18 matches
-
IN LATIN]*** Fucus Vesiculosus Extract este un extract din tal uscat de algă brună veziculară, Fucus vesiculosus, Fucaceae Calmant/agent de netezire/emolient/agent de întreținere a pielii Fumaria Officinalis Extract este un extract din flori, frunze și ramuri de fumăriță, Fumaria officinalis, Fumariaceae Agent de întreținere a pielii acid fumaric Acid fumaric Agent tampon 2-furaldehidă Solvent Tonic Gadi Iecur Oil este uleiul nevolatil extras prin presare din ficat de cod proaspăt (Gadus spp. , Gadidae). Conține în principal gliceride ale acizilor
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
Str. Foișorului - nr. 54 - 160 Str. Foișorului - nr. 95 - 149 Str. Foișorului - nr. 1 - 9 Str. Foișorului - nr. 2 - 12; Str. Foișorului - nr. 11 - 13 Str. Foișorului - nr. 14 - 52 Str. Foișorului - nr. 15 - 93; Ale. Frt. Constantin Tudor Int. Fumăriței Str. Gheorghe Județul Str. Gheorghe Manea Str. Gheorghe Petrașcu (fosta Ruica) - nr. 1 - 49; Str. Gheorghe Petrașcu (fosta Ruica) - nr. 2 - 8 Str. Gheorghe Petrașcu (fosta Ruica) - nr. 51 - 53 Str. Gheorghe Petrașcu (fosta Ruica) - nr. 10 - 16 Str. Gheorghe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
foarte sensibil la începutul sezonului de cuibărire, când turturelele adulte dispun de mai puțină hrană și trebuie să părăsească mai multă vreme ponta pentru a culege suficient hrană pentru a supraviețui. Prin urmare, puii eclozați mai târziu, când semințele de fumăriță sunt abundente, au o șansă mult mai bună de supraviețuire. Cântecul este un uguit sau gurluit blând, prelungit și tors, adesea repetat timp îndelungat, compus din câteva silabe (trei sau două, rareori patru) un fel de "rou-rr" sau "rrr" prelungit
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
hrănesc printre culturile de cereale. Ies după hrană și apă la ore destul de regulate. Hrana de bază al turturelei este constituită din semințe de tot felul (care reprezintă aproximativ 95% din hrana lor), mai ales din semințele diferitelor specii de fumărițe ("Fumaria" spp.), altor buruieni, care cresc în câmpuri cultivate și pârloage. Pasăre preferă să ia semințele care se coc pe plantă, mai degrabă decât să le ciugulească de pe sol. Acest mod de a colecta semințele de pe plantele vii determină turturica
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
cultivate și pârloage. Pasăre preferă să ia semințele care se coc pe plantă, mai degrabă decât să le ciugulească de pe sol. Acest mod de a colecta semințele de pe plantele vii determină turturica să se întoarcă în Africa tropicală toamnă, când fumărițele europene dispar. Într-o mare măsură, distribuția turturelei coincide cu cea a fumăriței. Turturica se hrănește și cu semințe plantelor cultivate (cereale etc.) , în mod special floarea soarelui și mei. În fosta URSS, turturica consumă boabele de mei, o resursă
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
mai degrabă decât să le ciugulească de pe sol. Acest mod de a colecta semințele de pe plantele vii determină turturica să se întoarcă în Africa tropicală toamnă, când fumărițele europene dispar. Într-o mare măsură, distribuția turturelei coincide cu cea a fumăriței. Turturica se hrănește și cu semințe plantelor cultivate (cereale etc.) , în mod special floarea soarelui și mei. În fosta URSS, turturica consumă boabele de mei, o resursă comercială importantă, și, prin urmare, este considerată ca o pasăre dăunătoare locală. Ici
Turturică () [Corola-website/Science/329494_a_330823]
-
lutuiți și văruiți în jurul ferestrelor, în rest fiind spoiți cu un strat subțire de humă de culoare gri. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Pardoseala este din dușumele din scândură. Pereții interiori sunt din zidărie cu liant mortar. Casa are două camere, tindă și cerdac. Tinda are mari dimensiuni, de aici putându-se
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
perioadă decât în celelalte zone, pereții au fost șipcuiți și lutuiți pentru o mai bună izolare termică. Acoperișul este construit în patru ape, având 13 rânduri de șindrilă de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și trei fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Crâșma are cinci încăperi (două camere, două cămări și bucătărie), o tindă și un cerdac. Prezența cerdacului duce la împingerea cu aproape 2 metri în interior a bucătăriei și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
este construit din bârne de brad cioplite în 4 muchii, îmbinate „în amnari” (tehnică de construcție) și întărite cu „șpraițuri”. Pereții sunt lutuiți și văruiți. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță în rânduri suprapuse și două fumărițe (tip specific de horn pentru evacuarea fumului) pe partea din față. Temelia construcției este din piatră de râu așezată în rânduri suprapuse. Pardoseala este din lut bătătorit uns cu balegă. În interior, una dintre încăperi este amenajată în interior cu
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe pe partea din față. Pardoseala este din lut stabilizat. În fața casei a fost construit un cerdac. În casă se intră printr-o tindă de unde se pătrunde în partea dreaptă în „casa cea mare” (de formă dreptunghiulară), iar în partea stângă
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Ca elemente decorative, cerdacul prezintă două colonete cioplite în volume geometrice și console în retragere, multiconsole la colțurile pereților, ciocârlani de draniță la creasta învelitorii și la fumărițe și chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din cununi de bârne despicate, îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică” cu extremitățile bârnelor mult petrecute în afară. În fața intrării, bucătăria are un cerdac
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a buruienilor (plante ruderale), cu valoare furajeră slabă, altele de-a dreptul toxice care dăunează metabolismului animalelor. Dintre plantele toxice amintim (unele au valoare curativă, vindecătoare!): mătrăguna, cucuta, mărul lupului, coada calului, spanacul sălbatic, piciorul cocoșului, mana apei, floarea paștelui, fumărița, ciumăfaiul, măsălarița, baraboi, roșcuța, iarba fiarelor, dalacul, săpunarița, holera, rugina, inul sălbatic, pelinul, vinarița, laptele câinelui, loboda, bozul etc. în condițiile în care se vorbește tot mai mult despre păstrarea mediului, despre ecologie și produse ecologice, se impune, ținând seama
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
98. Chelidonii Rostopasca 0,90 8,00 99. Cuscutae Cuscuta 9,00 50,00 100. Equiseti Coadă calului 1,50 6,00 101. Eryngii plani Scai vînat 2,00 7,50 102. Euphrasiae Silur 6,00 25,00 103. Fumariae Fumărița 1,70 11,00 104. Gei Cerențel 0,80 5,00 105. Genistae Drobița 2,00 12,00 106. Glochomae hederaceae Rotunjoara 2,00 13,00 107. Hydropiperis Piper de baltă 0,60 4,00 108. Hyperici Sunătoare 1,80
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
cu burete de cruce, acoperit la cap” (155, p. 337). „Când vrei să alungi boalele - consemnează Simeon Fl. Marian -, afumă casa cu fumul-pământului, că toate vor fugi” (13, p. 677). Este vorba de o plantă din familia Papaveraceae, numită și fumăriță (Fumaria officinalis). Unele dintre aceste plante „de afumat” se găseau la spițeri sau la băcani, profesii care, mai ales în Moldova, erau practicate în bună măsură de către evrei. Perso- najul lui Ion Creangă, jupân Strul din Târgul-Neamțului, „negustor de băcan
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mici abcese, se aplică pe ele parafină, pusă cu ajutorul unui tampon de vată, Înfipt la capătul unui bețișor. Acest tratament se face de mai multe ori pe zi, până ce amigdalele sunt vindecate. Gargară cu ceai concentrat de pliscul cocorului și fumăriță. Tratamentul se poate utiliza și contra umflăturilor de măsele fără puroi. Gargară cu ceai concentrat de flori de mușețel, 3 linguri la o cană. După răcire, se strecoară și se adaugă 4 g de acid boric. Gargară cu ceai concentrat
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ulei de scorțișoară. Durerile de dinți și măsele sunt Înlăturate cu sare și alaun, care se aplică direct, câteva minute sau cu picături de vanilie. Același efect calmant Îl au și ceaiurile din rădăcini de coada șoricelului, pliscul cocoșului și fumăriță, care se ține În gură cât mai mult timp sau prin mestecarea de frunze și flori din plantele respective. CARIA DENTARĂ Este o boală caracterizată prin distrugerea dinților, din afară Înăuntru. Ca remediu pentru Încetinirea evoluției cariei dentare și ameliorarea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
masarea buzei superioare cu un cățel de usturoi, Înainte de masă. Eficiente Împotriva obezității sunt ceaiurile din funze, flori și planta aeriană de pătrunjel, din rădăcină de țelină, boabe de ovăz, din flori și frunze de afin, coada șoricelului, crețișoară, crușin, fumăriță, năsturel, podbal, soc și verigarie. În caz de obezitate cauzată de dereglările hormonale, benefice sunt ceaiurile din frunze și fructe de mure, păpădie (inclusiv din rădăcină), de păducel. Un alt remediu constă În consum de varză albă crudă, cel puțin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
angine): se fac gargare cu fiertură de podbal și zahăr candel, sau se iau terci din hrean ras și zahăr, 3-4 lingurițe pe zi. Pentru boli de piept: se iau ceaiuri de lumânărică, morcov, flori de tei, pir, păpădie, boz, fumăriță, fragi, nalbă mare. Alt leac: hrean ras cu sare și oțet, Întins pe o pânză, prăjit la foc mic și umezit din nou cu oțet. Nu se pune direct pe piele, ci pe o pânză subțire, pentru a nu irita
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]