74 matches
-
s-a mai mutat de două ori înainte de a se stabili, în 1869, în casa Moiseiev, pe strada Monastîrskaia, la marginea orașului. Anton Cehov a păstrat o tristă amintire a locuințelor succesive unde și-a petrecut copilăria. "În zilele de frupt, va scrie el în Viața mea, casele miroseau a ciorbă de varză, iar în zilele de post a pește prăjit. Lumea mînca prost și bea apă infestată. În tot orașul nu cunoșteam nici un om cinstit." Sau, într-o scrisoare adresată
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
Ne mai dai și altceva? Nu, pentru acum cam asta-i. Bun, nimic de zis, dar cam aduce a mănăstire. Și eu care am alergat să nu pierd masa de prânz! Fiule, deseară e Învierea, e păcat să mănânci de frupt! Vine o vreme când te mai gândești și la păcate. Tată, interveni și Alice, dumneata și păcatele? Da, fetița mea, cu anii se cam adună... Mai stătură puțin pe verandă, mai discutară și se retraseră apoi fiecare prin camera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ciolane străvezie pre subt mese/ Străvezii zăvozi; țâganii pă vioară trage-arcușul,/ Dară parcă-ar trage vată preste strunele ca plușul.../ Vrajă e,-ngână Manoli./ Nu, prietine, nu-i vrajă./ Ce-i Puterea decât ceață, ce-i Mărirea decât coajă/ Unui frupt ce niciodată miezul nu-i va bănui,/ Căci e miezul lumii estii globul dulcii poesii./ Ei sunt sfera cea uscată ce ne-ncungiură cu totul/ De-și închipuie că-n mânuri ne-a coprins cu tot despotul,/ Dar subțire îi e
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
un băietan, căruia îi mijea mustața. Din mă-ta. Ce, te freacă grija? Nu, dar prea mănînci pe ascuns! Muncitorii se îndreaptă cu privirea spre Vasile și chiar devin curioși. Chiar, băi Vasile, doar nu te-ai dilit. Mănînci de frupt? Mănînc ce vreau. Vedeți-vă de ce aveți în străchini! Dar tu n-ai strachină. Tu mănînci din ziar, deci mănînci de frupt. Sigur este friptură. Și încă de porc, se bagă flăcăul. De ce crezi că-i de porc? N-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cu privirea spre Vasile și chiar devin curioși. Chiar, băi Vasile, doar nu te-ai dilit. Mănînci de frupt? Mănînc ce vreau. Vedeți-vă de ce aveți în străchini! Dar tu n-ai strachină. Tu mănînci din ziar, deci mănînci de frupt. Sigur este friptură. Și încă de porc, se bagă flăcăul. De ce crezi că-i de porc? N-are oase. L-aș vedea cînd ar roade osul. Are dreptate băiatul. Vasile n-ar lăsa pe os nici o bucățică mică pentru vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Este treaba mea. Muncitorii constată că chiar așa și este, adică e treaba lui. Totuși, cîrcotașii caută febril o motivație ca să facă tărăboi anticristului. Unul chiar găsește. Ne spurci baraca. Chiar, aerul ăsta îl îmbîcsești cu duhoare de mîncare de frupt. Ieși afară și crapă ce ai de crăpat, strigă în cor. Și să stai acolo pînă... Căutau cuvîntul care se potrivește. Purifici, spune fericit un grăsuliu. Vasile se enervează și țipă: Da' ce, rachiul este de post? Beți ca porcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mult de 1000 de "like-uri", alături de zeci de comentarii. Cu nostalgia tinereții, Nicolae Furdui Iancu a postat și câteva versuri alături de această fotografie: "De-aș fi tânăr cum am fost/N-aș mai ține 'o zi de post/Numa' de frupt aș mânca/Mândrele le-aș săruta", a scris artistul pe pagina rețelei de socializare.
Cum arăta Nicolae Furdui Iancu în uniformă militară by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72712_a_74037]
-
găsit totuși cineva în scînteia inițială, umpleam cu poame verzi mormîntul gol și nu eram acolo pentru nimeni, cînd peste toate așterneam un vis ca o pernă psihică dar cum să denumesc ceea ce n-am aflat în timpuriul trup de frupt și nu pot înțelege nici astăzi, cînd sînt cuvînt și nu mai sînt? și încă se schimbă ceva în mine, dar cine să mai știe care a fost ultima zi a lui Pablo? ei bine, cu Pablo nu a fost
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
fulgii ce nu se puteau așterne (se auzea desigur și foșnetul de pergament pe care îl scot cuvintele cînd, vid fiind, nu pot face rău vidului decît punîndu-i în chip pic de lumină) și oare cine în timpuriul trup de frupt s-a legănat la începuturi, de nu-i mai pot afla nici numele, cum nici harul, deși tot eu păream să fiu de mii de ori pînă astăzi, cînd sînt cuvînt și nu mai sînt? Oare aici să fie strada
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
și Valentin crescuse o totală ascultare a uriașei păsări care i-a și înghițit pînă la urmă ca pe un îngrășămînt mistic ce făcuse ca starea de nevinovăție să nu se înfiripe niciodată, și oare cui în timpuriul trup de frupt i-am deschis ochii la ceea ce avea să vină, dar nu-l pot afla nici azi, cînd sînt cuvînt și nu mai sînt? erau atît de albe diminețile în care nu bănuiam că sînt tot eu cea care desenează liniile
Alb de Qumran by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/13300_a_14625]
-
perioadele de post. În ultimul timp s-a recunoscut valoarea și importanța postului care, de fapt, este o abținere și de la mâncare și de la fapte rele, contribuind la o echilibrare a dietei. A posti de voie, când toate alimentele „de frupt” îți sunt la îndemână, înseamnă că poți să-ți stăpânăești pornirile, că te poți cenzura, asigurându-ți o stare de bine, prin eliminarea toxinelor acumulate în urma dietei bazate pe carne. Ce ne facem cu cei care postescă de nevoie, prin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
evlavia datorată simbolurilor și semnificației actului Nașterii și învierii Mântuitorului Iisusă Hristos, dar nu se rezumă numai la actul credinței în sine. Aceste mari sărbători care jalonează timpul de peste an sunt prefațate de posturi lungi, când abținerea de la mâncarea de frupt (carnea, laptele, ouăle) este un test psihică care nu poate fi trecut de fiecare muritor. Purificarea trupului este însoțită de purificarea locuinței și a întregii gospodării: se face curățenie peste tot, se spoiește cu var și se dezinfectează locuința, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cerului pentru ploaie. De sărbătoarea Sfântului Andrei, protectorul animalelor și oamenilor, se ung ușile și ferestrele cu usturoi pentru îndepărtarea duhurilor rele, a lupilor, a bolilor etc. Spolocaniile presupun spălarea vaselor în care s-au pregătit și mâncat alimente de frupt; se urcau în pod și pentru perioada postului se foloseau alte vase; Dochia (Baba) era cu cojoacele te putea răci și îngheța la începutul primăverii, iar Logodna păsărilor (în februarie) a determinat în lumea satelor o sărbătoare a dragostei, Dragobete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pe mine, își începe Maestrul povestea din ziua aia, 10 mai 1990, m-a adus mama în lume într-un sat cu zeii deasupra, Cristești, când arată ei cu degetul de sus, din munți, dacă greșim și-i tragem pe frupt și pe sec, după aia ne pișăm pe noi de frică. Vine Muntele Kogaion peste păcătoși, vine Domnul Nopții și ne pedepsește, muțim dacă trădăm, dacă omorâm, așa se spune în satul meu, în Cristești. Toți știu că zeii sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în umbra rece, iubirea fără vină. Rostind încet pășește în umbra ce-o îndrumă: - Tu-mi ești stăpânul nopții, iubirea-ți mă sugrumă, mă lasă fără de mine, nu pot nicicum să lupt, decât în posturi negre, mai bine mânc de frupt. Ema Chiriac - Poetul, aripi de lumină Pasăre cu aripi de lumină - Poetul a trecut pe deasupra lucrurilor mirosind a esențe. S-a culcat apoi, obosit de-atâta frumusețe, pe sub zarea rotundă, îmbolnăvindu-se de eternitate, căci, prin fereastra sufletului lui, a
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
nu-i chiar bine ce fac eu”. Acest care-ți pare ție „nu chiar bine”, du-te și spune-l. La un părinte bun, un prieten, vin doi tineri care spovedesc: „părinte noi am făcut legământ ca să nu mâncăm de frupt (dulce) atunci și atunci. Uite am încălcat. Vino și dezleagă-ne!”. „Dar voi ce mai faceți?” Ei trăiau în curvie liniștiți, fără să bage de seamă. Dar acest legământ l-au încălcat și au simțit că au greșit. Și părintele
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
atentă, Cu răul sorții să mă lupt; Tu pretutindeni ești prezentă De când la pieptul tău am supt. Din dragostea ta inocentă Lăsatu-m-ai să mă înfrupt, Mi-ai fost în viață confidentă Și-n postul negru mi-ai fost frupt; Tu pretutindeni ești prezentă... Referință Bibliografică: IUBIRE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1076, Anul III, 11 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354581_a_355910]
-
atentă, Cu răul sorții să mă lupt; Tu pretutindeni ești prezentă De când la pieptul tău am supt; Din dragostea ta inocentă Lăsatu-m-ai să mă înfrupt, Mi-ai fost în viață confidentă Și-n postul negru mi-ai fost frupt; Tu pretutindeni ești prezentă... Referință Bibliografică: Rondel pentru Mamă / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 580, Anul II, 02 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RONDEL PENTRU MAMĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340810_a_342139]
-
Domnului (Iisus), în biserică (basilica). El (creștinul) se roagă (rogatio)-rugăciune, rugă-îngenunchind, este binecuvântat, se cuminecă (comunicare), după mărturisirea păcatelor-dar spovedanie este slavon-opera celui rău (diabolus), iartă (iertare), are mustrare de cuget, de conștiință, ajunează (ajun, ajunare), postește-postul este slavon-dar fruptul latin, blăstămul se împărtășește, cunună (nuntă), mire, cumătru, înmormântează, mormânt, cimitir-țintirim, în Moldova-altar (popular, oltar), sfânta masă, antimisul, clopotul (slavon), toaca (italian). Sărbătorile (latinul "servatoria") sunt latine, în general, dar Crăciunul provine din creationem și (sau) calationem, păresimi (Paștile), Învierea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate (civitas), spadă (spatha), arcul (arcus), săgeată (sagitta), coif (cufea), ghioaga (clova), măciuca (matteuca). În organizarea socială și de stat avem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și Dascălu, este un lucru binevenit și cuvios la vreme de post. Vă dați seama, că în felul acesta cetățenii care așteaptă sărbătorile de iarnă, cu buzunarele goale, nu vor mai avea în față exemplul viu al unor mâncăruri de frupt, ca toba și șoriciul, ci persoane care îndeamnă la evlavie, la post, la strângerea curelei, până la urmă chiar și în jurul gâtului. Și numai cei doi, de mai sus, au primit în dar cea de a treia cizmă ci și un
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
făceau pâine în cuptorul de cărămidă și invitau nașii și prietenii. Scoteau oala cu vin și petreceau până spre meizul nopții. A doua zi toate gospodinele spălau vasele și le schimbau cu cele în care nu au făcut mâncare de frupt. Lingurile de lemn,după ce erau opărite cu apă fierbinte erau puse la streșina casei ca să se geruiască și nu mai erau folosite în post. Tot postul nu se folosea mâncare de frupt ,oamenii trăiau mai liniștiți, nu se mai faceau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
cele în care nu au făcut mâncare de frupt. Lingurile de lemn,după ce erau opărite cu apă fierbinte erau puse la streșina casei ca să se geruiască și nu mai erau folosite în post. Tot postul nu se folosea mâncare de frupt ,oamenii trăiau mai liniștiți, nu se mai faceau hore sau nunți. În apropiere de Crăciun fiecare om mergea la biserică se spovedea și se împartășea. Casele se pregăteau de sărbătoare. Dar, frumos era pentru noi în ajunul Crăciunului când tăiau
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
lac transparent. Se foi neliniștit. Dădu să-și facă cruce cu limba în cerul gurii, dar în aceeași clipă acela se răsuci și-l scuipă drept în ochi: - Ptiu, popă nesimțit! În zi de joi te-ndopi cu mâncare de frupt. Îl mai stuchi odată și până popa să se dezmeticească, acela se și aruncă în autobuzul care tocmai oprise în stație. Popa se șterse și se bucură. Nu era autobuzul de gară. Mergea spre sere. Se șterse abătut, cu mâneca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
după gît, nea spovedit. La Întoarcerea de la biserică, cu greu am catadicsit să povestim mamei cum descoperiserăm noi ce mare păcat făcuse părintele. Mama, cîntărindu-și cu grijă cuvintele, ne-a spus că părintele are voie de la Dumnezeu să mănînce de frupt, pentru că trebuie să reziste să cînte În biserică. Mi s-a părut că are dreptate, dar după vreo două zile, am Întrebato cu sfială, de ce oare Dumnezeu nu le dădea voie să mănînce de frupt și oamenilor care munceau la
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]