14 matches
-
-nveți s-o zic mai bine, -M-ai prins pe picior greșit, Meciul încă nu-i sfârșit, Ochi nu sunt, doar o ureche, Zii, că sunt lovit de streche, Dacă pierdem, am să mor, Sparg înc-un televizor ... -Cățelus cu pălu' cleț Fulă lața din coteț ... -Măi Gigele, stai așa ! Tre' s-o mai lucrăm cumva, “Fură”, sună cam nasol, Nu-i civilizat, parol, A luat-o,-așa pe blat ... Mamăăă ... ce a apărat ! -Cățelus cu pălu' cleț Ia lățusca din coteț ... -Dar
CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1399986602.html [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
-
în kamaiura (nordul Braziliei); mong. degüli, dülle „a sări“ par asemănătoare cu cerchezul daga „soare“ (Caucaz), respectiv cu albanezul diell,; tot în mongola mai e üsür „leap“ (< sur „soare“?) Eskimo nangivok „el sare“ se compară cu nange „soare“ în limba fula (Senegambia, Guineea, Camerun, Sudan). Dere „a sări“ în hausa e apropiat de turcic daer „cer“, daire „toba“ (rotundă), giro „soare“ în bassa (niger-congo) cu g = d. Legat de verbul a sări sunt: purice, lăcusta etc. Pe latinește puricele era pulex
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
MI în osage (nat. amer.) MIIR, MIRI, MIRU, MURI (nat. australiană) MIN în kansa (nat. amer.) MOI în lingala (bantu, Africa) MOWAN (nativ australiană) MOX (limba tadjica) MZE în georgiana = gruzina (Caucaz) NAKUSET în micmac (nat. amer.) NANGE în limba fula (niger-congo) NAP (maghiară) NAR (mongola) NDAMA (limba masai, Africa) NE (burmeză, în Birmania) NE' RA (kodagu, dravidiana, India) NERI în otuqui (Brazilia, Bolivia stinsa) NI (japoneză = HI; NI și în mizo (India, tibeto-birmaneză) NINIK (limba râma, nat. amer.) NU în
SUN IN WORLD LANGUAGES DENUMIRI ALE SOARELUI IN LIMBILE LUMII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1410241129.html [Corola-blog/BlogPost/360060_a_361389]
-
Maftei Viorel Gavriloiu Mariana Constantin Răzvan-Viorel Florescu Ștefan-Dan Andronache Vasile Ivașcu Mariana Pavel Corina Chiricuță Florina-Gineta Tiron Elenă Bogdan Tatiana Buzdugan Raluca-Gabriela Topală Ion-Ovidiu Nechifor Petru Străițariu Lucia Cristene Adriana-Ioana Andronache Cornelia-Alexandra Vârtej Deniza-Cinciana Cătana Alexandru Zeveleanu Ștefănel Țuca Nicolae Fulau Niculae Zamfir Elenă Senat Popescu Adrian Căpâlnaș Gavril-Emil Manole Irina-Mirela Cornoiu-Jitarașu Victor Pasc Maria Voiculescu Adrian-Virgiliu Ștefănescu Mihai Dane Marian-Cornel Zamfir Gheorghe Constantin Gabriel Anghel Gabriel Iordache Florin Anghel Eugen-Radu Dumitrache Cornelia Dragoncea Ștefan Dragomir Irina Stancu Constantin REZULTATE ALEGERI
REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2016 BUCUREȘTI. Scor partide by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102672_a_103964]
-
care rezultă în "bland electronic pop", deși a primit recenzii bune de la "JazzTimes". la începutul anilor 2000, ea a început să lucreze cu un grup numit Sahel Hawl Blues formată din zece tineri Mauritius muzicieni de diferite origini etnice (Moor, Fula, Toucouleur, Sonike, Wolof și Haratin), demonstrând dorința ei de a depăși diferențele rasiale. Astfel, ea a fost, de asemenea, posibilitatea de a extinde muzica bazează pe cele tradiționale cu coarde instrumente de Mauri să includă bataie de djembe, darbouka, și
Malouma () [Corola-website/Science/337638_a_338967]
-
importante: Kombo St. Mary, Serrekunda, Brikama, Bakau, Farafenni ș.a. Limba oficială a țării este engleza. Componență etnică: negri sudanezi. Culte: islamism 85%, creștinism. Gambia este un amestec de triburi care trăiesc împreună în armonie. Grupul majoritar este Mandinka, urmat de Fula, Wolof, Jula (n.b. din care se trage actualul președinte) și alte triburi mai reduse ca număr. Fiecare trib are limbă proprie, dar limba oficială este limba engleză. Poporul gambian este în mod special prietenos și primitor. Muzica, sportul și
Gambia () [Corola-website/Science/297903_a_299232]
-
nu de una singură, se datorește unor factori extralingvistici care au dus la elaborarea unor standarde aparte pentru multe dintre ele. Cele prezentate până aici sunt continuumuri dialectale geografice. În Africa se poate da exemplul unui idiom numit în engleză "fula" sau "fulani", iar în franceză "peul", răspândit în 17 state din Africa de Vest, pe fâșia de savană de la sud de Sahara, din Mauritania și Senegal până în Ciad. Se compune din zece până la 15 arii dialectale principale, între care se interpun arii
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
împreuna formînd familia nigero-congoleză. Așadar familia sudanică occidentală (Westermann) devine la Greenberg nigero-congoleză, pentru că ocupă spațiul african cuprins între bazinele fluviilor Congo și Niger. Limbile bantu sînt considerate un subgrup al grupului benue-congo, este introdus grupul limbilor Adamawa-Ubangi precum și limba fula (peul) și este exclus grupul limbilor songhai. Ulterior, Greenberg grupează cîteva unități lingvistice vorbite în regiunea Kordofan din centrul Sudanului într-o subfamilie pe care o denumește kordofaniană și care ar constitui o ramură a mării familii nigero-kordofaniene. Majoritatea lingviștilor
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
e formată dintr-un grup khoe (Kalahari Khoe și Khoekhoe) și unul kwadi (o singură limba în Angola). Bibliografie specială: Alexandre, Pierre, Langues et langage en Afrique noire, Payot, Paris, 1967. Arnott, D.W., The Nominal and Verbal Systems of Fula, Clarendon Press, Oxford, 1970. Asante, Molefi Kete, The Afrocentric Idea, Temple University Press, Philadelphia, 1987. Bender, Lionel M., Nilo-Saharien, în vol. Bernd Heine, Derek Nurse (editori), Leș langues africaines, Karthala, Paris, 2004, pp. 55-120. Bender, Lionel M., The Nilo-Saharan languages
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de legătura dintre saxona și daneză; vechea frizonă, pînă în sec. al XV-lea; vorbită în state diferite (Germania, Danemarca, Olanda) cu mari diferențe dialectale; limba cea mai apropiată de engleză veche familia indo-ramura europeană, germanica, grupul occidental latină 118. fula (fulfulde, pular; peul - fr.) vorbită de etnia fulani în aproximativ 20 de țări din Africa Centrală și de Vest, din Senegal pînă în Camerun și Sudan; statut semioficial în Mauritania, Senegal, Mali, Guineea, Burkina Faso, Niger, Nigeria și Camerun familia nigero-congoleză
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Finlanda Europa Helsinki finlandeză, suedeză; sami Franța Europa Paris franceză; alsaciana (dialect german), neerlandeza, italiană, corsicana (dialect italian), bretona, basca, occitană, catalana Gabon Africa Libreville franceză; fang, punu, njebi, myene, mbere, eshira, kota, teke Gambia Africa Banjul engleză; mandinka, wolof, fula, serer Georgia (Gruzia) Europa/Asia Tbilisi georgiana; abhază, oseta; armeana, azerbaidjana Germania Europa Berlin germană; daneză, sorabă, frizonă Ghana (Togo Britanic) Africa Accra engleză; akan (dialectele fanți și twi - subdialectele asante și akuapem), dagbani, ewe, ga-dangme Gibraltar Europa Gibraltar engleză
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
creola grenadiana cu baza engleză, creola grenadiana cu baza franceză) Guadelupe America Centrală Basse-Terre franceză; creola guadelupeză Guam Oceania Agaña chamorro, japoneză, engleza Guatemala America Centrală Ciudad de Guatemala spaniolă; limbi maya (kiche, qeqchi, kaqchike-mam) Guineea (Guineea Franceză) Africa Conakry franceză; peul (fula, pular), kissi, kpelle (guerzé), maninka (malinké), susu, toma Guineea-Bissau (Guineea Portugheză) Africa Bissau portugheză; criulo (creola din Guineea Bissau cu baza portugheză) Guineea Ecuatoriala (Guineea Spaniolă) Africa Malabo spaniolă, franceza, portugheză; fang, bube, igbo, pidgin cu baza engleză, annobonese (criulo cu
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Saipan chamorro, caroliniană, engleza Mari El (FR) Europa Ioșkar-Ola mari, rusă Maroc Africa Rabat arabă, tamazight; tarifit, franceza, spaniolă Marshall (Insulele ~) Oceania Majuro engleză, marshalleza Martinica America Centrală Fort de France franceză; creola martinicană (antileză) Mauritania Africa Nouakchott arabă, franceza; peul (fula), soninké, wolof Mauritius (Insulele ~) Africa Port-Louis engleză, franceza; creola mauritius cu baza franceză Mayotte Africa Mamoudzou franceză; shimaore, malgașa Mexic America de Nord Ciudad de México spaniolă; 67 de limbi naționale, printre care: náhuatl, maya yucateco, mixteco, tzeltal, zapoteco, tzotzil etc. Micronezia
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
64, 67, 77, 78, 79, 93, 95, 189, 201, 231 frazeologie 65, 117, 131 frigiana 149, traco-~ 148, 149, 309, traco-iliro-~ 149 friulana 147, 262, 296, 326 frizonă (frysk) 107, 145, 163, 263, 323, 330, ~ veche 263, anglo-~ 257, 301 fula (fulani, fulfulde, pular; fr.: peul) 88, 167, 207, 211, 212, 214, 216, 263, 323, 324, 327, 328, 329, funcție 45, 63, 64, 66, 67, 68, 71, 72, 73, 74, 75, 77, 78, 82, 83, 96, 107, 112, 133, 195, 203
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]