74 matches
-
atentă, Cu răul sorții să mă lupt; Tu pretutindeni ești prezentă De când la pieptul tău am supt. Din dragostea ta inocentă Lăsatu-m-ai să mă înfrupt, Mi-ai fost în viață confidentă Și-n postul negru mi-ai fost frupt; Tu pretutindeni ești prezentă... Referință Bibliografică: IUBIRE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1076, Anul III, 11 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
IUBIRE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_marian_malciu_1386790616.html [Corola-blog/BlogPost/354581_a_355910]
-
nu-i chiar bine ce fac eu”. Acest care-ți pare ție „nu chiar bine”, du-te și spune-l. La un părinte bun, un prieten, vin doi tineri care spovedesc: „părinte noi am făcut legământ ca să nu mâncăm de frupt (dulce) atunci și atunci. Uite am încălcat. Vino și dezleagă-ne!”. „Dar voi ce mai faceți?” Ei trăiau în curvie liniștiți, fără să bage de seamă. Dar acest legământ l-au încălcat și au simțit că au greșit. Și părintele
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
atentă, Cu răul sorții să mă lupt; Tu pretutindeni ești prezentă De când la pieptul tău am supt; Din dragostea ta inocentă Lăsatu-m-ai să mă înfrupt, Mi-ai fost în viață confidentă Și-n postul negru mi-ai fost frupt; Tu pretutindeni ești prezentă... Referință Bibliografică: Rondel pentru Mamă / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 580, Anul II, 02 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RONDEL PENTRU MAMĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 580 din 02 august 2012 by http://confluente.ro/Rondel_pentru_mama_marian_malciu_1343928892.html [Corola-blog/BlogPost/340810_a_342139]
-
în umbra rece, iubirea fără vină. Rostind încet pășește în umbra ce-o îndrumă: - Tu-mi ești stăpânul nopții, iubirea-ți mă sugrumă, mă lasă fără de mine, nu pot nicicum să lupt, decât în posturi negre, mai bine mânc de frupt. Ema Chiriac - Poetul, aripi de lumină Pasăre cu aripi de lumină - Poetul a trecut pe deasupra lucrurilor mirosind a esențe. S-a culcat apoi, obosit de-atâta frumusețe, pe sub zarea rotundă, îmbolnăvindu-se de eternitate, căci, prin fereastra sufletului lui, a
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
mireasă-soră,-n tine,-i ai; ești râu ce susură,-n Livan, de apă vie, sub lămâi. - Tu, vântule de miazănoapte și tu, vânt cald de miazăzi, suflați prin foi, ca niște șoapte, înmiresmându-mi, până-n zi, grădina-mi doldora de frupt, - ce-a lui e,-acum și nentrerupt. V Intrat-am în grădina mea, surato, nensurata mea: cules-am nardu-mi și-mbiere fostu-mi-a pâinea mea cu miere, și am băut din vinul meu și laptele l-am supt, al meu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
, în creștinism e una din cele două lăsături are secului, si anume ziua sau zilele de frupt tocmai înainte de intrarea în păresimi. În riturile apusene, precum și în unele dintre riturile răsăritene, lăsatul secului de brânză și lăsatul secului de carne au loc deodată, marțea înainte de miercurea cenușii, care e ziua de intrare în post. În ritul bizantin
Lăsatul secului de carne () [Corola-website/Science/301514_a_302843]
-
smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă). Sarmalele cu păsat sunt „de post” (adică, gătite fără carne, grăsimi animale, pește, ouă sau produse lactate) dar pot fi și „de frupt” dacă li se adaugă la împachetat căte o felie de costiță sau jambon afumat în mijlocul umpluturii. Gurmanzii sunt de părere că sarmalele sunt mai gustoase dacă se fierb într-un ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
focul și aranja jarul); jâmb=strâmb, deformat. -"cu litera F" -fiñjie=cană mică, cănuță de porțelan ori pământ ars; forosti, a=a suda, lipi, uni la cald două capete de oțel (fier) la rafuri, cercuri, piciorușe, tălpi de plug, etc; frupt=alimente de origine animală (interzise în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
era nici una din țările învecinate cu care să nu aibă bocluc. La începutul veacului al șaptesprezecelea Ieremia Movilă dăruiește lui Kazigherei han in din Crîm șapte sate în Bugeac, să-i fie de câșle, adecă de păscut și de strânsul fruptului, aceasta pentru a-l împăca pe han cu Polonia, căci Ieremia avea nevoie și de prietenia Poloniei și de mijlocirea hanului tătăresc pe lângă Poartă. Se vede însă că curând după aceea tătarii Bugeacului, sub căpetenia lor Cantemir Pașa, au fost
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru că sunt parveniți și n-au nici o legătură cu pământul și populațiunile), am cunoscut zicem patrioți cari luau ierbărit pentru găini de la țărani, ierbărit calculat în bani și tradus în muncă. Am cunoscut liberali cari pentru pășunea unei oi cereau fruptul de la patru oi. Economicește absurd, dar aceste pretenții absurde se traduceau în cerere de bani, cerere de bani în prestațiuni calculate pe prețuri de batjocură. Și cu toate acestea e o țară asta care are un rege, are legi civile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se spunea (spargerea oalei), iar la români, la ieșirea mortului din casă se sparge și acum un vas. De asemenea, alte vase se spărgeau ritualic la mormânt. Cu ocazia posturilor se spărgeau din nou vasele considerate impregnate cu grăsime „de frupt”. Iată numai câteva aspecte care determinau necesitatea unei producții tot mai mari de vase ceramice, chiar în condițiile răspândirii celor din alte materiale. în aceste condiții a fost firesc faptul că în 1928 la Brădești ființau de cuptoare de ars
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Cu brînză de bărbînță l-au întîmpinat ciobanii de pe Ceahlău pe Voievodul Ștefan, cînd urca pe munte în căutarea legendarului bour alb. Așa se închină starostele păstorilor în fața domniei: „Poftim sănătate luminăției tale, Doamne: și să guști, măria ta, din fruptul oilor noastre”. Vodă s-a supus numaidecît și le-a asigurat pe gazde că „brînza asta e mai bună decît orișice pe lume”. Toată lumea era fericită. Nu se poate spune că alte animale erau neglijate, vaca și boul, mai cu
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc, nemâncând nimic, și nu se culcă cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită deasă și puse în ochi prin suflare cu trestia. Mușcătura de nevăstuică de la uger era foarte periculoasă, deoarece vita își pierdea fruptul. Pentru vindecarea acesteia, se foloseau oblojeli cu pelin și cu piele de nevăstuică. Aceasta se înmuia în zeamă de pelin și se spăla cu ea de mai multe ori locul cu mușcătura. Dacă animalul avea temperatură, se făceau spălături reci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e ziua Maicii-Domnului și se postește în cinstea ei. Dacă mănânci de frupt, e rău de primejdii și de năpaste. Vinerea e cea mai primejdioasă zi din săptămână, mai ales pentru femeile care n-o respectă, făcând unele lucruri nepermise. În această zi, multe femei postesc, nemâncând nimic, și nu se culcă cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
propos: ferească sfântul să Încerce careva să-l prăjească, pentru a pregăti acel de odinioară coșuleț umplut cu spanac, mazăre ori mai știu eu ce. De unde pielița ce se strângea, câtă vreme conținutul ciudat, mai degrabă de post decât de frupt, e acoperit cu un plastic? Și totuși, În mațele porcului Încape el Însuși pe de-a’ntregul, cu condiția ca acelea să fie curățate... Dar trebuie mărit profitul, iar plasticul cu pricina mai scutește, pe lângă curățare, colorat corespunzător cum e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe râma din sol. Desigur, În interesul lui. Dar dacă spui că acel interes e evoluția, atunci Îți spun și eu cine e acea „eminență cenușie“: Natura. Păgân și dac ce ești! Vezi că varza are etimologie dacică... 3. De frupt Mă uit la mutrele jigărite din jur; știu și motivul: e post. Mă uit În oglindă și-mi văd burtica etalată În toată rotunjimea ei: tocmai am ronțăit o vrabie, ceva de frupt. Trag și concluzia pisicească: În Natură nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că varza are etimologie dacică... 3. De frupt Mă uit la mutrele jigărite din jur; știu și motivul: e post. Mă uit În oglindă și-mi văd burtica etalată În toată rotunjimea ei: tocmai am ronțăit o vrabie, ceva de frupt. Trag și concluzia pisicească: În Natură nu postește nimeni, cel mult flămânzește dacă n’a găsit ceva pe gustul lui. Implicit, ca multe alte emanații umane, postul e ceva Împotriva firii, chiar dacă se mai găsesc unii care să răstălmăcească știința
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe la celălalt capăt... Un afront adus unei Naturi econome, cu atât mai mult cu cât sunteți 6 miliarde, iar nu 250 de milioane ca pe vremea când ați inventat postul, mai precis alternarea lui, de patru ori pe an, cu fruptul. În Natură nu există decât un regim constant, cu câte puțin din fiecare În fiece moment. Adică cumpătare. Iar dacă vreun anahoret vrea să postească, o poate face foarte bine și sănătos: lăsându-se, ca de fumat, de orice se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Natură nu există decât un regim constant, cu câte puțin din fiecare În fiece moment. Adică cumpătare. Iar dacă vreun anahoret vrea să postească, o poate face foarte bine și sănătos: lăsându-se, ca de fumat, de orice se cheamă frupt, creându-și astfel o „constelație“ enzimatică la fel de stabilă/constantă, chiar dacă diferită de a aceluia care respectă mai departe Natura. Dar mai e ceva: Natura iubește diversitatea, nu unicitatea. Îl iubește mai mult pe cumpătatul care face apel mereu la o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în ziua de Paști toată ziua, roadele pă mîntului se vor face bine. Cînd sînt mulți șoareci, are să fie belșug în acel an. Cînd în ajunul logodnei va fi pîclă, promoroacă, rouă e semn că casa lor va fi îmbelșugată. Fruptul* alb nu se sară cu cuțitul, ci numai cu lingura, că la din contra, s-ar împuțina. încotro tună întîi, într-acolo are să fie pîne multă anul acela. Din ziua de Ajunul Crăciunului și pînă la Bobotează, să nu mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci la din contra, copilul nu va avea ce suge. Se crede că nu e bine a hrăni copiii cei mici din gură, căci la din contra, le va mirosi rău din gură. Dacă s-a spurcat copilul mîncînd de frupt în Postul Mare, mama să nu mănînce de frupt în ziua de Paști. Dacă umblă cu peri de porc în mînă, copilul va căpăta boala „părul-porcului“*. Se crede că, pe timpul cînd Dumnezeu umbla pe pămînt, a venit în chipul unui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
suge. Se crede că nu e bine a hrăni copiii cei mici din gură, căci la din contra, le va mirosi rău din gură. Dacă s-a spurcat copilul mîncînd de frupt în Postul Mare, mama să nu mănînce de frupt în ziua de Paști. Dacă umblă cu peri de porc în mînă, copilul va căpăta boala „părul-porcului“*. Se crede că, pe timpul cînd Dumnezeu umbla pe pămînt, a venit în chipul unui cerșetor la o femeie care tocmai își alăpta copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fructe crude, că naște mai devreme. (Gh.F.C.) Frunte Se crede că oamenii cu o frunte naltă sînt foarte cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un copil la botez. Frupt Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
devreme. (Gh.F.C.) Frunte Se crede că oamenii cu o frunte naltă sînt foarte cuminți. Se crede că doi inși care din întîmplare își lovesc frunțile una de alta vor ținea amîndoi un copil la botez. Frupt Lunea nu se mănîncă frupt; pățești ceva, și pentru vite îi rău de dihănii. Ouă, lapte, brînză - frupt alb - în zile de popă (de post) nu se vînd. Fudulie Cînd se încurcă ața la cusutura cămășii însemnează că persoana căreia i se coase este fudulă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]