30 matches
-
i-ai ajutat pe bieții oameni, i-ai salvat de la moarte sigură, iar ei, recunoscători, te pupă și te îmbrățișează în fața camerelor de luat vederi. Tot io să te scoț din belele, că tuuu, numai’ cu ochii dupe Marghiolița lu’ Fuștei! Primarul, nu foarte surprins de remarca nepotrivită a nevesti-sii, aia referitoare la Marghiolița, își dă seama că totuși muieri-sa-i un fel de popă, că prea le știe bine pe toate. Începe să dea ordine: - Cuscre, dă telefon să
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
autorităților care vor fi comandat respectiva scrisoare. Vreau doar să te asigur, dragă Nicolae Manolescu, pentru confortul micii istorii literare, că nici nu mi s-a cerut și nici nu am recomandat vreodată foști politruci comuniști să ocupe vreunul din fușteii fostei scări sociale din România.
Un răspuns neobedient by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/2602_a_3927]
-
ale membrilor ei. Obținerea unei locuințe devine un soi de rit de trecere prin care se obține tot mai mult spațiu de locuire într-o zonă tot mai centrală, indiciu tot mai sigur al bucureștenizării și al ascensiunii sociale. Fiecare fuștei al scării succesului trebuie binemeritat. Se urcă greu. Jurnalul excelează în notația nemiloasă a alunecării, greu de evitat, a unui cuplu în lehamite și ură. Notația precisă, crudă, feroce evocă adevărurile unui cotidian care este și luptă pentru putere între
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
Italia sau locuri noi. Dar invitația și avantajele nu pot fi neglijate, la sărăcia noastră de-acum. În noaptea aniversară - 30 noiembrie - spre 1 decembrie - am visat o scară luminoasă care cobora din cer - o scară cu o singură treaptă („fuștei” cum zicea moș Toader Hrib - numărându-și anii); și văzând cum apare dintr-un gol de cer - mă tot întrebam: de ce o scară cu o singură treaptă? Invitația Oanei și Rodicăi mă ispitește și mă sâcâie în același timp, dar
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
milioanelor de eroi cunoscuți și necunoscuți ai neamului, pentru mălai, mămăligă și horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului țării după ploaie și pentru penelul lui Sabin Bălașa și flinta lui Peneș Curcanul și pentru spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești și hăulitele gorjenești, pentru Cahul, Bolgrad, Ismail și Bălți și pentru binecuvântările și mustrările duhovnicului meu, și pentru aerul curat al Rarăului și Peștera Muierii, pentru Cetatea Neamțului și Cetatea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
oamenilor și sensurile unor cuvinte care desemnau componente ale acestuia precum: iepe pentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din fața pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele, minciunica pentru ultimul fuștel că și practica de a face Minciunica. Observăm în cazul prezentat cum unele cuvinte comune5au avut în trecut sensuri care azi sunt necunoscute de cea mai mare parte a oamenilor din zona Mehedinți, chiar și a locuitorilor unde acestea au
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
a fostcules de noi în 2008 de la Eufrosina Duplea, 55 ani, Smadovița Bâcleș, care confirmă că în 1960 obiceiul se mai practică. Vezi și Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tradiții culturale, Editura MJM, Craiova, 2009, p.253 5. Minciunică-ultimul fuștel, a face Minciunica- a afla ursita, iepepentru tălpici, moș și babă sau gașca și gâscan pentru dispozitivul care întorcea sulul din față, pe masura ce se adună țesătura, căi pentru scripeții care reglau ițele. Referință Bibliografica: Măneanu Varvară Magdalena, Despre graiul local
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
făcut să mă sprijin pe lumina cuvintelor sale cu sufletul înfrunzit în melancolie. Sfidătoarea sa blândețe, stăruința de a fi în uimirea rafinată a poeziei, nu-i decât un zbucium de sensuri și rosturi, urcuș pe scara lui Iacov cu fuștei ciopliți în suflet pentru a arunca umbrele amorțite ale unui destin. Un destin ce se vrea împlinit prin cuvântul scris. Acest volum de poezie adevărată, înflorit în lirism bolnav de inefabil, are ecoul cuvintelor afurisite de o chatartică dogoare. Ca
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
a treia oară/ Toți dușmanii or să piară/ Dați în seama ciorilor/ Ș-a spânzurătorilor.// Ștefane, Maria Ta,/ Lasă Putna, nu mai sta/ Că te-așteptă litvele/ Să le zboare tigvele/ Să le spui motivele/ Pe câți pari, pe câți fuștei/ Căpățâni de grecotei/ Grecoteii și străinii/ Mânca-le-ar inima câinii/ Mânca-le-ar țara pustia/ Și neamul nemernicia/ Cum te pradă, cum te seacă/ Săraca, țară, săraca! (,, Mihail Eminescu- poezii tiparite în timpul vieții,, vol III , Note și variante, editie
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
AURORA, publicație care a apărut la Craiova, bilunar, între 20 mai 1903 și 29 martie 1904, cu subtitlul „Revista pentru literatură, știința și arta”. Interesantă prin varietatea textelor, A. conține o legendă indiană, un fragment din lucrarea Zeii cetății de Fuștel de Coulanges, un fragment din piesă Iuliu Cezar de Shakespeare, un articol detaliat despre Expoziția internațională de belle-arte de la Veneția, numeroase versuri semnate de N. Burlănescu-Alin, poezii populare culese de St. St. Tuțescu, cronici dramatice, rubricile „Hazuri”, „Reclame”, „Poștă redacției
AURORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285494_a_286823]
-
era tînăr, urcușul era lung și greu, nici coborîșul nu era ușor, În Christiania se putea Întîmpla și asta, să te omori Încet, chiar dacă erai născut cu har; În Christiania puteai să dai de scara lui Iacob, chiar dacă avea cîțiva fuștei lipsă, și să te cațeri pînă unde Îți era lăsat. Drogurile tari nu mai erau la ele acasă În cartier, dar puteau fi consumate În afară, de băut era voie, dar tot continentul bea, Americile amîndouă, toată planeta - mai puțin
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dintre hârtioare ședea înscris "recunoștință veșnică". Pe cea de-a doua, calandre destoinice imprimaseră expresiile "personalitate proeminentă a lumii contemporane... Nicolae Ceaușescu... cabinetul său de lucru e întinderea țării...". În fine, pe ultima dintre ele, nu mai lată decât un fuștei de porumb, se răsfăța tatuată cu litere de titlu, verzale, invocația: "NUMAI ÎNAINTEASECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI NE ÎNCLINĂM, NUMAI NEBIRUITUL CÎRMACI AL POPORULUI NOSTRU NE VA PURTA ÎNTR-O LUME MAI BUNĂ!..." 24 DANIEL BĂNULESCU Zece minute mai târziu, cele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să nu fie, că se chinuiește la naștere. Cînd mama e îngreunată, să nu se uite hulpav la vreo lighioană, nebun, monstru etc., că face copilul ca acela. Cînd se taie pînza și în casă este femeie îngreunată, încalecă pe fuștei* și ieși afară. De vei vedea animal ori om parte bărbătească, femeia va naște băiat; de vei vedea parte femeiască, va naște fată. Se crede că femeia care umblă prin sat imediat după copil, fără să-i fi fost cetit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care o ia vîrtejul cînd o înălbești, să nu o întrebuințezi la nimic, fiindcă e rău de moarte. La finitul pînzei, dacă vrea femeia să știe ce are să nască sau ce are să nască vreo vită, merge un băiat călare pe fuștei pînă la poartă, și dacă vede pe drum bărbat sau femeie întîi, tot de acel sex va fi nou-născutul. Plîns La băieți să nu se pună mărgele la gît, căci, făcîndu-se mari și îmbătîndu-se vreodată, plîng pînă se trezesc. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scoate din cuptor, apoi femeia aruncă în cuptor o bucată de lemn, un șumuiag de paie sau altăceva, crezînd că astfel face cărare în rai. Ras Tatăl să nu rază pe fiul său, că e rău de moarte. Rast Cînd fușteii, de la capătul cellalt al pînzei, ajung la două palme de ițe, pînza se taie; se pun băieții cu pîntecele pe sulul de dinapoi și femeia începe să taie pe dinaintea ițelor, zicînd: „Nu tai pînză, dar tai rastul* copiilor“ de trei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că în timpul acela Maica Domnului șede în genunchi lîngă război, și e păcat să o țină așa mult. La finitul pînzei, dacă vrea să știe ce are să nască vreo vită sau fe meia de casă, un băiet merge călare pe fuștei pînă la poartă 349 și dacă vede pe drum bărbat sau femeie, tot de același sex va fi nou-născutul. Pînă nu ridici războiul, se aruncă apă pe sub el, că așa e bine. Se crede că dacă o fată, începînd a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trezit deodat la Pizzeria Zoologică, hăpăind ca bărbatu simplu o temeritate de ensaimadas care - măcar odat să fim sinceri - mi-a căzut mai gustoase ca toate meniurili a la franceză ale tristei Mariana. Io ieram ca filozofu cocoțat pă ultimu fuștei la scară, care-și vede semenii ca furnicile și să râde ha, ha. Consultarea pă alfabetică a cărții argentinene dă telefoane mi-a confirmat adresa lu tânăru Cárdenas, care-o știam dă obosisem. Am aflat un șoz care mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o bătrână și dus am fost. Ce diversă ie dă Locarno, am meditat. Ieri, dau să acostez la Locarno cu buchetu dântodeauna, da mă aștepta bomba. Donșoara nici c-a dat să-l prinză dân zbor și, dă p-un fuștei mai dă sus, a urlat la mine că d-acu iera sătulă dă șozuri d-astea minciunoase care tre puse În apă și că mâine dimineață să nu mă Îndrăznesc să mai vin fără o ofertă solidă, un ghiul dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-se în folosul nostru, însă având și alai de urmări periculoase Ci, văzând așa, cum mi se îngroașă slăbăciunea, am zis să mănânc o bucată de curea de la geantă și am coborât deci la gențile noastre, care erau legate de fușteii scării, dar acolo am văzut cum curelele de la buzunarele genților, deja, erau mâncate de nu știu cine Așa că, am tăiat o baieră de la geantă, am pus-o să se înmoaie și douăzecișipatru de ore am avut răbdarea de am lăsat-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii cu scara. Un sătean și-a tăiat piciorul cu coasa. L-au legat de scară și l-au dus. Medicul alerga cu perfuzia pe lângă fuștei. De moare vreun bătrân spre cheile Râmețului, părintele Bradea pune iar scara în funcțiune. «Aici nu ajunge nici o politică: nici a lui Franz Joszef, nici a lui Ceaușescu și nici a lui Victor Ciorbea. Trebuie să rezistăm prin noi înșine
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în urma lui, pipăind zidurile cu mâinile, mergând la nesfârșit pe culoarul care cotea, ducând iar spre fațadă, către chei. Sus, la cucurigu, mai era o scară, dar fără balustradă; niște trepte de lemn care trozneau și se clătinau, înalte ca fușteii grosolani ai unei scări de moară. Sus, palierul era atât de mic, încât se ciocni de pictor, care își căuta cheia. În sfârșit, el deschise ușa252. Cu abilitate, textul rupe previzibilitatea înlănțuirii "apoi/mai/în sfârșit", introducând "sus" pe poziția
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ncercare, pe un loc destul de modest (al unsprezecelea). �ns? la ?coal? � unde �i are colegi pe Jaur�s ?i Bergson, care apar?în promo?iei precedente, dar ?i pe Brunot ?i Janet � personalitatea să �nflore?te sub influen?a istoricului Fuștel de Coulanges ?i a filosofului Emile Boutroux, ceea ce-l impune �n ochii colegilor că pe un filosof �n plin? devenire, de mare viitor, dotat cu o capacitate de munc? pu?în obi?nuit?. Primit prin concurs ca profesor de filosofie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
social? de anvergur? pe care s-a grefat o conjunctur? politic? ce a accelerat muta?iile �n curs. Detractorii au criticat ideologia scientist? ?i entuziasmul pozitivist la care au aderat oameni at�ț de diferi?i precum biologul Pasteur, istoricul Fuștel de Coulanges, chimistul Berthelot sau juristul Lyon-Caen, pentru a nu cîtă dec�ț c�teva dintre figurile de frunte. To?i ace?tia erau �nsufle?i?i de voin?a de a construi un nou �nv???m�nt superior care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Mihaela Mudure publică o răzbunare a recenzentului, de-atîtea ori nesocotit, fiindcă ,recenzia este un fel de cenușăreasă, acceptată în coada oricărui cv și neluată în seamă la alcătuirea acelui număr magic de publicații în funcție de care se poate sări încă un fuștei în glorioasa scară a ierarhiei universitare. Pentru cei din afara mediului universitar recenzia este, cu atît mai mult, un text minor care nu poate contribui la realizarea Operei proprii și neapărat magna". Și-așa să fie, parcă nici să-ți plîngi
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]