97 matches
-
impresia că fusese dintotdeauna acolo. A constatat aproape cu plăcere că era singurul care putea să-l depășească. Era slab și de o frumusețe aspră, asimetrică, asimetrie păstrată chiar și-n felul în care alerga; ridica prea mult brațele în fuleu și părea să nu-i remarce deloc prezența. Nu era doar un băiat slab și roșcat alergând, ci un element din parc, vizibil, mobil; o viață cu nimic deosebită de viața copacilor, de aceea când l-a întâlnit (lucra la
Andrés Barba - Buna intenție by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6158_a_7483]
-
tăcere. Și într-un caz și în celălalt avem de-a face cu o competiție între cuvînt și sunet, întrecere în care, conform unui principiu olimpic, important e nu să cîștigi, ci să participi. Astfel, indiferent de alonja, detenta sau fuleul participanților - fie ei adversari sau coechipieri -, sunetul și cuvîntul, muzica și textul trebuie să sape aceeași fîntînă ori să înalțe același edificiu, fiecare cu mijloacele sale, și aici, odată în plus, scopul scuzînd într-o oarecare măsură mijloacele. 2) Liedul
Pretextele muzicii cu text by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11037_a_12362]
-
această suferință toată viața. Își cumpărase un apartament central, nu se plângea de bani dar se simțea mai decepționat decât plecase. Atunci unde era câștigul? Plecase ca un armăsar pur sânge, tânăr și viguros, obișnuit să o țină într-un fuleu de dimineața până seara și se întorsese sătul de viață. Mă invita să-l vizitez cu prima ocazie, să ne mai aducem aminte de zilele tinereților noastre, când eram colegi de serviciu. Știu eu Dorule, dacă mai apuc? Fotografii de
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358216_a_359545]
-
această suferință toată viața. Își cumpărase un apartament central, nu se plângea de bani dar se simțea mai decepționat decât plecase. Atunci unde era câștigul? Plecase ca un armăsar pur sânge, tânăr și viguros, obișnuit să o țină într-un fuleu de dimineața până seara și se întorsese sătul de viață. Mă invita să-l vizitez cu prima ocazie, să ne mai aducem aminte de zilele tinereților noastre, când eram colegi de serviciu. Știu eu Dorule, dacă mai apuc? Fotografii de
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359117_a_360446]
-
ușor și ritmic cu intercalarea unor pauze în care se continuă deplasarea în pas de mers”5; „alergare moderată pe terenuri variate sau în oraș fără spirit de competiție”(„Petit Robert”,’91, apud. S.Dumitrescu, 2003); „alergare cu pași mărunți (fuleu mic), în tempo moderat și cu efort scăzut, cu sprijin pe sol pe toată talpa, care se desfășoară prin parcuri, pe străzi fără denivelări, de preferat pe terenuri cu sol moale”6; „o alergare în tempo ușor sau moderat, pe
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
În alergarea pe parcurs se alege un tempo optim de alergare (o viteză optimă de deplasare) în scopul obținerii unei mari economii de energie pentru parcurgerea distanței integral, conform nivelului de pregătire individual. Raportul optim dintre frecvență și lungimea pasului (fuleul de alergare) se stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
deplasare) în scopul obținerii unei mari economii de energie pentru parcurgerea distanței integral, conform nivelului de pregătire individual. Raportul optim dintre frecvență și lungimea pasului (fuleul de alergare) se stabilește în funcție de lungimea probei și de caracteristicile somatice ale alergătorului, mărimea fuleului fiind invers proporțională cu distanța de alergare. La aceste probe de alergare este necesară alegerea unui ritm optim al respirației, individualizat, o respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de M., Young, 2007, cei mai „rapizi sprinteri au tendința spre lungimi și frecvențe ale pasului de 2,6 m, respectiv 5 pași pe secundă. Aceste valori depind de forța aplicată suprafeței de contact, care la rândul ei sporește lungimea fuleului (zborul) cea ce coincide cu o deplasare a corpului mai lungă și scădere a timpului de contact al piciorului cu solul. Eficiența crescută se obține, deci, atunci când forța de impulsie este mare iar timpul de contactul al piciorului cu solul
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
Paris 1986, unde profesorul italian Vittori C. a prezentat „Modelul ritmic al alergării în proba de 100 mp”, model prin care se încearcă standardizarea alergării pe această distanță. În esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
esență este vorba de a găsii lungimea și frecvența optimă a fuleului, pentru a obține cea mai mare viteză de alergare. Considerând că în cadrul pregătirii tehnice a viitorilor sprinteri trebuie acordată atenție și elaborării raportului optim între lungimea și frecvența fuleului, în mod gradual și în raport cu nivelul de pregătire, odată cu începerea pregătirii speciale pentru probele de sprint, prezentăm demersul teoretic și unele exemplificări practice. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
demersul teoretic și unele exemplificări practice. Pe baza unor studii de teren, pe atleți de elită, a fost stabilit un coeficient de 2,60 pentru bărbați și 2,40 pentru fete, care multiplicat cu lungimea piciorului, dă lungimea optimă a fuleului. 2.4. REITERĂRI SAU ALTE CONSIDERAłII CARE CARACTERIZEAZĂ ADAPTAREA ALERGĂRII DE VITEZA LA CONDIłIILE PISTELOR SINTETICE Interesantă și sugestivă ni se pare constatarea lui Winfried Vonstein care realizând o analiză a tehnicii de sprint cu viteză maximă notează că „pe măsură ce
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
gleznei în poziție „neutră și ușor dorxiflesată” (Michael Young, 2007), dar și accentuarea vitezei verticale a coapsei. Poziția de flexie dorsală a labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o miime de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu „2-3 cm ceea ce este suficient pentru a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea accelerată a coapsei spre verticală este rezultatul combinației „de împingere la nivelul genunchiului și de tragere la nivelul încheieturii șoldului”. Acestea
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
tranziție se caracterizează prin modificări atât în structura pasului de alergare concretizate în ridicarea din ce în ce mai sus și înainte a coapsei piciorului de pendulare în paralel cu ridicarea trunchiului spre verticală, cât și în creșterea forței de impulsie și a ritmului fuleelor. Lansarea de la start începe cu mișcarea de tragere a piciorului din spate, paralel cu solul, continuă cu o pendulare puternică și rapidă înainte, și o așezarea reactivă pe pistă. La primul pas, durata fazei de zbor este minimă tinzând către
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
îndreptarea trunchiului, tălpile iau contact cu solul din ce în ce mai înaintea proiecției centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare- tracțiune a solului - viteza de deplasare crește treptat ajungând la valori maxime după 25-30 m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea în continuare realizându-se mai ales prin mărirea fuleului până la distanța de 50-60 m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
centrului de greutate, printr-o acțiune de agățare- tracțiune a solului - viteza de deplasare crește treptat ajungând la valori maxime după 25-30 m, pe baza, în principal, a creșterii frecvenței fuleelor, creșterea în continuare realizându-se mai ales prin mărirea fuleului până la distanța de 50-60 m. Lansarea de la start, fază a probei de viteză se încheie în momentul în care trunchiul a terminat mișcarea de îndreptare și decalajul de așezare a tălpilor pe sol față de axa alergării. Acest lucru este imperceptibil
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
se transmite la mai multe articulații distale ale membrelor într-o manieră coordonată temporar”. Faza de accelerare se caracterizează prin: mișcarea de ridicare a genunchiului, în partea anterioară spre orizontală și pendularea gambei înainte, fapt ce asigură creșterea lungimii pasului (fuleului); contactul tălpii cu solul pe pingea, într-o mișcare de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; impulsie puternică în sol ca
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de agățare - tracțiune - impulsie, aproape de proiecția centrului de masă; mișcarea energică a brațelor cu coatele îndoite în pendularea anterioară și cu ele întinse în cea posterioară; impulsie puternică în sol ca rezultat al acțiunii mușchilor triplei extensii; creșterea lungimii pașilor (fuleelor); creșterea frecvenței de pășirea ca rezultat al mobilizării și a voinței alergătorului. Prezentările din literatura de specialitate scot în evidență mai multe concepții, privind dinamica accelerării pe durata cursei. O primă concepție susține ideea că obținerea vitezei maxime într-un
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
se face numai în caz de progres și în funcție de vârsta biologică. Folosirea exercițiilor în scopul dezvoltării capacității alactacide, cu ajutorul alergărilor pe distanțe scurte de 60-80 m, poate duce la creșterea frecvenței pașilor, dar poate duce și la scăderea lungimii fuleului. Reducerea fuleului și creșterea frecvenței poate fi o consecință a oboselii apărută la sfârșitul ciclului de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
numai în caz de progres și în funcție de vârsta biologică. Folosirea exercițiilor în scopul dezvoltării capacității alactacide, cu ajutorul alergărilor pe distanțe scurte de 60-80 m, poate duce la creșterea frecvenței pașilor, dar poate duce și la scăderea lungimii fuleului. Reducerea fuleului și creșterea frecvenței poate fi o consecință a oboselii apărută la sfârșitul ciclului de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația ideală între
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
și la scăderea lungimii fuleului. Reducerea fuleului și creșterea frecvenței poate fi o consecință a oboselii apărută la sfârșitul ciclului de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația ideală între acești doi factori trebuie să cunoaștem și să putem calcula lungimea ideală a fuleului pentru fiecare atlet în parte. Deci, pregătirea pentru sprint trebuie să asigure creșterea toleranței organismului la un indice ridicat de
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
de pregătire prea încărcat. Viteza de deplasare a atletului depinde în mare măsură de această relație dintre frecvența și lungimea fuleului. Pentru a realiza relația ideală între acești doi factori trebuie să cunoaștem și să putem calcula lungimea ideală a fuleului pentru fiecare atlet în parte. Deci, pregătirea pentru sprint trebuie să asigure creșterea toleranței organismului la un indice ridicat de lactat. Cercetările în domeniu au scos în evidență că alergările rapide cu intensitate de peste 85 %, cu un kilometraj de 15
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
distanțe de 60, 100, 150 m, executate cu viteză maximă din posibilitățile momentului. În această etapă urmărim manifestarea vitezei de deplasare prin calcularea diferenței secvențelor de alergare realizată pe 30 m, 60 m, comparând și raportul dintre lungimea și frecvența fuleului. Dacă timpul pe fracțiuni (în cazul repetărilor pe 150 - 200 m) este apropiat, se consideră că s-a realizat o bună creștere a vitezei în regim de rezistență, iar dacă timpul pe ultima fracțiune este mai mare (cu aproximativ 0
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
fie prin măsurarea traiectoriei, în aer, a CGG, identificat la nivelul șoldului din momentul în care un picior părăsește solul până la reîntoarcerea acestuia pe sol și reprezintă lungimea efectivă a pasului. Această a doua măsurătoare implică existența aparatului video. Lungimea fuleului se repercutează asupra duratei și asupra fazelor de lungire-scurtare a mușchiului. Din acest fapt reiese importanța amplitudinii ideale a pasului, care implică armonia în raport cu frecvența fuleului, pentru acumularea și refacerea energiei elastice. Kaneko(1987), citat de Rață G., Rață B.
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
reprezintă lungimea efectivă a pasului. Această a doua măsurătoare implică existența aparatului video. Lungimea fuleului se repercutează asupra duratei și asupra fazelor de lungire-scurtare a mușchiului. Din acest fapt reiese importanța amplitudinii ideale a pasului, care implică armonia în raport cu frecvența fuleului, pentru acumularea și refacerea energiei elastice. Kaneko(1987), citat de Rață G., Rață B. C., (1999) susține că unei anumite viteze îi corespunde o anumită combinație între frecvența și lungimea pașilor care permite optimizarea randamentului ciclului întindere-impulsie. Lungimea fuleului este
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
frecvența fuleului, pentru acumularea și refacerea energiei elastice. Kaneko(1987), citat de Rață G., Rață B. C., (1999) susține că unei anumite viteze îi corespunde o anumită combinație între frecvența și lungimea pașilor care permite optimizarea randamentului ciclului întindere-impulsie. Lungimea fuleului este determinată în principal de cantitatea de forță exprimată la nivelul trenului inferior în momentul impulsiei și al pendulării. Lungimea pasului poate fi îmbunătățită prin: creșterea forței de impulsie realizată la nivelul pistei, ca rezultat al creșterii forței generale și
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]