269 matches
-
Cîntărețul popular se servește de-o singură frunză, nu de mai multe. Cînd lui frunză îi ia locul foaie și acesta apare tot la singular: Foaie verde, nu Foi verzi. Chiar atunci cînd creatorul anonim recurge la diminutiv, el zice: Frunzuliță (și-o alună), Floricică (floare-albastră), Foiță (verde de nuc) ș.a. Cum avea să se abată tocmai Eminescu de la această formulare? La singular apar, în situații asemănătoare, și diversele „instrumente” muzicale, de care se servesc cîntăreții: fluier, ceteruică (cînd te-aud
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fețe ale sentimentului uman, fie că este de înstrăinare, de suferință sau de dor, ca participare cosmică la viața de zi cu zi. Paralelismul explicativ, îmbinat cu paralelismul sinonimic ("mă plec / se-nchină"), transfigurează umanul, transformându-l în ființă cosmică: "Frunzuliță și-o sulfină, / Cresc trei flori într-o grădină, / Eu m-aplec, ele se-nchină, / Mă cunosc că sunt străină. Eu mă plec să le miros, / Ele se pleacă mai jos. Câte dealuri și vâlcele / Toate-s pline de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cu o mare bucurie, / Cu dragoste nouă / Ca stropii de rouă!"115 Natura personificată devine, în balade, cadru evenimențial al tragismului uman; personaj-martor la trama epică, natura se supune, ea însăși, riturilor de trecere, conturând un spațiu al eternei călătorii: "Frunzuliță iarbă neagră, Du-t` pe câmp, vezi cum aleargă / Și de toată lumea-ntreabă; Și de lună, și de soare, / Și la oamenii din cale, / Și de glasu vântului, / Și de iarba câmpului..."116; "Sub un brad s-o așezat / Ș-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pelin mă culc; / Dimineața când mă scol, / Cu pelin pe ochi mă spăl, / Ies afară, intru-n casă, / Sticla cu pelin pe masă!"212 Incipit-ul versurilor formează nucleul semnificațiilor, tocmai pentru a evidenția predestinarea, singularizarea, re-semantizând raportul eu lume: "Frunzulița pomului, / Scumpă-i viața omului, / N-am banii mulți s-o pot plăti; / Că-s scumpe și zilele. Rău îmi pare după lume, / Eu mă trec și ea rămâne; / De s-ar trece numai ea / Și eu de-aș mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
metaforică a norocului, ca întrupare a naturii, conturează spațiul antinomic al metamorfozelor sortirii. Prezentarea gradată a "făuririi" destinului, de la cadrul descriptiv, portretistic, la tonul invectivei care evocă norocul personificat, întruchipează stările existențiale,universale, ipostaziate, ipostaziate de alternanțele semantice afirmativ / negativ: "Frunzuliță ca bobul, / Mândră floare-i norocul, / Dar nu crește-n tot locul, / Nici nu-l are tot omul. / El crește cam lângă vale, / Nu iese la nime-n cale, / Că și eu mi-am răsădit / Ș-a mea parte-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
coarnele / Să se mire mândrele, / Hai s-o facem roată, roată."154 Dacă jocul cerbului presupune "rotirea" în ambele sensuri, tocmai pentru a menține legăturile dintre vechi și nou, jocul căiuților urmează cursul lucrurilor, simbolizând roata timpului, drămuită de soare: "Frunzuliță arțăraș, / Mândru joc de călărași, / Vin pe drumul dorului / Cu voinicii satului. Frunzuliță mărgărit, / Jocul nostru s-a pornit, / Și iar verde busuioc, / Hai, căiuții, la galop. Frunză verde, foaie lată, / Hai, căiuții, roată, roată, / Numai roata roților;"155 Soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
jocul cerbului presupune "rotirea" în ambele sensuri, tocmai pentru a menține legăturile dintre vechi și nou, jocul căiuților urmează cursul lucrurilor, simbolizând roata timpului, drămuită de soare: "Frunzuliță arțăraș, / Mândru joc de călărași, / Vin pe drumul dorului / Cu voinicii satului. Frunzuliță mărgărit, / Jocul nostru s-a pornit, / Și iar verde busuioc, / Hai, căiuții, la galop. Frunză verde, foaie lată, / Hai, căiuții, roată, roată, / Numai roata roților;"155 Soarele este prezent și în descântece, ca "ajutor", dar și ca element de comparație
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Bine i-a dat peste leac."266 În mentalitatea arhaică a țăranului român, figura mitică "Păunașul Codrilor" este un semizeu al codrilor, înfățișat ca un voinic "tânăr, mândru și mintos", "mândru ca păunul și misterios ca Pan, zeul codrilor"267: "Frunzulița bobului, / Veler, Velerița mea, / Dimineața se scula, / Pe ochi negri se spala, / Mâneci albe sufleca, / De colaci se apuca, / De colaci / Din nouă saci. / Ș-o pupăză / Dintr-o mierță, / Și-un covrig / Dintr-un miertic. Hai la socri / Peste
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a nimănui; Cât de tare aș dori, / Eu n-am cui mă jelui."301 Comparația vârstelor omului cu cântecul cucului conturează un spațiu al trecerilor și al pe-trecerilor existențiale în care pactul ontologic dintre uman și comic este posibil: "Frunzuliță de pe nuci, / Tinerețe-a mea, te duci, / Ca și glasu cel de cuci, / Când îs zilele mai dulci, / Tinerețe-a mea, te-ai dus / Fără ca să te aud. Primăvara cucu vine și se petrece-n pădure, / Da eu am îmbătrânit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dau la clocotit timp de două minute, apoi se lasă la răcit și adăugăm făina cu praful de copt, gălbenușurile, pe rând, apoi albușurile bătute spumă. Punem la copt în tavă tapetată cu făină. Se ornează cu frișcă bătută, cu frunzulițe din ciocolată și ciocolată rasă - 300 g frișcă, 100 g ciocolată menaj, 16 frunze de trandafir și ciocolată rasă. BLAT PENTRU TARTA CU ZMEURA 100 g unt, 4 linguri de lapte, 100 g zahăr, 200 g făină, 2 ouă, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
punem nuca, într-unul punem alunele, iar în cel de-al treilea punem ness sau suc de fructe. Dăm vasele la înghețat timp de o oră, apoi servim pe farfurie câte o lingură de fiecare culoare. La final, decorăm cu frunzulițe de mentă. ÎNGHEȚATĂ DE CĂPȘUNI 1 kg frișcă, 500 g zahăr, 10 ouă, 500 g căpșuni și 2 plicuri de zahăr vanilat. Batem albușurile spumă, frecăm gălbenușurile cu zahăr, zdrobim căpșunile, apoi le amestecăm toate la un loc și le
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
degradare. Dacă dorim să facem cocktail de ciocolată, punem la fiert în lapte 2 linguri de cacao, în rest, este aceeași compoziție. SIROP DE AFINE 4 kg afine și 5 kg zahăr, alcool Se pun afinele curățate de codițe și frunzulițe în borcane sub formă de straturi - un strat de afine, un strat de zahăr și tot așa, până se termină, ultimul strat trebuind să fie de zahăr. Se acoperă borcanele cu un tifon și le dăm la soare, până lasă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
legume. Supă de creson și pătrunjel Curățați 200 grame de cartofi. Tăiați-i În bucățele mici și fierbeți-i În ½ litru de apă sărată. Spălați 2 legături de creson. Eliminați tijele mai groase. Spălați 1 legătură de pătrunjel și desprindeți frunzulițele. Tocați o parte din ele și puneți-le deoparte. Când cartofii s-au fiert, adăugați frunzulițele de pătrunjel și cresonul. Amestecați bine și luați de pe foc Înainte să dea din nou În clocot; veți păstra astfel toate vitaminele. Mixați fiertura
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și fierbeți-i În ½ litru de apă sărată. Spălați 2 legături de creson. Eliminați tijele mai groase. Spălați 1 legătură de pătrunjel și desprindeți frunzulițele. Tocați o parte din ele și puneți-le deoparte. Când cartofii s-au fiert, adăugați frunzulițele de pătrunjel și cresonul. Amestecați bine și luați de pe foc Înainte să dea din nou În clocot; veți păstra astfel toate vitaminele. Mixați fiertura până devine omogenă. Gustați și potriviți de sare și piper. Puneți În supieră 1 gălbenuș de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
1 pahar de lapte, până obțineți un amestec destul de lichid. Turnați conținutul salatierei peste șuncă și jambon. Sărați, piperați și presărați pătrunjel tăiat mărunt. Coaceți În cuptor (180° CĂ până când suprafața tartei se rumenește. Somon cu sos de pătrunjel Ciupiți frunzulițele de la 2 legături de pătrunjel cu frunza netedă și puneți deoparte 12 frunze frumoase, pentru ornat. Pe celelalte puneți-le Într-o tigaie cu ulei de măsline și 50 ml de apă. Fierbeți la foc mic până la evaporarea completă a
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
și 50 ml de apă. Fierbeți la foc mic până la evaporarea completă a apei. Puneți pătrunjelul Înmuiat Într-un bol, adăugați sare, piper și puțină nucșoară rasă. Dați deoparte. Încingeți ulei de măsline Într-o crăticioară și frigeți câteva secunde frunzulițele de pătrunjel pe care le-ați dat deoparte. Când devin translucide, scoateți-le cu o spumieră și așezați-le cu grijă pe o hârtie absorbantă. Stoarceți 2 lămâi. Turnați zeama Într-o cratiță cu 50 ml de apă rece. Fierbeți
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
râșniță și amestecați-le cu sos de soia, adăugând 1 lingură de zahăr și două vârfuri de cuțit de sare. Turnați sosul peste spanac. Salată de spanac și căpșuni cu arpagic Spălați, scurgeți și Îndepărtați codițele de la 200 grame de frunzulițe tinere de spanac. Puneți-le deoparte Într-un șervet. Scoateți codițele și tăiați În bucățele 200 grame de căpșuni. Curățați o portocală și Îndepărtați membranele feliilor. Adăugați-le la căpșuni. Spălați și tăiați un fir de arpagic. Stoarceți jumătate de
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
sufixe, respectiv prefixe care aduc radicalului un plus semantic 62: * sufixe diminutivale (plus semantic = perceperea dimensiunilor mai mici/ a caracteristicilor diminuate ale unui element, raportarea subiectivă la acesta implicare afectivă/ alint, ironie/ caracter peiorativ etc.): măsuță, scăunel, ineluș, floricică, floricea, frunzuliță, copilaș, puișor, mămică, tătic, inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a lui Ahab strălucea acum statornic în noaptea ce învăluise echipajul morocănos. Ea ajunsese să-i stăpânească în așa măsură pe oameni, încît toate presimțirile, îndoielile și temerile lor rămîneau ascunse în fundul sufletului, nelăsînd să încolțească din ele nici măcar o frunzuliță. în aceste zile de așteptare încetă, de asemenea, orice veselie, fie ea firească sau silită. Stubb nu se mai străduia să stîrnească zîmbete, iar Starbuck nu se mai căznea să le curme. Bucuria și durerea, speranța și frica, păreau deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]