21 matches
-
de SEO, nu de suflet. Căci oricine știe că un meseriaș nu este un simplu cârpaci, care vine, îți face o treabă de mântuială doar ca să-ți ia banii. Meseriașul adevărat are respect pentru lucrul bine făcut, e serios, nu fușerește, nu-ți cere banii înainte, îți dă garanție, revine. Meseriașul este omul la care apelezi și a doua oară, și a treia oară, și ori de câte ori ai nevoie, e omul pe care-l recomanzi prietenilor, căci meseriașii adevărați nu au cărți
Ne pleacă meseriașii by https://republica.ro/ne-pleaca-meseriac-ii [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
antică universală. Avantajul imediat era că, după preaplinul de gramatică și de istorie din anul precedent, ultimele două probe nu puneau, în forma rațională cerută la Clasice, mari probleme. Fiori îmi dădea însă examenul de latină, materie pe care o fușerisem într-un asemenea hal la școală încât, după trei ani, nu eram în stare să traduc nici cea mai simplă frază din Caesar. În starea aceasta disperată m-am dus la o somitate în domeniu, traducător de epopei clasice și
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul by https://republica.ro/trei-stadii-ale-crec-terii-omului [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
succese! am fost în aceiași oală, dragoș, până azi, din păcate că și acasă și aici la londra las lucrurile pe ultima clipă și chiar dacă rezultatele sunt bune, examenele trecute nu pot să nu fiu supărată pe mine că încă fușeresc: muncă, munca, citit, prieteni, expoziții, si nopți nedormite în perioada examenelor, nu recomand; din fericire aici spiritul de auto-imbarbatare și tras spițe în fund funcționează mai bine ca acasă, voi încerca să schimb felul ăsta de a studia, vorbim la
Primii zece ani sunt grei… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82775_a_84100]
-
sic!) istorică”". Majoritatea criticilor cinematografici au criticat tratarea superficială a operei sadoveniene, monotonia și lipsa de măreție a filmului. Chiar și Dumitru Fernoagă, directorul Casei de Filme 5, și-a notat în agenda sa următoarea apreciere a filmului: "„Lung și fușerit, sub auspiciul Casei noastre de film”". Călin Stănculescu s-a declarat "„șocat de libertatea cu care este tratat spațiul operei sadoveniene, cât de exploziv și teatral, fără a fi și dramatic, monoton și lipsit de elementare semnificații cinematografice în montaj
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
urbană, „ardeleni”, „regățeni”, din orice colț al lumii, și spre deosebire de restul, era înzestrat cu perseverență. A lui era formidabilă: se străduia să ducă la bun sfîrșit tot ce începea, nu abandona la jumătate, nu improviza superficial, nu „dădea rasol”, nu „fușerea” nimic. Ca scriitor, petrecea ore lungi la masa de lucru, pînă tîrziu în noapte, cu o „productivitate” - cel puțin în anumite perioade - incredibilă. Citea la fel, „înghițind” în timp record - și fără să-și diminueze atenția, cu observații de maximă
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
Rodica Zafiu Termenii a fușeri, fușerit și fușereală sunt folosiți frecvent în registrul colocvial al românei actuale. Sensul de bază al verbului a fușeri este „a face un lucru în mod superficial, în grabă”. Se poate vorbi, așadar, de „un document care, în limba română
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
Rodica Zafiu Termenii a fușeri, fușerit și fușereală sunt folosiți frecvent în registrul colocvial al românei actuale. Sensul de bază al verbului a fușeri este „a face un lucru în mod superficial, în grabă”. Se poate vorbi, așadar, de „un document care, în limba română, nu
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
Rodica Zafiu Termenii a fușeri, fușerit și fușereală sunt folosiți frecvent în registrul colocvial al românei actuale. Sensul de bază al verbului a fușeri este „a face un lucru în mod superficial, în grabă”. Se poate vorbi, așadar, de „un document care, în limba română, nu poate fi descris decât printr-un singur cuvânt: fușerit” (Observator cultural, 451, 2008) sau se constată că „afacerile
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
al românei actuale. Sensul de bază al verbului a fușeri este „a face un lucru în mod superficial, în grabă”. Se poate vorbi, așadar, de „un document care, în limba română, nu poate fi descris decât printr-un singur cuvânt: fușerit” (Observator cultural, 451, 2008) sau se constată că „afacerile se fac, în general, cu cărți fușerite, prost traduse și deloc supravegheate de vreun profesionist al editării” (România literară, 8, 2009). Cuvintele sunt uneori asociate cu echivalentele lor parțiale, de exemplu
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
uneori asociate cu echivalentele lor parțiale, de exemplu cu expresia (lucru) de mântuială: „Mântuiala și fușereala” (Jurnalul național, 29.05.2004). Cum se întâmplă de multe ori cu termenii colocviali, pe care utilizatorii nu-i mai verifică în dicționare, a fușeri și familia sa lexicală suferă anumite oscilații ortografice, îndepărtându-se de normă chiar în textele jurnalistice: „instalatorul pe care îl vedea pentru prima oară în viață i-ar fi «fușărit» lucrarea” (Adevărul 22.04.2010); „campania de spoturi a festivalului
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
superficialitate, fast-thinking, ironie globalizată, fușăreală” (editura.liternet.ro) etc. Derivate ca fușerism (George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006) sau fușerist („răutăcios de fire, un fușerist notoriu, viclean și egoist”, pecica.eu) sunt destul de rar folosite. Verbul a fușeri (cu varianta a fușera) a fost înregistrat în prima ediție, din 1982, a Dicționarului de cuvinte recente al doamnei Florica Dimitrescu, care l-a ilustrat printr-un citat din presa vremii (din 1978) și i-a atribuit o explicație etimologică
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
în mediul muncitoresc, unde desemna colocvial lucrările bazate pe furt și improvizație; termenul fusese semnalat în 1976, într-o recenzie la DEX, de românistul german Arthur Beyrer. Astăzi, fușerai pare să-și fi restrâns circulația: e mai rar decât a fușeri și fușereală. Nu a ieșit însă din uz; texte disponibile on-line ilustrează atât sensul restrâns, cu care fusese deja înregistrat cuvântul în jargonul muncitoresc - „Maistrul se ocupa cu «fușeraiul», adică cu executarea unor lucrări particulare pentru prietenii și cunoscuții săi
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
cunoscuții săi din afara uzinei” (xa.yimg.com) -, cât și înțelesul mai larg, preluat și de fușereală: „«Un fușerai, o improvizație, o bătaie de joc», a comentat prim-vicepreședintele” (Adevărul, 23.06.2009). Odată cu Suplimentul la DEX din 1988, fușerai, a fușeri și fușereală au intrat în inventarul dicționarelor noastre curente. În secțiunea etimologică s-a instalat totuși o curioasă inconsecvență, păstrată în DEX (inclusiv ultima ediție, 2009), MDA 2002, NDU 2006, DEXI 2007: doar pentru fușerai se indică foarte probabila origine
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
în inventarul dicționarelor noastre curente. În secțiunea etimologică s-a instalat totuși o curioasă inconsecvență, păstrată în DEX (inclusiv ultima ediție, 2009), MDA 2002, NDU 2006, DEXI 2007: doar pentru fușerai se indică foarte probabila origine germană, în vreme ce pentru a fușeri se trimite la fușalău „unealtă în forma unei țesale”. Or, mi se pare evident că explicația din Dicționarul de cuvinte recente era cea mai justificată: sensul curent al verbului a fușeri („a face un lucru de mântuială”. DEX) se găsește
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
se indică foarte probabila origine germană, în vreme ce pentru a fușeri se trimite la fușalău „unealtă în forma unei țesale”. Or, mi se pare evident că explicația din Dicționarul de cuvinte recente era cea mai justificată: sensul curent al verbului a fușeri („a face un lucru de mântuială”. DEX) se găsește deja între sensurile lui fușerai („lucru de mântuială”, DEX), iar legătura semantică dintre înșelare, truc și rezolvare rapidă și superficială nu e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial ca termen
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
și superficială nu e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial ca termen familiar (poate ca regionalism, preluat prin contactul direct cu etnici germani, sau, pe alte filiere, ca termen de argou) și din el s-a refăcut verbul a fușeri. În germană, substantivele Fuschelei (care are, printre alte sensuri, pe acela de „înșelăciune”) și Pfuscherei („lucru de cârpaci, de mântuială”) sunt suficiente pentru a explica, prin suprapunere, înțelesurile familiar-argotice din română. E interesant că în dicționarul germanromân din 1852 al
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
dar moartea rar se produce atunci cînd oamenii sînt în forma cea mai bună. De aceea ne plac tragediile. îi arată pe oameni sfîrșind-o în plină vigoare, cu spiritul treaz și meritîndu-și sfîrșitul. — Thaw a murit tragic? Nu. Și-a fușerit sfîrșitul. N-a dat nici un fel de exemplu, nici măcar unul rău. A fost socotit inacceptabil de către infinitul vid luminos, limpezimea fără de margini de care doar egoismul se teme. L-a zvîrlit într-un vagon de clasa a doua, și astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
luptându-se cu limbajul semnelor. Bonnie răspunse în locul ei. — Nimeni n-o să-ți facă rău, Mark. Dacă suntem noi lângă tine. —Deci, Doamne! Nu s-ar băga la asemenea cheltuieli dac-ar vrea doar să termine treaba pe care au fușerit-o pe 20.02.2002. Am dreptate? Haide. Hai să vedem ce-i pe-afară. Ieși din casă și o luă pe Carson Street. Femeile îl urmară. Toate cele douăsprezece case din acest cvartal erau variațiuni pe tema Homestar. Cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
dificultăți, prin sistemul lui de galerii. Nu-i mai simplu și mai confortabil să ne uităm la un film american cu Bruce Willis care moare din ce în ce mai greu? Nu-i cu mult mai ușor să facem zapping la televizor și să fușerim Internetul, închipuindu-ne că astfel sîntem oameni ai vremii noastre? Ce dacă așa viața ne trece parfumată și tehnicoloră ca un vis? Când sânt întrebat, oficial, ce profesie am, spun automat "profesor", deși asta sânt cel mai puțin. Cum să
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ar fi auzit intervenția Ninei, nu trebuie să uiți, mă, atunci când vii să ne impui un nume, că noi avem surse de informare cu mult mai complete decât acelea la care ai putut ajunge tu într-un timp relativ scurt, fușerind pe ici pe acolo, să știi că niciodată nu judecăm un om dacă nu avem motive suficiente, să nu te îndoiești de asta. În ce-l privește pe X, păi el e o țintă clară, mă, ca la poligon când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Scuzați‑mă, îi spun, m‑am răzgândit. Putem merge în SoHo? Șoferul se întoarce și mă privește încruntat. — Vreți în SoHo? zice. Nu mai vreți la Guggenheim? — Ăă... o să mă duc mai târziu. — Mai târziu? zice șoferul. Nu poți să fușerești Guggenheimul. E un muzeu foarte deosebit. Picasso. Kandinsky. Nu puteți să le ratați. — N‑o să le ratez! Zău, promit. Dar puteți, vă rog, să mă duceți în SoHo acum? Vă rog... În față e liniște. — Bine, zice șoferul în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]