706 matches
-
pic ) și abia aștept să te întorci și să mai scrii (cred am devenit un pic dependența de blogul tău) Încă o zi :> Recunosc că până acum nu prea am avut treaba cu blogul asta și că m-am uitat fugitiv doar peste niște aricole și câteva poze :”> dar promit că o să fiu mai silitoare Oricum, mă uit mereu la “România Verde” așa că pot să fiu scuzata. And i have a question: ideea de o astfel de emisiune e genială, dar
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]
-
de a și-o asuma - o posibilitate locală pentru o răzbunare globală. Dincolo de aceste exemple de inducere în eroare a cititorului, avalanșa citatelor disimulează și anumite omisiuni semnificative: în capitolul Iluzia ipostaziată: utopie și ideologie, nu se menționează nicăieri (nici fugitiv, cum ne-am obișnuit deja) contribuția Școlii de la Frankfurt (legătura formulată de Adorno între utopie și principiul identității, pe filieră freudiană). în concluzie, cantitatea bibliografiei nu garantează și calitatea ei, mai ales atunci când criteriile pe baza cărora se face selecția
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
Minculescu, Polirom, 2001 Capul schimbat al artistului Obsesie rusească (șolohoviană, ar zice unii), de fapt, obsesie a lumii estice și orientale, guvernate mai mult de întâmplare decât de logică, "soarta unui om" are muzica ei. O melodie tragică sau stridentă, fugitiv jucăușă uneori, cu polifonie armonioasă sau nu. Cu atât mai mult, distorsiunile destinului unui artist, în "partitura" stalinistă și post-stalinistă, au sonorități "trezitoare la realitate". Un tânăr muzician, provenit dintr-o familie de aceeași tradiție, aflat în 1939 în pragul
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
unul i-ar fi revenit portărelului îndrăgostit de vița de vie. Cîștigător este, în acest context, cine citează primul! Comedia va fi o cursă contra cronometru, "cine pe cine citează", în care soția cu portărelul ei îl vînează pe soțul fugitiv ca să-i înmîneze o citație, în timp ce portăreii soțului o vînează pe soția fugitivă ca să-i înmîneze altă citație! O cursă cu obstacole, cu capcane, cu încurcături. Situația e amuzantă și generoasă, cinematografic vorbind; ne putem imagina ce comedie nebună ar
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
în acest context, cine citează primul! Comedia va fi o cursă contra cronometru, "cine pe cine citează", în care soția cu portărelul ei îl vînează pe soțul fugitiv ca să-i înmîneze o citație, în timp ce portăreii soțului o vînează pe soția fugitivă ca să-i înmîneze altă citație! O cursă cu obstacole, cu capcane, cu încurcături. Situația e amuzantă și generoasă, cinematografic vorbind; ne putem imagina ce comedie nebună ar fi putut ieși de aici, cu un regizor de calibru; dar nu e
Servicii complete (pentru Sara și Tinu) by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14258_a_15583]
-
puțin manifest și unele clișee de gândire ale prozatorului-diplomat. Cercetătorul nu uită citind ecourile din presa vremii că viziunea scriitorului francez asupra Bucureștiului și a României n-a fost primită cu prea mare entuziasm de români, care o găseau superficială, fugitivă, prea tentată de elementele de "șoc" publicistic. Fundalul de epocă schițat în capitolul următor, intitulat Fuga înainte, capătă relief din nou datorită apelului la documentele legate de familia Morand (îndeosebi corespondența Elenei Morand) și la cele oferite de memorialiști. Starea
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
confundat cu cel al autorului; articolul neînțelegeri este o punere la punct polemică a poziției "aristoteliciene" și relativiste a autorului și vizează lectura superficială făcută de un animator cultural de televiziune. Teme dragi autorului ca literatura în palimpsest lasă urme fugitive și agreabile precum "efectul palimpsest" care este marcat într-un articol despre arhitectură și recuperare, pornind de la localul - fostă uzină - Facultății de Litere a Universității Aarhus din Jutland. Climatul intelectual al epocii este reconstituit prin amintirile legate de Școala din
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
iese din blugii căzuți sub buric. E un șarpe zâmbitor, cu o buză întinsă, ca o autostradă în zorii zilei. Băiatul pletos o apucă de umeri pe fata cu șarpe și-o izbește cu capul de zidul clădirii. Alex filmează fugitiv bulevardul care pare adormit, sub convoiul lent de mașini. Apoi se întoarce la cei doi. Acum capul fetei este mânjit de sânge, iar Alex apropie cât se poate, până când prinde smocurile de păr năclăite. Pletosul e enervat. I se vede
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
adjectivul „metaleptic”, asociindu-l unor termeni precum efect, practică, ocazie, tratament, intruziune, transgresiune, manevră, alunecare sau chiar lovitură de forță, dar nu se oprește aici și născocește și adverbul corespunzător - „metalepticamente”, am putea spune în românește -. Ici și acolo apar fugitive referiri personale (întîlnirea autorului în cartierul Marais unde locuiește cu o vedetă italiană, reacția fetiței unei cunoștințe în sala de teatru) și grațioase recomandări adresate cititorului (de evitat filmele dublate, de preferat cele subtitrate). Deși respinge pretenția de exhaustivitate, Genette
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
în care întruchipează puterea totalitară. Din păcate, monumentele din alte epoci lipsesc în carte, probabil de teama unei posibile, nemeritate, acuzații de “ghid turistic”. Sunt prezente numai Templul Coral și Catedrala metropolitană, a cărei descriere mi se pare însă prea fugitivă. Diagnosticul cade într-o manieră șocantă: “Această Mitropolie nu emoționează” (p.59), fără ca autoarea să explice ce a născut această impresie. Călătorul venit din Occident, obișnuit cu catedralele romanice și gotice, se așteaptă cu siguranță la o biserică impunătoare, de
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
să-i fac lui E. Lovinescu un aspru rechizitoriu, pentru că nu l-a luat în seamă pe Slavici (mort la 77 de ani, în 1925, când criticul avea 44 de ani); nu l-a luat în seamă decât cu totul fugitiv și tangențial de-a lungul bogatei sale activități critice - și întotdeauna cu accente negative, fie în judecata estetică, fie în aprecierea morală. O culpabilizare a lui Lovinescu, din motivul că l-a ignorat pe Slavici, ar fi exagerată și inutilă
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
este primul reper teoretic invocat, deși nu e urmat cu obstinație și exclusivism). Autorul monografiei (destinate, din păcate, unui circuit universitar închis) adoptă o structură cuminte și previzibilă a lucrării, pe compartimentele operei. Biografia și genealogia lui I. L. Caragiale sunt fugitiv înfățișate. Urmează o foarte scurtă perspectivă istorică, aproape hilară prin laconism ("urmărind istoria poporului român în ultimii trei sute de ani" etc.) și prin pretenția subînțeleasă de a explica apariția operei lui Caragiale ("scrierile lui Caragiale sunt strâns legate de istoria
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
pentru a putea face observațiile generale necesare, asupra cărora voi reveni mai în detaliu în cronicile imediat următoare. În acest prim episod mă voi referi la condițiile materiale ale edițiilor, la instituțiile aflate în colaborare și voi face un inventar fugitiv al aparițiilor de până acum. Colecția "Opere fundamentale" coordonată de Eugen Simion apare în condiții grafice și tipografice foarte bune. Formatul este asemănător cu al colecției franțuzești "Pleiade", având 10 x17 cm pagina tipărită, iar coperta cu 1 cm mai
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
lor. Zgomotul controverselor indică existența unui interes viu, Ťfierbinteť, pe cînd surdina elogiului pios nu face decît să mențină marile figuri ale trecutului în spațiul rece al convenționalismului, în imperiul inert al clișeelor". Regretabil că exegetul nu se ocupă decît fugitiv de prima parte a perioadei pe care o tratează, cea a anilor 1960-1965, înfeudată încă, în amplă măsură, proletcultismului. Consemnînd circumstanța că ,în acea primă fază a istoriei sale, regimul comunist a transformat literatura și cultura întreagă în instrument de
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
lor. Zgomotul controverselor indică existența unui interes viu, Ťfierbinteť, pe cînd surdina elogiului pios nu face decît să mențină marile figuri ale trecutului în spațiul rece al convenționalismului, în imperiul inert al clișeelor". Regretabil că exegetul nu se ocupă decît fugitiv de prima parte a perioadei pe care o tratează, cea a anilor 1960-1965, înfeudată încă, în amplă măsură, proletcultismului. Consemnînd circumstanța că "în acea primă fază a istoriei sale, regimul comunist a transformat literatura și cultura întreagă în instrument de
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
al istoriei literaturii. Dacă postmodernism nu e, nimic nu e - pretind adepții curentului, repetînd această idee, fără să obosească, de aproape un sfert de secol. Pe cine obsedează, azi, postmodernismul în Franța? Într-un articol publicat în România literară foloseai fugitiv termenul de Ťhipermodernismť. Ce se înțelege prin Ťhipermodernismť ? - Am mai vorbit despre acest Ťismť suprem și nu aș vrea să las impresia că mă obsedează. Cuvîntul se vehicula și înainte să fi luat eu drumul spre Occident. Dacă mă gîndesc
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
iudaică. Deci premiul românesc Ovidius conferit unui israelian înseamnă pentru mine un dialog între gene. Pe de altă parte, Ovidiu este un arhetip al poetului în exil; ori eu sunt un rod al exilaților, un nepot al refugiaților și al fugitivilor. într-o dimineață la Neptun, m-am dus singur, în zori, la malul mării, ca să discut cu Ovidiu. Și am constatat că poetul vorbește și limba ebraică. La Marea Neagră, Ovidiu a vorbit pentru mine în limba ebraică. A.R.: O
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]
-
gesturi, prin cuvinte și prin fapte, El a venit să instaureze Împărăția, unde „nici plângere, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi” (Apoc. 21, 4). De bună seamă, mulți dintre creștini au uneori tendința de a citi Evanghelia prea fugitiv. Cu certitudine, sunt unele pasaje care trebuie înghițite pe nerăsuflate, dar sunt și unele care trebuie să fie sorbite și savurate îndelung, de 2 parcă ar fi un vin vechi, cu reputație. Un astfel de pasaj este cel care deschide
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
Unii dintre semenii noștri înclină uneori să creadă că Fiul lui Dumnezeu este departe de noi, pe tronul Său ceresc, lângă Dumnezeu-Tatăl și că suntem singuri în suferințele noastre, însă nu este deloc așa. Și aceasta numai dacă ne amintim fugitiv de episodul biblic relatat în cartea proorocului Daniel (cap. 3), unde citim că regele Nabucodonosor (634-562 î. Hr.) i-a aruncat în cuptorul cel de foc pe cei trei tineri Șadrac, Meșac și Abed-Nego care nu s-au lăsat înduplecați să
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
singură scadență îi sunt recuzate: pe de o parte s-a dus muzica de ieri cu toate ale ei, iar pe de altă parte timpul decontează întotdeauna erorile. Compozitorii, ca și discipolii lor, pot fi crepusculari; muzica însă, oricît de fugitivă, tot îți lasă urmele trecerii sale. Fie că le numim sintaxe sonore ori categorii sintactice, fie fenomene sonore fundamentale sau structuri temporale, monodia, polifonia, omofonia și eterofonia se înfățișează ca niște clădiri de sunete care în realitate sunt arare ori
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
Cenzura în România. Schiță istorică introductivă, Editura Aius, Craiova, 2000). Or, între timp au fost publicate cărți importante vizînd perioada literară de la începutul secolului al XIX-lea, condiția scriitorului, relația scriitor-cititor, aspectele teoretice ale comunicării literare. Unele contribuții sînt amintite fugitiv în prefață (Paul Cornea, Adrian Marino, Mihai Dinu Gheorghiu, Liviu Malița, Mircea Vasilescu), dar lista este mult mai lungă și ea trebuie adusă la zi într-o carte cu pretenții științifice (re)publicată în anul 2004. Apariția scriitorului în cultura
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
o narațiune lineară în roman. Intenția ei era și de a submina genul convențional de biografie (așa este romanul calificat de subtitlu), care punea pe primul loc realizările protagonistului. Singura reușită a lui Orlando - un premiu pentru poezie - e menționat fugitiv într-un monolog interior, ceea ce aproape determină cititorul să treacă cu vederea unicul succes al personajului. Care e "privat" și de Potter: în lungmetraj, lui Orlando doar i se acceptă de către un editor manuscrisul la care lucra de secole. Digresiune
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
către un meleag pecetluit de taină pe istmul tăcerii vipere cresc flori de otravă guri mușcătoare adâncind în coapsa nevinovată rana uitării Rugina foșnitoare de din frunza depărtării rugina foșnitoare trecând prin frăgezimea firii răpune timpul și-ascunde clipa drumeției fugitive unde-i steaua ce-ar fi să cadă arătând ruinelor de vreme adâncul ascunziș în care stau la pândă începutul și sfârșitul? Moartea sclipind un zbor răzvrătit bate aripi într-o zare târzie în care demult nu-i urmă de
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
puterea cui se află căderea clipei rănile timpului prins în opreliști de gheara uitării din pustiul nicăierii se apropie tiptil începutul sfârșitului Rugina foșnitoare de din frunza depărtării rugina foșnitoare trecând prin frăgezimea firii răpune timpul și ascunde clipa drumeției fugitive unde-i steaua ce-ar fi să cadă arătând ruinelor de vreme adâncul ascunziș în care stau la pândă începutul și sfârșitul? Nor rătăcitor străinul demon fruntea și-a culcat-o pe mărginimea norului rătăcitor printre zări enigmatice plouă neliniști
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/9395_a_10720]
-
aliajul morfologie - sintaxă, dar și pe rigoare. Ori, această linie de acțiune postmodernă se desparte cardinal de cealaltă. Aș adăuga colateral, fără să dezvolt, preocuparea pentru integrarea unor aplicații ce deschid noi fronturi, noi perspective, precum compoziția asistată de computer. Fugitiv și tangențial amintesc și producțiile multimedia, ce dezvăluie într-o formulă cvasi-sincretică și îmbunătățită tehnologic, anumite valențe, coordonate, tipologii expresive împrumutate din alte domenii artistice, fie ele convenționale, fie neconvenționale. Adaug în spiritul axei analizate libertatea abordării, indiferența față de cutume
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]