71 matches
-
timp de pace m-am simțit rău. L-am trimis pe Georges în locul meu. Ca să scap, să termin. Nu era loc în Franța pentru amândoi. Trebuia să omor o parte din mine. Jumătatea sumbră, neagră. Jumătatea mea barbară. „Umbre urmărind, fugare/ Își poartă omul nenorocul/ De-a tot voi să schimbe locul...”, spune Baudelaire. Personajele dumneavoastră își schimbă des locul, identitatea... Credeți că e o șansă, sau un blestem? Cred că e un blestem, cum zice Baudelaire. Cred că suntem prizonieri
„Țara mea adevărată e aceea unde oamenii se bat pentru demnitate“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2491_a_3816]
-
subsistență, vreo 87 miliarde de lei. Nemulțumite de lipsa unui mai ferm simț de colaborare din partea persoanei de mai sus care, nu se știe din care motive s-a sustras arestării, organele de anchetă cer oficialităților israeliene grabnica extrădare a fugarei, în vederea unei decisive confruntări. Nemulțumite de lipsa anumitor proceduri, oficialitățile israeliene refuză extrădarea pe girul simplei și irezistibilei prietenii între cele două state și popoare. Procuratura română își adună puterile, spre a completa dosarul chestiunii, iar, în dogoarea verii, nemulțumirea
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
jocul dintre lumini și umbre, decorurile de o frumusețe picturală, derivă direct din expresionismul german al anilor '20. Admirator declarat al filmelor fantastice realizate de Mario Bava, regizorul evocă acest gen cinematografic prin scurta prezență a lui Cristopher Lee. Gros-planurile fugare ale lui Martin Landau și stângăcia artistică a lui Johnny Depp trimit la filme anterioare semnate de Tim Burton. Introdusă în mijlocul unei secvențe tensionate, ca pentru a fi trecută cu vederea, imaginea copilului care-și proiectează "vederi" pe pereții camerei
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
pare ca înainte de apus IUbirea, ar mai avea ceva de spus, Însă, e doar o pasare, cu aripa întinsă, Care de vreme, vă fi-n curând învinsă. O ultimă zvâcnire, un ultim început, O dulce amăgire, înainte de sfârșit, O pasare fugara, cu aripa rănită, Între speranța și tristețe, se zbate rătăcita. Și dacă, așa târziu, tu mi-ai adus iubirea, Când vei pleca, să-mi lași uitarea, Să nu te caut în adierea vântului Și nici în faldul de turcuoaz al
POEZIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384273_a_385602]
-
în adăpostul de animale. - Alo, aloo, alooo...zice Stăncioaica vorbind la telefon în timp ce iese din adăpost și pornește să alerge prin curte pe o linie frântâ care se închide din când în când pentru că nu este dezertoare, este doar o fugară dintr-un loc în altul. - Cheamă salvarea...cu medic...și poliția...mișcă-te omule, aici este un om mort! zice femeia către primar și se oprește în loc continuâd să-și agite în continuare doar mâinile. Dar omul de pe salteaua zburătoare
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
amant multilateral, ci de pater făcând să înflorească viața în jurul lui. Chiți, din apartamentul minuscul de pe Calea Moșilor, se dovedește o încântătoare trădătoare. Ea dispare frecvent de acasă și îl umple pe stăpân de îngrijorare. Într-o nouă căutare a fugarei, acesta dă peste o... imagine în oglindă a lui, un alt proprietar îngrijorat, un alt Alex. care-și caută felina. Chiți a unuia se relevă a fi Pisi a altuia, într-un final de vodevil lăsat fără epilog. Îl bănuiesc
Patru ani cu Alex. by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7755_a_9080]
-
fi transformat Într-un morman de fiare. Apoi, pedigriul teuton și-a spus cuvântul. Fauvé a simțit cum uleiul Începe să-i clocotească În vine, bujiile i-au oferit pe loc scânteia necesară și s-a năpustit neînfricat În urmărirea fugarei. Noi, oameni În general nesimțitori la tot ce ne-nconjoară, băgăm În seamă prea puțin tumultul interior al neființelor din preajmă. Ce facem, bunăoară, cu un televizor care, după ani de zile În care ne-a reprodus cu fidelitate prea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
știți de revolta de la Tatar Bunar, la lichidarea căreia au participat și jandarmii de la Ismail. Îmi amintesc de vaporul ,,Dacia” care făcea legătura Ismailului cu țara. La acea vreme, Ismailul era un orașport cam de mărimea Hușului; avea străzile pietruite; fugare amintiri plăcute renasc imaginea tramvaiului cu cai, cu care mă plimbam deseori. Mama pleca deseori la Iași, la moșii. Provenea dintr-o familie bogată, era și fiica vitregă a generalului Ernest Baliff, mareșal al palatului în timpul regelui Ferdinand. Acest Baliff
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
vehiculului și copitele catârcelor stropeau cu noroi, arogante, pe oricine le ieșea În cale. Dar În dimineața aceea ceva le-a tulburat rutina. În loc să treacă pe dinaintea tavernei, ca de obicei, continuându-și drumul În sus pe stradă și oferindu-mi fugara viziune a blondei călătoare, vehiculul s-a oprit Înainte de a ajunge În dreptul meu, la vreo douăzeci de pași de Taverna Turcului. O bucată de doagă ruptă se lipise din cauza clisei de una din roți, Învârtindu-se cu ea odată până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
despre inexorabilul tainelor din care se alege soarta spiritului. Un poem neîncheiat al lui Holderlin vede tumultul dionysiac urcînd Orientul pe acest drum al Istrului, căruia de altminteri anticii îi bănuiau o întoarcere în Adriatica: pe unde ar fi plutit fugara din Colchida, smulsă Caucazului, Medea. Mai mult motiv de reverie conținută, decît program tenace, lunecarea artistului printre mari entități culturale nu se soldează vreodată, la Vasile Gorduz, prin spasme livrești, prin vreo crispare pedantă. Asta nu-l împiedică să detecteze
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
a oferit răsplată pentru orice veste - în special lui Kimika, foarte atașată de fată, care ar fi fost nespus de fericită s-o găsească și fără nici o recompensă. Dar misterul a rămas mister. Solicitările către autorități ar fi fost inutile: fugara nu făcuse vreun rău, nu încălcase legea; și vasta mașinărie a sistemului polițienesc imperial nu se punea în mișcare numai pentru capriciul unui băiat îndrăgostit. Lunile s-au transformat în ani, însă nici Kimika, nici sora mai mică din Kyoto
Lafcadio Hearn - Kimiko by Angela Hondru () [Corola-journal/Journalistic/6487_a_7812]
-
șoptesc umbrele râului prin aer știu știu umbre că mă urmăriți în gaură de șarpe dacă mă strâng încolăcindu-mi gândul ca o sabie vor străluci prezentul și strigătul păsării din covrigul în care mă transform mai lasă-mi secunda fugară în iriși și-apoi te voi legăna umbră prizonieră trecutului până când nu voi mai simți căldura formei trup de copil ascult muzica așa cum ascult genunchiul orbului lovindu-se de treapta cea mai înaltă a scării fără gânduri îți mai spun
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
Acasa > Stihuri > Semne > AMINTIRI FUGARE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului amintiri fugare cad alte frunze, alte păsări zboară, cum mai zburau la noi odinioară, vin alte toamne cu aceleași nume, dar noi trăim de-
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368423_a_369752]
-
aripi bat în glastra, Pe-o hartă creponata punctează zboruri pare, Se-nchină, lasă-n grabă oracol la fereastra, În sfeșnic delirează secunde pe altare. Au anulat restante pe vis și resemnări, Timbrând cu armonie consensuri relative, Peste-nsetări și arderi, fugare inserări, Au picurat lavanda și doruri din misive. Gondole cu iluzii au amăgit destine La țărmul unei nopți cu false amintiri, De-ți vei aduce-aminte din când în când de mine, Te voi lăsa să crezi ca-n mine mai
TE VOI LĂSA SĂ CREZI de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349561_a_350890]
-
îngeri, Iar lacăte grele încuie Trecut. Cu pumnii greoi bat în uși ferecate, Ecouri stridente Mă lovesc dureros, Trecutul sta-n lanțuri, Pe sloiuri de gheață, Și-și clănțăne frigul, rănit. Tăcută și singura Ma-nvalui în Azi, Iar clipă fugara Îmi matură trupul, Mă mistuie beznă, Abisul căscat, Și teama de visuri. M-aș prinde de Mâine Cu-orgoliu de soim, Ce pradă în gheare o strânge, Dar nu văd nici raze, Nici stele pe cer, Iar ochiul îmi plânge
PRIBEGIND de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350372_a_351701]
-
în marea poart-a vieții. Privirea ta zadarnic înconjură steaua Ce-n marginea nopții a ars-o minciuna. Păcatul primei iubiri nu-l acoperă neaua, Pornită de-o vreme să cadă întruna. Rămâi stăpână-n templul cu albul lui pridvor; Deși fugară ești, precum de mult te știu, Dar cum spunea Poetul: “Mai am un singur dor”: Un albatros în larg și liber vreau să fiu. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: CUM SPUNEA POETUL / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CUM SPUNEA POETUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350595_a_351924]
-
Strofe > Introspecție > MĂȘTI Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1594 din 13 mai 2015 Toate Articolele Autorului Măști Oameni ce-au fost, oameni ce sunt, oameni ce pleacă, Variațiuni pe aceeași temă, Călători pe acest pământ, Pe banda tocita, fugara a timpului, Purtători ai acelorași măști Obosite de atâta purtat, de atâta amar de vreme: Mască bucuriei, a fericirii, a împlinirii, Dar și a tristeții, a durerii, a amărăciunii, a deznadejdei, a indiferentei, ignorantei, ironiei, mândriei, egoismului, lăudăroșeniei, Un teatru
MASTI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352105_a_353434]
-
râului săvârșit. Dar să continui șirul întâmplării. Tânărul din fața mea era marcat de o părere de rău sinceră pentru tot ceea ce făcuse. Realiza că-și lovise beat fiind propia soție, ce acum cu copilul în brațe era un fel de fugara prin centrul de ajutor pentru femeile maltratate. Am încercat să-i inspir speranța, încercând să-l fac să înțeleagă că nu totul este pierdut, ca mai exista o rază de speranță în tot acel tablou întunecos al vieții sale, pe
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
nici ritmul inimii, nici sarea din stropii sudorii. Îi va juli rău de tot genunchii și coatele! Apoi ... se va da alarma generală; luminile scenei se vor stinge singure, poliția civică va interveni cu strategii unice și costisitoare pentru ,,detectarea” fugarei. Dispăruse Dacia Diugan, singura artistă din lume care își asigurase nu averea imobiliară, nu contul din bancă, nu sănătatea, nu viața, ci ... picioarele! Dar ce mai contau banii și faima în secunda în care, trădați fiind, toți fanii, în cor
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
de clanurile imense, bogate și înarmate? Audi reușește să scape de urmăritorii aceștia amărâți. Inculți, răi, puțini, dar știți ce? Cu tupeu! I-au luat numărul de înmatriculare și au reclamat-o la poliție pentru răpire de persoane! Poliția sună fugara s-o certe, dar răspunde Iana. Adevărul e unul, albul e alb și negrul e negru. Cine e victima? Cine trebuie apărat? Peștele sau minoră fugara? La 15 ani, fata are următorul trecut: luată de babornița de la părinții ei care
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
de înmatriculare și au reclamat-o la poliție pentru răpire de persoane! Poliția sună fugara s-o certe, dar răspunde Iana. Adevărul e unul, albul e alb și negrul e negru. Cine e victima? Cine trebuie apărat? Peștele sau minoră fugara? La 15 ani, fata are următorul trecut: luată de babornița de la părinții ei care nu i-au oferit un cămin sigur, pusă să lucreze în piață 3 luni, apoi trimisă la produs în Turcia. Poliția de acolo o recuperează și
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
lacrimile despărțirii vă podidesc adesea. Cu toată stima.“ (Sergiu Grossu, director, „Catacombes”, Courbevoie, Franța, 14 februarie 1989. * „...Volum care ne prezintă o scriitoare iscusită, un suflet sensibil,capabil să prindă, într-o fugară imagine de viață, o lume eternă de sentimente (...). (D.C. (Dan Costescu) Lumea liberă, New York, octombrie 1988. * Radio Vatican, 15/16.02.1989: „Cartea doamnei Tătaru cuprinde ceva cu totul original - mi se pare - deoarece
TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353968_a_355297]
-
am apucat din nou să creionez în linii mari copacii deja desfrunziți, tăcutele lunci dincolo de Dunăre chinuite de pârjolul verii, ori, turme de vite ce veneau precum pruncii, seara la adăpat. Ascultam freamătul de zbor al păsărilor, parcă și ele fugare după razele gingașe ale soarelui. Simțeam cum prin zborul lor, cheamă lumina cerului, de undeva din mister. Din când în când unele cântau parcă după o tristeșe nemărginită. Mă întrebam, dacă și ele au doruri precum omul ! Le priveam de sub
ÎNTR-O TOAMNĂ, LA GROPENI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353732_a_355061]
-
a creat, sub formă de mulțumiri, petiții cu caracter material sau spiritual, sau pur și simplu, reproșuri. Mulți dintre noi, cel putin odată pe zi, ne ridicăm privirea spre cer și căutăm salvarea sau sprijinul Mîntuitorului nostru. Deasemeni o privire fugara spre cer, în timpul unei conversații cu un prieten, semn că Cel de sus ne este martor, este adesea ștampila și garanția că am spus adevărul .Inconștienți sau voluntar, multe nații pînă în ziua de astăzi îi contesta divinitatea și refuză
INTRE CER SI PAMANT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357052_a_358381]
-
urmă am lăsat: De freamătul copacilor din vale, De doinele ce-adesea pe-nserat Le îngânau femeile , cu jale... Mi-e dor de tropotul copitelor de cai Ce alergau pe-a satului ulițe, De zilele când că un evantai Răcoarea adia fugara prin cosite... Mi-e dor...atâtea gânduri călătoare Brăzdează inima-mi plină de dor, Si de vre-odata cad în contemplare Ma-nvaluie un sentiment covârșitor.... Referință Bibliografica: Mi-e Dor / Ana Georgescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 920, Anul III
MI-E DOR de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 920 din 08 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357229_a_358558]