3 matches
-
la uscat. Pregătirea lânii pentru țesut sau împletit presupunea procedee mai simple. După tunsul oilor, aceasta se spăla în mai multe ape la pârâu și se punea la uscat. După scărmănatul cu mâna, se dădea la cheptinii țigănești și la fușalăi pentru a separa părul de canură 1 și de miezurică 2. Părul, având fibra lungă și rezistentă, se torcea subțire și apoi se răsucea, fiind folosit ca urzeală. Canura și miezurica se foloseau pentru „bătaie”. Lâna se folosea în culoarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oilor și părul de capră. Cu timpul au început să folosească borangicul și bumbacul pentru anumite categorii de țesături. Am expus câteva unelte folosite pentru prelucrarea firelor textile (melița, raghila, furca cu fuior, piepteniă și câteva piese folosite pentru lână (fușalăi, piepteni, furci, depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
curente. În secțiunea etimologică s-a instalat totuși o curioasă inconsecvență, păstrată în DEX (inclusiv ultima ediție, 2009), MDA 2002, NDU 2006, DEXI 2007: doar pentru fușerai se indică foarte probabila origine germană, în vreme ce pentru a fușeri se trimite la fușalău „unealtă în forma unei țesale”. Or, mi se pare evident că explicația din Dicționarul de cuvinte recente era cea mai justificată: sensul curent al verbului a fușeri („a face un lucru de mântuială”. DEX) se găsește deja între sensurile lui
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]