770 matches
-
zadar. Chiar de le-arăți că-i munca ta Ei te împroașcă cu... "amar". In loc să lupte pentru drepturi In țara plină de mișei, Numai în lumea virtuală Sunt puternici precum... zmei. Invingeți-vă năravul Grij-aveți de-al vostru cord...! Fugăriți-vă prostia Aruncați-o peste "bord"! Eu vă iert vorbele rele Dar, vă spun că nu-i frumos S-aruncați cu "pietre"-n oameni Stând mereu ascunși la... dos! Pentru voi, să nu mai scriu, Să dăruiesc... bucăți din suflet
EU VĂ IERT VORBELE RELE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/doina_theiss_1465234755.html [Corola-blog/BlogPost/373448_a_374777]
-
chiar vă dau speranța că se poate și altfel în politica românească sau este doar o impresie? - Nu, nu. Eu cred că ei ar putea să facă schimbarea, dacă ar avea în spatele lor generația ailaltă de tineri, care să-i „fugărească”. - Tinerii la care vă gândiți sunt plecați acum în străinătate. - Da, da, da. Pentru că ăștia care sunt acum sus, cașaloții, n-au treabă cu generația asta de tineri, nu se simt fugăriți. „Sunt la mâna noastră!”, își zic ei. „Băi
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
și cercetând literatura Americană de specialitate, oricine poate afla acum ce reprezinți pe plan internațional, și până la un punct, cum a evoluat carieră ta. Ce nu se înțelege însă e modul în care ai parcurs diversele etape, trecând de la un fugărit de Securitatea română la Consul General Onorific al României, sau de la specialitatea de chimie organică din țară la biomateriale ortodontice în SUA. Deasemeni, este de neînțeles cum dintr-un persecutat în țară, dar declarat la un moment dat "avuție ne-
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
la dreapta urcând o pantă abruptă, până-n dreptul unei clădiri cu adevărat frumoase, pe fațada căreia remarcă înscrisul cu litere aurii: ,,Hotel Traian”. Doi bărbați înalți, eleganți, discutau privind porumbeii care ciuguleau fărmăturile de pâine aruncate de copiii care-i fugăreau, iar și iar. Auzi: - Hotelul ăsta select este o bijuterie a arhitecturii; știi de ce? Fiindcă structura lui de rezistență este realizată din metal de către Effel, inginerul care a făcut turnul din oțel în capitala Franței. Știai?“ Celălalt bărbat nu știa
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
Am reușit să pătrund sensul citind o proză scurtă publicată recent, nuvela intitulată “Pase în doi”, semnată de Marinel Gâlcă, apărută în revista “Baaadul literar”. Iată cum este alcătuit primul paragraf care ne poate duce ușor în eroare: “Vântul zănatec fugărea norii de leșie, storcându-i ca pe niște bureți uriași , pântecoși, de apa mărilor și oceanelor. Picurii reci cădeau vijelios, sfârâind pe asfaltul încins, iar ploaia își cernea zbaterea ei volburată, primenind orașul”. Ca un cititor care nu se lasă
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
Tekla făcu un gest nervos, scoțând-o pe femeie afară din biroul ei. Iată! Și cel mai mărunt exemplar al speciei dădea dovadă de înrădăcinare mai multă decât ea, floarea elitei. În acea zi nu se mai putu concentra. O fugări pe Sarika între compartimentele Lojei, o puse să clasifice și să arhiveze blocuri informatice tocmai pentru că știa că femeia nu făcea față prea bine acestor sarcini. Privindu-i spatele cocârjat sub greutatea panourilor de comandă și picăturile de sudoare strălucindu
PROGENITURA (SF) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477572616.html [Corola-blog/BlogPost/340495_a_341824]
-
pe gură ca niște lampadare vorbitoare.” (Replică lirică la Gellu Naum!) Deseori, se poate remarca familiaritatea adresării: „În sfârșit, Bukowsky, iată-ne față în față. Tu, așteptând moartea ca pe un pisoi care-o să-ți sară pe pat , eu, fugărit de-o fantomă în somn.” Ceea ce este surprinzător la Evanghelia cerului este ușurința cu care operează inserțiile, stabilind o reală conexiune ce este resimțită atât la nivel emoțional, cât și intelectual. Poeziile deja consacrate devin, acum, provocările unor poeme sublime
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
cumpărăturilor să scape vreun porumbel...” Auzi tu, și cu Rodica de la Cec o umblat ăla. În cine să mai ai încredere azi?” “...și cu Rodica de la Cec ? Și cu Rodica de la Cec?” țopăiam noi și ea se făcea că ne fugărește pe după masă. “Aici rămâne vorba asta!” “Aici!” ziceam noi, făcând semnul crucii peste gură...dar consemnul ținea până...la prima vecină. Am surâs trist...”Rodica de la Cec” era în excursie, cu nepoțelul, a cărui gură se auzea nonstop: „ Rodi, Rodi
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Drumul_spre_acasa_.html [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
de popas, într-o pădure, noaptea, are loc un ritual satanist de ucidere a unor persoane, în mod groaznic. Văzând ce se întâmplă, membrii familiei doresc să fugă, dar fac zgomot și sunt remarcați de participanții la ritual, care îi fugăresc cu înfrigurare. Oamenii aleargă într-un suflet să ceară ajutor la autorități, dar realizează curând că, persoanele care se ocupă cu ordinea în zonă, polițiștii locali, ca de altfel toți locuitorii comunității, aparțin sectei sataniste întâlnite în pădure. După urmăriri
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1448180526.html [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
Atasament > BINE AI VENIT! Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ți-am simțit căldura inimii prin palma lipită de suflet cu tandrețea, prin ochii răspândiți în muzica pieptului, prin îmbrățișarea clipelor fugărite de așteptare, în prezența deplină a răsăritului. Ți-am simțit venirea fierbinte în robia secundelor, la îmbrățișarea privirii învăpăiate de dor. Ți-am simțit frumusețea prin atingerea suavă a aerului în care mi-ai scăldat deșteptarea. Bine ai venit, zâmbet
BINE AI VENIT! de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1442410728.html [Corola-blog/BlogPost/381739_a_383068]
-
Ion. Uș, cumătră, uș! Dar ”cumătra” nu pleca de lângă el. Râdea ca o bezmetică: Ce, credeai că te mai las? M-ai făcut să alerg după tine la Odesa, la Cotul Domnului, la Iași, prin trecătorile munților! Deșteptule, m-ai fugărit prin Budapesta și prin munți Tatra...Șmechere...Mai târziu, ți-ai bătut joc de mine la Canal...și la Poarta Albă...Nemernicule! Cine te crezi tu, să-ți bați joc de mine? Că te-ai lăudat la toți că... pe
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
fiul lui cu nume-titlu: Simionu li Vaida; „Vara aceea am încălecat capra Cârnei, vaca ei, cum ziceam noi în bătaie de joc”; „vreo zece ani de agoniseală, pe șantierele de la oraș” pentru un clopot de suflet; „Vaca Vioara care mă fugărea pe pășune când o pășunam dimpreună cu ceilalți copii de seama mea, în vacanța de vară”; „Vor sărbători în curând, călare pe un butoi autohton, cu horincă de prună curată”; Vara, fata lui badea Văsălie dormea pe prispă - de unde a
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
iar de-acolo până acasă mai avea o azvârlitură de băț! Așa că făcu stânga tot cu ochii după mânz: -Hai, băiet, hai c-acuși intrăm în pădure la dos! Nu mai era de glumă,au prins vânturile a se ciondăni fugărind ciorile, trezind zăpada din somnul ei, uruind și scârțâind prin ramurile copacilor cuvinte nedeslușite. Perdele de ninsoare se ridicau de la pământ, perdele de ninsoare coborau din cer! Cu vifornița în față nea Vasile își croia cu greu drumul. Și mânzului
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
la circ: găinile umblau ca zăludele când pe sus, când pe jos, în încercarea de a zbura, dar cu aripile tunse mai zboară dacă poți! rațele, grămadă toate, o gură țineau! mac-mac-mac-mac! maaac! mac! zur înainte, zur înapoi, după cum le fugărea mânzul; cocoșul, ca unul ce se ținea a fi jupân la el în bătătură, fâlll! în capul căluțului! doar că în cap era căldarea!În altă zi îi trecuse moartea pe sub ochii copilăroși: Ionel, prâslea de nepot, s-a urcat
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ELECTRON Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016 Toate Articolele Autorului ELECTRON Tot alergăm mereu ca electronii, Ne fugărim nebuni pe circuite, Pe traiectorii bine stabilite Și-adăugăm la vârste toți eonii. Iubirile sunt prea ades grăbite, La poduri retezăm cu sârg pilonii, Iar fluturii nu părăsesc coconii Și clipele ce trec nu sunt trăite. Uităm că lângă noi
ELECTRON de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1456689867.html [Corola-blog/BlogPost/377959_a_379288]
-
olimpiadelor internaționale la care învățăceii lor sunt la fel ca și ieri, „luați drept studenți de facultăți de copii străini de aceeași vârstă cu a lor!” Cinste, respect și recunoștință, pentru marii noștri dascăli! Vedeți, noi suntem „generația în blugi” fugărită de milițienii azmuțiți de părinții politicienilor de azi, să ne rupă pantalonii evazați sau să ne taie pletele. Noi nu protestam ca și „indignații de azi”, dând foc tomberoanelor de gunoi și spărgând vitrinele magazinelor și băncilor, căci nici nu
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Profesorii_nostrii_de_ieri_.html [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
cu ape stătute, lacul murdărit de țiței, șuvițe albe printre șuvițe albastre, cârpe rupte, uzate înainte de vreme pierdute din pânza catargului eșuat sau prădat de pirați, lumea cearșafurilor sfâșiate bucăți, ițe rupte încurcate de ape, de vânt, legăminte deșarte, apropieri fugărite de val înspre mal, depărtări, riviere vărsate-n ogive sparte, case cu hornuri goale, răscoale din vaiete de furtună, nisipul dunei vânturat fără nod de norod, cerc în coroană fără zala legată de altă bucată, fără apropiere sau înțelegere, timpi
DESLUŞIRI (POEME) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1483884343.html [Corola-blog/BlogPost/373971_a_375300]
-
strânge cultul Printre ramuri crețe plânse spre pământ? N-avem timp din râvnă să oprim secundă Să privim în juru-ni ceata de frumos, Doar fugim prin viață ca o rază scundă Ce vrea a se-ntinde pe-un ocean lucios. Fugărim trecutul spre-a trăi prezentu' Apoi din prezent, voim viitor; N-am opri o clipă ștergând fruntea lentu' Căci la bătrânețe toate ne sunt dor. Suntem sclavii noștri, robiți doar de muncă Fără de-ncetare către un nimic, Suntem ochi de
UNDE FUGIM... SPRE CE? de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486537181.html [Corola-blog/BlogPost/377543_a_378872]
-
că nu știi niciodată ce poate să-ți rezerve viața”. Au mai ajutat și ei la niște treburi, mărunte, ca să facă față. Nu au văzut nici un bărbat prin bătătură și deja se gândeau la cai verzi pe pereți! Femeia a fugărit un cocoș să-l prindă ca să-l facă friptură pentru musafiri. L-a tăiat nea Ghiță, asistentul, nea Ion, nu putea să taie păsări, îi era milă. Nici de mâncat nu prea se omora. Până avea să se facă friptura
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VREME DE TOAMNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului VREME DE TOAMNĂ Iar e frig, iar sunt noroaie, Cuibul berzei este gol, Fugărit de vânt și ploaie, Azi a mai plecat un stol. Rațele în bălți se-nfoaie Și ce tărăboi mai fac! Un nor ca o vânătaie Stă pe boltă nemișcat. Prunele sunt supărate, Azi, stau cocoțate-n prun, Mâine, de sunt
VREME DE TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1438456876.html [Corola-blog/BlogPost/371888_a_373217]
-
tu ceva! Șiretul de Negru-Cioară prinse din zbor cum stă chestiunea și se lansă într-o ipoteză: - Permiteți, Majestate, să vă raportez! Noi îi urmărim mai de mult pe conspiratori și-acest nemernic de Mărțișor ne-a scăpat. L-am fugărit până la graniță, însă el a reușit să fugă la Soare-Împărat, de unde a cerut ajutoare ca să facă răzmeriță. - Spui tâmpenii, idiotule! îl admonestează împărăteasa. Mărțișor vine cu Primăvara, afurisita de vrăjitoare, fiica lui Soare-Împărat. De ce crezi că o aduce acest Mărțișor
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
tatălui ei, un tiran, curvar și un bețiv, dar care se lipi de sufletul celei mici.Se lumina tot când micuța îi zâmbea și gîngurea trăgându-l de mustață... Anica văruia case și făcea curățenie pe la alții mai căpătuiți...fuseseră fugăriți de comuniști, li se luase totul și acum abia aveau cu ce trăi. Tatăl ei nu se putuse obișnui cu sărăcia și plecă de acasă la una din concubinele lui, unde și muri, lăsând-o pe Maria, soția lui de
GENŢIANNEBLUE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Gentianneblue.html [Corola-blog/BlogPost/348146_a_349475]
-
bune că țin de cald, dar trebuie să le apuce, că ori le ia altul ori vin ăia și le duc la... nu știe unde. Undeva! La gunoi sau la topit. Acum, ochii săi sunt ochi de fiară bolnavă și fugărită de câini. Mintea sa, nu mai găsește sprijin în rațiune. Mintea sa, caută doar atât: ceva să-i potolească foamea, sau un locușor unde să se apere de frig... Mintea sa, îl ajută să priceapă doar atât: trebuie să trăiască
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Danut_oameni_fara_noroc_proza_lucia_secosanu_1332074745.html [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
și unii cu minți mai necoapte, care-nvățați la coțcării de ăi mai mari arătau cu palme răsfirate că are capul mare... Nu știu ce-nțelegea voinicul, dar sângele-i suia în cap, se-nfuria, bătea cu piciorul în pământ și-i fugărea fără să-i prindă și când veneau din nou și-i arătau cu mâna capul, se apleca cătânt ceva de azvârlit spre ei. Sărmanul om nu le-nțelegea râsul, spusele nici joaca că n-avusese parte de niciuna și-nchipuirea
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Voinicul_mut_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
mie de fluturi în pragul rotundului din pântecul în care a crescut iubirea liniștea picura din streașina cerului într-o dimineață timidă coastele vântului încremenesc într-o reminiscența solară dintr-un colț personal de cer unde ne-am ascuns zâmbetul fugăresc răsăritul sensurile timpului rătăcesc trăitul în jurnalul unui minut culoarea timpului picura stropi de viață într-o altă lacrima lumeasca îți este vina au dispărut în taină licuricii din misterele cardinale lacătele unui univers de culoare e prea frumos și
POEMUL VASTITĂŢII-I de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemul_vastitatii_i.html [Corola-blog/BlogPost/355667_a_356996]