62 matches
-
că nu mai dă bani pentru pensionari? N-o fi având dl. Iliescu nici o vină în dezechilibrarea pieței muncii? O fi uitat că dezastrul provine, în proporție covârșitoare, din decizia de a-i salva prin pensionare pe securiștii și activiștii fugăriți ca hoții de cai de populația întărâtată, în decembrie '89? Evident că pe lângă criminalii din Securitate și din P.C.R. s-au furișat imediat și alte zeci și sute de mii de românași iubitori de muncă precum de ardei iute în
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
tot autori, ca și el, indivizi dotați cu însușirea de a judeca, fie și prost, dar pe cont propriu: "Oameni ca dumneata fac ziarele imposibile, pentru că plecați de la ideea că totul trebuie să fie plat. Bateți terenul cu piciorul plat, fugăriți iepuri legați cu sfoară de copaci artificiali, cu frunze de ceară". De răspuns, nu îi răspunde omul, ci un proces lipsit de eu, o cauzalitate mecanică, cifrul celulei: "Așa sunt instrucțiunile". Există și un alt fel de asemănare? În încheiere
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
în zig zag, ba dezvăluia lucid cu temeritate măsurile represive ale dictaturii sovietice, ba accepta docil nedreptatea, ascunderea adevărului, trădând menirea pe care și-o fixase. Se afla la Moscova în ultimul an de clandestinitate al lui Soljenițîn, când acesta fugărit, spionat, încercuit se străduia să expedieze în străinătate un manuscris incendiar, Arhipelagul Gulag. Cu toate că avea nevoie urgentă de un sprijin, prozatorul rus l-a ocolit pe oaspetele de vază, în care a pierdut încrederea, căci se lăsase curtat de Kremlin
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > MAI SCRIU POEZII Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Timpul meu, grăbit și el, cu nisipul presărând pașii grei de bătrânețe, fugăriți și-abia umblând, mi-a semnat, candid, plecarea, fără minus, fără plus, ascultând, oștean cuminte, spusă Celuia de-i sus, Care-n zațul negru-al sorții a citit că e momentul să facă, senin, apelul celor ce-și fac testamentul
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
dostoievskian în răspăr, cu un demon și un Karamazov lipsiți de orice dramă, de orice valoare. Din categoria istorioarelor politice fac parte cele mai spumoase bucăți de proză, vă veți distra citind Dracula (recuperarea kitsch) unde vampirul din Carpați apare fugărit lamentabil de stafia lui Ceaușescu. Însemnările unui capitalist, în mod fatal împiedicat să sugă sângele popoarelor din Est din cauza unei infecții în aparatul de supt, Nomenclatura, cu toți membrii ei revenind implacabil în noi și tot mai ilogice funcții politice
Despre rușine și alți demoni by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15656_a_16981]
-
mai elaborate. Mulțumindu-se cu cât de puțin îi oferea o astfel de viață, păstrându-și moralul chiar și după ce îi devenise clar că speranța într-o eliberare din afară era vană. A mima standardele normalității, la polul opus celui fugărit și zidit în vreun pod, a se comporta median, de așa manieră încât să nu atragă niciodată în chip deosebit atenția asupra sa devenea, cu trecerea de timp, tot mai greu de înfăptuit, lațul se strângea, posibilitățile se reduceau și
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
muzicii, literaturii, din spații europene, răsăritene sau occidentale. Oricum, speculativ! Ca în orice carte, gen puzzle, lipsa unității tematice, a unui subiect curgător, cu dese încrengături sau abateri, se motivează de la sine. Așa că atașul capitolului al VI-lea Fugar și fugărit, rămâne, până la urmă, preluarea unui jurnal de călătorie spre Oceanul Atlantic al medicului de la scriitorul Nicolae Radu. O breșă, de concretețe dură, operează scriitorul în biografia sa atunci când spune și interpretează fără parti-pris-uri sejururile sala în Libia, în orașe total necunoscute
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
hal de fricos nu putea apare în fața Ilincăi și a lui Virgil. Mai bine se lăsa mîncat de lupi! Încordarea acelei situații se spulberă repede, deoarece nu departe de ei se arătă neînfricatul Napoleon. Zic "neînfricatul", deoarece nu Napoleon era fugăritul, ci cel care fugărea. Și, în goana lui, ținea capul sus, cu mîndrie de dulău sadea, iar coada o flutura ca pe un steag. Un ied! Un ied! strigară cu toții ușurați de povara fricii. Napoleon fugărește un ied de căprioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
capricioase și pline de grație făpturi care în alte mari orașe sunt "doamne și stăpâne" ? "La București, pisicile n-au personalitate", scrie d-l Andrei Pippidi, adăugând însă îndată că nu din vina lor. Și în continuare: Sunt (...) un trib fugărit și flămând. Dau târcoale lăzilor de gunoi. O iau la goană de câte ori dă colțul un câine, chiar dacă nu se uită la ele. Inmulțirea peste măsură a câinilor "comunitari" a redus patrupedele rivale la umilința retractilă. Blana lor, tărcată sau neagră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
îl bâzâiau și îl pișcau, tare îl mai supărau. Se gândea că aceste nesuferite gângănii strică frumusețea lumii insectelor. Își continuă drumul gândindu-se că cel mai mult i-ar place să fie câine. Nu ar mai fi el cel fugărit ci ar fugi el după alte animale, doar așa, în joacă. Și, în plus, se gândea el, nimeni nu mănâncă câini. SURPRIZA Este un început frumos de toamnă. Soarele strălucește încălzind natura care se bucură de ultimele zile de căldura
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
un catafalc plin de flori roșii și albe, cu același surâs cimentat pe buze. Îl privi grav, atingându-i cu degete tremurătoare obrazul și se miră văzând cât de mult se schimbase. De afară străbătură vocile unor copii care țipau fugăriți. În capelă eram eu cu tanti Valeria (care mă exaspera cu șoaptele ei ca niște sâsâieli) și mama, retrasă, adâncită În gânduri fumurii. După ce strivi cu batista șuvițele de sudoare de pe chelia-i denivelată, domnul Martin zise dintr-o dată că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
să fii șeful turmei? Un an, doi și pe urmă te cotonogea unul mai macho și gata cu turmulița, ți-o lua și tu crăpai de ciudă și neputință. Uită-te la leu. Domnește doi-trei ani și apoi, bătut și fugărit, dă ortul popii. Nu vorbi de popă, că-i doar un animal. Mă rog, popa leilor, ceva ca la om. Așa mai merge. Deci, omul s-a gîndit cu bostanul lui, mai bine să aibă fiecare cîte una. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
mai adesea cu un diagnostic. (Întărit și de stranietatea celorlalți locatari ai conacului cu aspect de ghetou). Numai că, de fapt, mai toate aceste fire epice conduc către o imensă butaforie. De la o scenă ea însăși absurdă (un rege iberic fugărit și linșat inexplicabil de supuși) se ajunge la o adevărată apocalipsă socială. Ieri monarhiști, azi republicani, toți vor să învețe, în noile condiții, suedeza. De aici, o întreagă fantastă epocă a Cincizecimii, la regula căreia Don Stephano se adaptează perfect
Romanul nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6883_a_8208]
-
când apasă pe această frică a celui care scrisese fulminantul Nu. Și jurnalul continuă, puțin mai târziu, să-l vadă "panicat" din cauza războiului și a ascensiunii "cămășilor verzi": "Dar mai emoționant Eugen Ionescu, venit din nou ieri-dimineață la mine, disperat, fugărit, obsedat, neputând suporta gândul că poate îl vor da afară din învățământ. Un om sănătos care află că are lepră poate înnebuni... Eugen Ionescu află că nici numele de ŤIonescuť, nici un tată incontestabil român, nici faptul că s-a născut
Eugen Ionescu și Mihail Sebastian by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6667_a_7992]
-
mulți eram pe străzi, iar Băsescu se ascundea într-un birou al nomenclaturii comuniste, după cum a recunoscut, iar Monica Macovei era procuror", a afirmat Antonescu. Totodată, potrivit președintelui interimar, în timpul mineriadelor din 13 - 15 iunie, "când oamenii erau bătuți și fugăriți, Traian Băsescu era în Guvern și organiza trenurile pentru mineri, iar Monica Macovei era procuror și nu a zis nimic". Nu ne vor scoate din Europa", a conchis Crin Antonescu. Mai multi participanți au purtat tricouri albe cu mesaje precum
Antonescu: La Revoluție, Băsescu se afla în birou, la mineriade organiza trenuri pentru mineri () [Corola-journal/Journalistic/43618_a_44943]
-
și exhibițiile lui Petru Dumitriu. Mărturisesc totuși că nu m-am gândit și până la a se măslui în Prometeu. Dar există oare vreun artificiu de care să nu fie în stare un impostor literar, un colecționar de contracte frauduloase, un fugărit al Codului Penal, când urmărește să reintre în actualitate? Prudența scuză mijloacele Se auzea, într-un rând, că P. Dumitriu s-a prezentat forurilor literare apusene în chip de Lohengrin pornit să salveze literatura română, amenințată chiar în existența ei
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
lor generația ailaltă de tineri, care să-i „fugărească”. - Tinerii la care vă gândiți sunt plecați acum în străinătate. - Da, da, da. Pentru că ăștia care sunt acum sus, cașaloții, n-au treabă cu generația asta de tineri, nu se simt fugăriți. „Sunt la mâna noastră!”, își zic ei. „Băi, copile, tu nu știi cum este, hai că-ți spune tata ... ”, înțelegi? Ăsta este punctul meu de vedere. Asta este cea mai mare tragedie a acestui popor. - Cum ați judeca primul mandat
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
liniștea glasului) de aș fi fost doar o ramură crescută din necondiționarea pașilor tăi nu-i așa că m-ai fi iubit dincolo de cuvintele unde îmi odihnesc glasul? în ochii tăi am învățat de ce țipătul mut nu se aude în tâmpla fugărită a fiecărui răsărit Referință Bibliografică: fugăresc răsăritul / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
FUGĂRESC RĂSĂRITUL de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352163_a_353492]
-
Văzându-se încolțit și de ceilalți luptători, lupul dădu înapoi. După încă o lovitură a lui Ghiocel, îi luă părul foc și atunci o luă la fugă, dându-se de-a berbeleacul prin zăpadă ca să stingă focul ce-l pârlea. Fugărit, plin de sânge și pârlit, ajunse la Palatul Împăratului Codrilor, unde BABA CLOANȚA ronțăia copacii sfârtecați de Pui de Ger. -Aoleu, stăpână, mor, m-au lovit, m-au rănit și m-au pârlit! -Ce ai, mă, blendărache? Ce ți s-
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
fost și căutarea continuă în chip dureros, pentru că multe locuri sunt goale. “toate își au rostul lor / numai eu / când vreau să întorc / spatele crucii / regăsesc aceeași toamnă / care păstrează în frunze / parfumul mângâierilor ei / și-atunci ca o ciută / fugărită de umbre / mă aciuez înăuntrul meu / s-ascult cum sapă veșnicia”. Atunci te simți bântuit de nostalgie ca de năluci și nu știi cum să le alungi: “în odăi răvășite de vânt / paianjenii țes aceleași pânze / ziua se târâie ruginită
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
pe drumul pe care-l știe deja. Nu i-a plăcut, dar l-a făcut de voie, de nevoie, în ultimele două decenii. Nu l-a dus prea departe, ba mai mult, a fost jefuit, lăsat fără haine, bătut și fugărit. Este absurd ca în 2016, după aproape 3 decenii de democrație exersată în mai toate formele sale, agenda partidelor politice înainte de alegerile parlamentare să fie retrogradă. Călcând în picioare Legea responsabilității fiscale care prevede că măsurile cu impact financiar nu
Un naționalist de grotă se ia de Julien. Aviz părinților care aleg nume „străine” pentru copiii lor () [Corola-blog/BlogPost/339199_a_340528]
-
fi alăturat. Își rezervau însă un alt rol: dacă vreunul dintre copii ar fi fost prins, sau atins măcar, urma ca hingherii să fie snopiți în bătaie, cuștile să fie deschise și câinii captivi să fie sloboziți. Un biet câine fugărit a nimerit în cele din urmă în lațul unui hingher. Până aici i-a fost. Dând să se împotrivească, lațul de sârmă i se strânge mai tare în jurul gâtului, sugrumându-l. Hingherul îl saltă rotindu-l de două, trei ori
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
olarii lângă-o pâine rotocoală,să mă umple gospodina cu sarmale lenevoase,... XVII. MAI SCRIU POEZII, de Dora Pascu, publicat în Ediția nr. 2021 din 13 iulie 2016. Timpul meu, grăbit și el, cu nisipul presărând pașii grei de bătrânețe, fugăriți și-abia umblând, mi-a semnat, candid, plecarea, fără minus, fără plus, ascultând, oștean cuminte, spusa Celuia de-i sus, Care-n zațul negru-al sorții a citit că e momentul să facă, senin, apelul celor ce-și fac testamentul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
-s grele, prea beteagă mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul ... Citește mai mult Timpul meu, grăbit și el, cu nisipul presărândpașii grei de bătrânețe, fugăriți și-abia umblând,mi-a semnat, candid, plecarea, fără minus, fără plus,ascultând, oștean cuminte, spusa Celuia de-i sus,Care-n zațul negru-al sorții a citit că e momentulsă facă, senin, apelul celor ce-și fac testamentulca apoi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
Eldorado” și în profunzimea rănilor zac „epave de comori”. Cu toate că poartă „mănuși de petale”, poezia este totodată de o duritate de diamant. Foarte larg este și sufletul poetului, victimă și călău în același timp: „Am pe umeri capul unui animal fugărit, / mâinile sunt gata oricând să mânuiască sabia”, damnat și „țintă grației”; blestemat, el strânge cu disperare la piept „rămășițe de Hristos”. „Nu mai am în minte/ decât vocea descărnată a inexprimabilului”, mărturisește poetul. Rareori însă „inexprimabilul” s-a exprimat mai
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]