269 matches
-
Y” Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel : „Universitate - Corpul Y” În față, un amestec fascinant de corpuri geometrice, protejate de văluri delicate - de la verdele crud al primelor frunzulițe de iarbă, până la cel întunecat și veșnic al acelor de brad - intersectate în cele mai incredibile forme... de parcă un copil s-ar fi jucat cu hiperboloizi uriași, cu elipsoizi și paraboloizi imenși, pe care i-a proiectat aleatoriu în văzduh
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1433141793.html [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
Acasa > Poezie > Familie > E TIMPUL SĂ REVII Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Când ai plecat plângeau copacii cu frunzulițe încă verzi, Plângea măicuța noastră-n tindă, tăcută, ca să nu o vezi... Iar tata -ngândurat stătea sub mărul nostru de la poartă, În ochii lui păreau că plâng, și sufletul, și a lui soartă. Erai prea tânăr să-nțelegi, cum e
E TIMPUL SĂ REVII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1480020426.html [Corola-blog/BlogPost/376882_a_378211]
-
tei, Și îmbrăcat frumos, de nuntă , mireasa ta să vii s-o iei.. E încă tânără măicuța și tata-i încă vrednic, frate, Dar cine știe cât mai pot , ei dorul tău să ducă-n spate? Când ai plecat plângeau copacii cu frunzulițe încă verzi... Te-aștept să vii acasă, frate! E timpul să revii...nu crezi? Între străini e greu, iar pâinea nu e precum o face mama, Când lacrimile-și șterge-ncet cu mâna ei sau cu năframa ... Nici vorba nu
E TIMPUL SĂ REVII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1480020426.html [Corola-blog/BlogPost/376882_a_378211]
-
în stoluri, mândre rândunele, Dar ați lăsat în urma voastră bătrâni părinți cu lacrimi grele... În cuiburi părintești v-așteaptă să reveniți măcar o dată... La noi...în fiecare poartă vezi...câte-un bătrân care așteaptă... Când ai plecat plângeau copacii cu frunzulițe încă verzi... Te-aștept să vii acasă, frate! E timpul să revii...nu crezi? Referință Bibliografică: E TIMPUL SĂ REVII / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2155, Anul VI, 24 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela
E TIMPUL SĂ REVII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1480020426.html [Corola-blog/BlogPost/376882_a_378211]
-
culori. Jos franjuri lucrați de mână chiar cu acul de dantelă, Printre flori și bănuței, ia uitați-vă la ei. La spate eu port cătrință, tot în război e țesută, Cusută de catifea tot de bunicuța mea, Cu rujă și frunzuliță și cu bănuței împodobită, Pe margini și jos un șnur cum se purta în bătrâni. Poalele-s din pânză albă și jos cu dantelă lucrată. Pantofii-s lucrați din piele de tatăl bunicii mele.” Concursul de fasonatori a fost organizat
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pentru atmosfera plăcută de pe terasă unde vin de fiecare dată cu plăcere, mai ales atunci când ies cu prietenii. Frankly - gourmet burgers Burgerii Frankly m-au cucerit de la prima înghițitură. Cel mai mult îmi plac cei care sunt asortați cu câteva frunzulițe de rucola. Îmi place foarte mult cum se îmbină gustul de rucola cu cel de carne bine gătită și cu sos. Puteți încerca burgerii Frankly în foodcourt Palas Mall sau la Bistro Piața Unirii. Personal, aleg Bistro Piața Unirii pentru că
Trei locuri faine în Iași unde poți mânca cei mai buni burgeri by http://www.zilesinopti.ro/articole/10080/trei-locuri-faine-in-iasi-unde-poti-manca-cei-mai-buni-burgeri [Corola-blog/BlogPost/100581_a_101873]
-
arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406474443.html [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
pus 500 de grame, și să stea la sală ca dementele, până se stinge lumina și le dă afară portarul. Scena în care bărbatul devorează un porc întreg, asezonat cu maioneze, sosuri, murături și cartofi prăjiți, iar ea ciugulește două frunzulițe de pătrunjel, stropite cu puțină lămâie, după care se aruncă disperată, pe stepper, să le dea jos, e de un clasic ultrabanal. Puține femei n-au băgat în ele cisterne de supă de varză, n-au numărat calorii și n-
Ce frumos e să fii femeie! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18559_a_19884]
-
județul Mureș Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ceaușu de Câmpie se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat, sus despicat. În partea superioară, în dreapta, în câmp auriu, se află un măr roșu cu două frunzulițe. În partea superioară, în stânga, în câmp verde, se află un ciorchine de aur. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un cap de berbec de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257828_a_259157]
-
să crească, într-o manieră mai puțin obișnuită, ceea ce dă frunzelor un aspect neregulat. Frunzele plantelor atinse de obstrucția țesuturilor vasculare situate mai jos pe tulpină prezintă adesea între nervuri pete clorotice de culoare galbenă sau portocalie. Se întâmplă ca frunzulițele, frunzele și chiar tulpinile infectate să moară. Deseori, frunzele și tuberculii se micșorează. Ocazional se constată o atrofiere a plantelor. Ilustrații colorate ale unor simptome se pot găsi la adresa: http://forum.europa.eu.int/Public/irc/sanco/Home/main. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238946_a_240275]
-
să crească, într-o manieră mai puțin obișnuită, ceea ce dă frunzelor un aspect neregulat. Frunzele plantelor atinse de obstrucția țesuturilor vasculare situate mai jos pe tulpină prezintă adesea între nervuri pete clorotice de culoare galbenă sau portocalie. Se întâmplă ca frunzulițele, frunzele și chiar tulpinile infectate să moară. Deseori, frunzele și tuberculii se micșorează. Ocazional se constată o atrofiere a plantelor. Ilustrații colorate ale unor simptome se pot găsi la adresa: http://forum.europa.eu.int/Public/irc/sanco/Home/main. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188671_a_190000]
-
laturile din zidărie de piatră, cu elemente de lemnărie maro și cu trei ferestre de mansardă, dreptunghiulare; în plan frontal apar două rânduri de ferestre boltite, plasate două și una. În dreapta jos se află o crenguță de corn, cu trei frunzulițe verzi și trei fructe roșii. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crenguța de corn face trimitere la numele comunei, arătând prezența abundentă a acestui arbust în zonă. Turnul reprezintă ocupația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179945_a_181274]
-
Zăvoi, județul Caraș-Severin Descrierea stemei Stema comunei Zăvoi, potrivit anexei nr. 1.8, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în istițiune. În partiția din dreapta, în câmp roșu, se află un măr de aur cu codița și frunzulița spre stânga. În partiția din stânga, în câmp roșu, se află un brad dezrădăcinat, de argint. În vârful scutului, în câmp verde, se află un zid semicircular din patru rânduri de cărămizi întrețesute, sub care se află o elice de aur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
și educat în fel și chip, fără încetare de-a lungul timpului, poartă în esență necesitatea existenței sale și a izvorât, fără îndoială, din acel pârâu veșnic, care întreține viața, chiar dacă este vorba de o singură picătură, prinsă de o frunzuliță, de un simplu strop ce strălucește totuși în revărsarea roșiatică a răsăritului de soare“.
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
în Europa, nord-vestul Africii și în vestul Asiei. Este un arbust cu frunze căzătoare, cu o înălțime care variază între 1 și 5 metri. Tulpina este acoperită de țepi mici, ascuțiți, sub formă de cârlig. Frunzele sunt penate, cu 5-7 frunzulițe. Florile sunt de obicei roz pâl, dar există și plante cu flori albe sau roz închis. Au un diametru de 4-6 cm și sunt formate din cinci petale. Fructul, numit măceașa, are o formă elipsoidă și este roșu sau portocaliu
Măceș () [Corola-website/Science/303363_a_304692]
-
MA la 22 august 1864: „Obiectele provenite din diferite așezări vor fi prezentate grupat: astfel la nr. 1-11 și 35-56 au fost înregistrate obiectele găsite la Celei; dintre acestea nr. 1-11 provin dintr-un sarcofag de cărămidă: inel-verigă de aur, frunzulițe de aur, cercei de aur, cataramă de argint, clopoțel de aramă, monedă de aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
ustensilelor e o condiție care trebuie respectată, nimic nu trebuie să pară nou cu excepția vasului de bambus și a șervețelului pentru șters care trebuie să fie de un alb imaculat. Culorile și forma ustensilelor nu trebuie lăsate la voia întâmplării. Frunzulițele din care se prepară ceaiul conțin uleiuri eterice, cofeină, tanini, teofilină, care în cantități moderate au un efect tonic asupra organismului. Calitatea frunzelor de ceai este evaluată în funcție de poziția lor pe tulpină. În ceea ce privește ținuta vestimentară a participanților (kimono, de cele mai multe
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
melc, deoarece partea inferioară crește mai repede decât cea superioară. Pe măsura creșterii, frunzele se desfac, apărând un pețiol și o lumină dublă penat-sectată. Frunzele îndeplinesc, de regulă, doua funcții: de fotosinteză și de sporificație. Se întâlnesc și ferigi cu frunzulițe mici (Salvinia natans) sau în formă de panglică (Phllitis scolopendrium). În frunzele unor ferigi acvatice (Azolla sp.) se dezvoltă cianobacterii fixatoare de azot. La unele specii de ferigi tropicale epifite, majoritatea frunzelor amintesc de coarnele renului, iar cele de la bază
Pteridofite () [Corola-website/Science/302846_a_304175]
-
nu știu de ce am vrut să-i văd tălpile. Am rămas puțin în urmă și l-am cercetat cu luare aminte. În tălpile lui, pline de brazde și de tranșee, încolțiseră boabe de grâu, scoțând în afară o perniță de frunzulițe verzi, care-i ocro teau mersul prin țepii miriștii. Un sfânt. ...Abia când am ajuns acasă, după ce mă inițiase astfel în taina grâului, mi-a arătat sticluța și busuiocul de la icoană. Este vremea când grâul miroase a tei. Sau poate
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
sărbătoare” interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar Iar s-adună norii negri, Norii la hotar. I-auzi cu ce tărie tobele se bat! Goarna sună și răsună Azi la noi În sat
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
interpretate de Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni. Pe lângă cântece patriotice din repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar Iar s-adună norii negri, Norii la hotar. I-auzi cu ce tărie tobele se bat! Goarna sună și răsună Azi la noi În sat. La
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
patriotice din repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar Iar s-adună norii negri, Norii la hotar. I-auzi cu ce tărie tobele se bat! Goarna sună și răsună Azi la noi În sat. La luptă țara ne cheamă Haideți, frați români, Să ne
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
din repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar Iar s-adună norii negri, Norii la hotar. I-auzi cu ce tărie tobele se bat! Goarna sună și răsună Azi la noi În sat. La luptă țara ne cheamă Haideți, frați români, Să ne batem
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
repertoriul unor soliști consacrați, interpretate de diverse ansambluri, Grupul folcloric „Sâncelenii” din comuna Sâncel, județul Alba a pătruns la inima spectatorilor printr-un cântec cules din folclorul local, „Frunzuliță, frunzuliță”, un Îndemn la luptă pentru apărarea pământului strămoșesc: „Frunzuliță, frunzuliță, Frunzuliță verde de stejar Iar s-adună norii negri, Norii la hotar. I-auzi cu ce tărie tobele se bat! Goarna sună și răsună Azi la noi În sat. La luptă țara ne cheamă Haideți, frați români, Să ne batem fără
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
pot intra și ceaiuri de calitate foarte bună, recoltate și procesate cu ajutorul mașinilor. Termenul ’’”broken”’’ indică un grad mai mic de mărunțire. Clasificarea de mai sus se aplică ceaiurilor negre. Ceaiul alb Ceaiul alb provine din recoltarea mugurilor și a frunzulițelor foarte tinere pe care se distinge încă puful alb. Procesarea ceaiului este simplă și nu presupune altceva decât uscarea frunzelor la o temperatură relativ scăzută, de multe ori fiind lăsate să se usuce la soare. Obiectivul este obținerea unui grad
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]