460 matches
-
intelectuală corespunzătoare. IV 9. Tratamentul psihopedagogic colectiv Tratamentul psihopedagogic colectiv ș i măsurile de protecție individuală ale elevului sunt cele mai importante modalități de reducere și eliminare a consecinț elor unor frustrări severe asupra cărora T. Rudică insistă în ”Psihologia frustrației” (2006). În general, prevenirea producerii unor frustrări repetate sau prea severe necesită o bună organizare și coordonare a activității tuturor factorilor educativi: „Fenomenul educațional nu poate fi considerat ca rezultând dintr-o simplă însumare de acțiuni: întotdeauna avem de-a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
se prezintă, clinic, în forme mai puțin periculoase, dar mult mai fățișe, mai deschise și mai explicite. În formă psihopatologică, agresivitatea infantilă se leagă de un angrenaj foarte larg de mecanisme psihofiziologice cu implicații etico-sociale ca acelea ale culpabilității, insecurității, frustrației, fricii etc. În această perspectivă, chiar și actele antisociale grave, infracțiunile juvenile sunt socotite de un număr însemnat de autori, în frunte cu G. Heuyer <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , drept forme terminale ale agresivității infantile
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
manifestare a acestei trăiri este depresia de abandon (vezi capitolul 1) și în plan psihodinamic patologiile carenței și narcisismului sunt la originea acesteia. În afara defectelor de gândire care se întâlnesc în aceste depresii, ele se mai caracterizează prin intoleranță la frustrații, impulsivitate și tendință de a acționa pentru a lupta împotriva sentimentului amenințător de vid și abandon. În termenii trăsăturilor de personalitate, semnele unei oralități de neoprit sunt adesea în planul întâi (aviditate exacerbată, dorință distructivă) în timp ce semnele analității sunt diminuate
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SAU DE A DISTRUGE UN OBIECT EXCITANT A trăi suferința unei pierderi, a aștepta un obiect înlocuitor sau chiar fixarea pe urmele obiectului pierdut implică existența anterioară a unei relații obiectuale în cadrul căreia au putut fi experimentate unele alternanțe dintre frustrație/tensiune-gratificație/relaxare, oferind copilului siguranța existenței unui obiect pe care poate conta, adică a unui „obiect intern bun”. Dar această pierdere nu este nici acceptată nici chiar recunoscută totdeauna. Atunci când „obiectul intern bun” n-a devenit destul de solid încât să
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
autoevaluării propriilor posibilități (sentimente de inferioritate etc.) -starea de „start” dinainte de examen și momentul imediat premergător subiectului. b) Stresul psihic preoperator și postoperator Primul are la bază caracterele situației de „examen” dar cu riscuri vitale uneori sau cu urmări generând frustrații (imobilizare prelungită, dureri postoperatorii inerente, ieșirea din mediul familial și profesional). O condiție favorizantă pentru instalarea S. P. o constituie și acțiunea somato-psihică exercitată de evoluția preoperatorie a bolii. c) Stresul psihic de suprasolicitare Acest stres este complex și apare
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
definițiile formulate conflictului. De exemplu, Thomas arăta, încă din 1976 că un conflict va fi considerat procesul care include percepțiile, emoțiile, comportamentele și efectele a două părți. Conflictul, spune el în continuare, este procesul care începe când o parte percepe frustrația celeilalte, frustrație care o îngrijorează. Pruitt (1981) se pronunță și el în același sens. Un conflict, arăta el, este realitate psihologică numai atunci când cel puțin o parte (indiferent dacă pe drept) este conștientă de faptul că cealaltă parte o împiedică
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conflictului. De exemplu, Thomas arăta, încă din 1976 că un conflict va fi considerat procesul care include percepțiile, emoțiile, comportamentele și efectele a două părți. Conflictul, spune el în continuare, este procesul care începe când o parte percepe frustrația celeilalte, frustrație care o îngrijorează. Pruitt (1981) se pronunță și el în același sens. Un conflict, arăta el, este realitate psihologică numai atunci când cel puțin o parte (indiferent dacă pe drept) este conștientă de faptul că cealaltă parte o împiedică în realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un model pe care Îl copie sau fiindcă a fii violent și destructiv față de el Însuși și față de ceilalți este modul lui de a-și exprima frustarea ce a acumulat-o pe parcursul vieții. În prezent, studiile psihologice confirmă faptul că frustrațiile și contrarierile moderate În timpul copilăriei și adolescenței pregătesc individul În lupta cu obstacolele și dificultățile inerente vieții, sporind gradul de adaptabilitate al copilului la acțiunea acestora. În aceasta privință se cere Însă determinarea unui prag optimal al conflictului sau frustrării
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
infracțiuni prin acte de violență. Fiecare persoană se confruntă cu noi probleme, noi orizonturi și noi posibilități de devenire. În această devenire, pentru fiecare contează ceea ce experimentează el Însuși, ceea ce trăiește el În mod unic : bucurii sau tristeți, realizări sau frustrații, Împliniri sau eșecuri, sănătate sau suferință .Cu toate acestea, majoritatea oamenilor acționează și trăiesc Într-un context inautentic, al unei gândiri convenționale, standardizate, ,,Învățate” și preluate prin presiunea grupului de apartenență, care pe lângă vocația socializatoare Își exercită și una alienantă
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
de specialitate menționăm câteva caracteristici psihologice ale copiilor diabetici: dependența emoțională care este relativ proporțională cu hiperprotecția maternă, impusă de calitatea îngrijirilor, instabilitatea emoțională, niveluri crescute de anxietate, agresivitate și de impulsivitate, care pot induce o scădere a pragului de frustrație la factorii psihosociali stresanți. Din cauza acestei vulnerabilități afective, la mulți copii diabetici apar comportamente obsesionale; la alții apar tendințe la introversie și la renonciativitate, adică la pasivitate defensiv în relațiile sociale. În plan comportamental „aceste tendințe se manifestă sub formă
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
un local și teama de a nu deveni o „povară” pentru ceilalți. Indicele de sociabilitate este scăzut, mai ales la pacienții insulinodependenți mai vechi; tendința acestora la retragere în casă, la izolare apare din cauza regresiei afective și a intoleranței la frustrație. La întrebarea unui chestionar comportamental aplicat de noi în clinica noastră, „Frecventați un grup de prieteni?”, au răspuns afirmativ numai 43% din diabeticii insulinodependenți, deci mai puțin de jumătate au o viață socială activă și voluntară, la ceilalți evidențiindu-se
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
asemenea, am evaluat 100 de pacienți cu T2DM, folosind inventarul pentru depresii ICD-10 a lui Bech și Schultz, și am înregistrat o incidență a stărilor depresive medii de 18%. Aceștia sunt pacienți care prezintă, pe lângă o dispoziție depresivă, intoleranță la frustrație, tulburări somatico-vegetative, insomnii, pierderea chefului de viață, a apetitului alimentar și pierderea interesului sexual. Scăderea libidoului apare ca fiind principala cauză a dificultăților sexuale la pacienții diabetici depresivi interogați, al căror comportament este dominat din punct de vedere dinamic de
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
de anxietate, de angoasă, fără nici o participare, ca un act de sacrificiu. Implicarea emoțională majoră a femeii în relațiile cu alte persoane și cu evenimentele vieții de zi cu zi o face mai vulnerabilă la factorii stresanți psihosociali și la frustrațiile inerente ale vieții. Acestă vulnerabilitate se traduce printr-o simptomatologie depresivă destul de extinsă la femeile tinere. Din obseraațiile noastre clinice, femeile care au acceptat cel mai calm noua lor condiție existențială au fost cele care erau la vârsta menopauzei, cât
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
în ploaie, îngenuncheat în toamnă,/a mea e tristețea voastră, ale mele sunt înfrângerile voastre,/ Ca și voi nu sunt decât un copac pe care se-odihnește pasărea călătoare a vieții”. Oamenii pe care îi declară frați sunt oprimații, năpăstuiții, frustrații, toți aceia care, ca și el, „au fost primiți cu pietre”, aceia cărora până atunci le fusese străin: „Nu, niciodată, n-am stat de voi alături/ [...] Lumina țâșnită din apă împiedica vederea”. Depărtându-se de cei ce l-au „alungat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
hotărârile unor oamini atât de simpli cum îi consideră iei pe tov. noștri ssecretari de celule din sate (subl.ns.)”. Cine erau acești „oameni simpli” care-și pregăteau odioasa răzbunare contra unora mai breji ca ei? Desigur, era vorba despre frustrații satelor noastre, fără carte multă dar și fără pământ, cărora acum li se oferise ocazia unică de a-și batjocori foștii învățători ce, pe bună dreptate, îi lăsaseră cândva repetenți ori stătuseră pe coji de nucă la colțul peretelui clasei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
motive strict personale (invidie, dorința de revanșă, dorință de parvenire, idiosincrazii ș.a.) este o altă problemă. Orice schimbare de regim este un proces caracterizat de confuzie a valorilor și a criteriilor. Pe ușa deschisă învingătorilor și nedreptățiților se strecoară și frustrații, și ariviștii, și impostorii. În presa de după 23 august 1944, două au fost categoriile de articole ce susțineau procesul de epurare: primul era articolul militant, în care se cerea explicit epurarea unor scriitori; al doilea era articolul de defăimare a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
păzit ca pe ochii din cap. Când am ajuns să lucrez în Germania la firma Porsche și când am observat că salariul meu pentru un sfert de oră îmi permite să cumpăr un ceas cronometru bun, am căzut în boala frustrației, am început să cumpăr ceasuri, am în prezent în colecția mea cam 150 ceasuri de mână, peste 50 zeci de ceasuri de buzunar, de masă, de perete, analoage, digitale, automate, vorbitoare, reglate prin unde radio (eroare o secundă la 300
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu amintiri plăcute despre colaborare, am mai publicat, în ani consecutivi, încă două cărți de autor și câteva ediții cu prefețe semnate de mine. E o dovadă că nu poți fi filosof în satul tău, când la pândă stau fie frustrații, fie invidioșii resentimentari și răzbunători ai complexelor lor. 7) Ce faceți într-o zi când nu scrieți? Nu există zi în care să nu stau câteva ceasuri la masa de scris. Când nu scriu, citesc și iar citesc. Sunt persoane
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
consideră că fiecare societate are caracteristicile sale de comportament violent. În concepția lui A. de Waelhens și D.C. Samitca, violența individuală și colectivă se Întrepătrund În istoria omenirii. Încadrarea și definirea violenței ca o manifestare fizică de agresiune produsă de frustrații (Dollard) sau ca o manifestare fizică a unor pulsiuni agresive nestăpânite sau non-neutralizate (Hartman), poate fi considerată parțială și incompletă. Diferențierea noțiunilor de agresiune, agresivitate și violență permite a defini agresiunea ca o cantitate de energie cinetică necesară pentru intensificarea
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
compensând totodată avalanșa pseudoliteraturii distribuită de massmedia, video și televiziune În care violența este cantitativ reprezentată. Dezvoltarea În familie a unor capacități integrative ale copilului prin intermediul jocului relevă importanța sa ca exercițiu de a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
societății care se reflectă În anomia indivizilor, În deteriorarea sentimentului de Încredere și siguranță. La acestea se adaugă mobilitatea excesivă a populației, predominanța familiei nucleare supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali se concretizează În conduita violentă, atunci când persoana marcată de perturbarea psihodinamicii individuale și familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
concentreze asupra procesului creativității și nu a produsului său, urmărind trecerea de la creativitatea lentă la cea manifestată; atitudinea receptivă a învățătorului față de ideile elevilor, stimularea la elevi a încrederii în forțele proprii; - învățătorul să acorde elevilor sprijin în situații de frustrație, eșec, nesiguranță, ambiguitate; - existența unor relații de cooperare între învățător și elevi; - determinarea factorilor de personalitate, psihosociali și educaționali care influențează actualizarea și obiectivarea creativității potențiale; - creșterea responsabilității și receptivității cadrului didactic față de elevii creativi; - încurajarea și valorificarea comportamentelor participative
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
lui Freud: "il faut être trois pour aimer" (25 ianuarie 196124). Din păcate, cerințele specifice ale textului administrativ nu i-au permis transcriptorului preluarea stilului direct, cu linie de dialog, și nici inserția tuturor elementelor de didascalie. Un motiv de frustrație profesională pentru pro-creatoarea textului și chiar de separare definitivă de colaborator, chiar și post-mortem 25 (DAGI, 321-2). Din discuție a reieșit oroarea lui Pițu pentru ideea de familie ca și dorința sa de a-și trăi viața în afara normelor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Fenomenul de agresivitate, determinat de instabilitatea emotivă și de o structură dizarmonică de personalitate de tipul psihopatiei impulsive, stă la originea multor devieri comportamentale. Investigarea tendințelor psihice ale delincvenților cu teste de personalitate (de exemplu, T.A.T., testul de frustrație al lui S. Rosenzweig etc.) a relevat faptul că foarte mulți dintre minorii delincvenți testați au dat răspunsuri de tip agresiv, care exprimă opoziția și intoleranța deschisă a acestora față de reguli (norme, cerințe) și față de ceilalți din jur (Cristescu, M.
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evident. Relația dintre violență și tulburarea psihică este una deosebit de complexă, în special când lumea interioară a pacientului și percepția sa asupra realitătii sunt distorsionate (Humphreys et al, 1992). Violența poate reprezenta în aceste situații o modalitate de răspuns la frustrații și la pierderea capacității și puterii de autocontrol (Gunn, 1991). Manifestările antisociale pot domina simptomatologia de debut în schizofrenie și pacienții pot manifesta diferite modalități de conduite amenințătoare, periculoase, bizare deseori autodestructive (Harrison et al, 1984). Aceste forme se întâlnesc
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]