. Pe aceea tristă și pustie înălțime, crește abundent pelinița amară și o buruiană cu o frunză roșie ca sângele între frunzișoarele obișnuite verzi. În aceste locuri s-au mai înfruntat odinioară tătarii cu slavii. Acuma vechii asiatici amestecați cu populațiile localnice au apărat cu o strășnicie înfricoșată trista stepă a mamei Volga, în contra unei invazii moderne mult mai aspre și mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din aceste ierburi uricioase, ca să fie și ele bune la ceva", încheie autoarea); copacii, izvoarele, toate sporovăiesc și-și spun cuvântul, cu veselie și bunătate. E Francisc din Assisi vorbind cu Natura. Un ciocul-berzei vorbăreț se aprinde împotriva urzicilor. "Ce frunzișoare frumoase avea, îndesate împrejurul unui puf argintiu, și ce drăguțe-i erau petalele ce se legănau în vânt!" Mușchii se amuză de ce spune el; zmeurișul zgârie; este poemul pădurii. Partea cea mai originală a cărții este povestea visului fantastic în
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
II DE N. GRANT. Negru pe roșcat. Vizibil și sever. Traducerea o semnează Margareta Miller-Verghy, în Bucurestiul belle-époque: 1915. (Delavrancea). Patru anotimpuri pentru un secol de viață... Primul capitol e-o foaie cu flori. Stilistice: "văzduhul întreg era plin de frunzișoare cari plutiau, săltau, se învîrtiau, ca mii de fluturași eșiti la joc în bătaia soarelui." De compoziție: "sub unul din acești arbori, ședeau un flăcau și-o fată mare. Și pentru dînșii era Primăvară, și ochii lor erau plini de
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
dă-mi zile să trăiesc; / Cu puica să mă-ntâlnesc. Două vorbe să-i vorbesc / Ș-apoi să mă săvârșesc. / Nu știu luna-i luminoasă, / Ori puicuța-i preafrumoasă. Nu știu luna pe cer merge / Ori puica la apă trece. / Frunzișoară de chiper, / Câte stele sunt pe cer, / Pân` în ziuă toate pier; / Numai luna rămânea, / Numai luna și c-o stea / Știe de patima mea." sau "Cine n-are dor pe vale / Nu știe luna când răsare / Și noaptea cât
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
jos: Și-a mers gândăcelul, a mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului. Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsă. Deasupra se vedea o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Porni voinicul iar la drum. Și umblă, și umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a călcat pe frunză, ud de sudoare, că părea o picătură de rouă, soarele ca un bulgăre
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]