41 matches
-
Pe atunci, în preajma tratatului de la Adrianopole, pe când ne pregăteam să intrăm în Europa și astfel să luăm parte la globalizare, cu otomanii dați la o parte, birul cel mai nesuferit era tocmai gloaba. Stingând focurile în vetre, ca să nu plătească fumăritul, românii își întăreau vlaga, sfidând frigul, ca în iernile de acum, când prețul gigacaloriei tinde să-l ajungă pe al unei Dacii confort. Atunci, sacul autorității îl umpleau micii contribuabili, precum astăzi marii contribuabili sunt exonerați, ca să poată rămâne mari
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
mare persistență. Cea mai reprezentativă serie e construită cu sufixul supinului verbelor de conjugarea a IV-a (-it), frecvent atașat sufixului de agent -ar, producînd deci varianta -ărit: albinărit, beșlegărit, căminărit, cășărit, cepărit, cerărit, ciblărit, ciohodărit, cîrciumărit, concerit, cornărit, cotărit, fumărit, găletărit, gărdurărit, ghindărit, grosărit, ierbărit, măjărit, morărit, oierit, părpărit, pogonărit, poștărit, prisăcărit, săpunărit, sărărit, stînit, stupărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit etc. Mai puțin numeroase sînt derivatele în -(ăr)ie (cășărie, măjărie) sau în -(ăr)ici (vinărici). O descriere istorică precisă
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
ierbărit (pentru pășunarea vitelor), grosărit (taxă pentru cei aflați "la gros", adică la închisoare), săpunărit (asupra producției de săpun). Denumirile nu sînt totdeauna transparente, și nu presupun neapărat relații de același tip: tutunăritul era taxa pe producția de tutun, dar fumăritul reprezenta impozitul pe casă (casa în care se făcea foc). E cert că ultima denumire stârnește cel mai mult imaginația și provoacă interpretări destul de libere, pentru că pare a sugera o culme a absurdului fiscal: taxa pe fum, pe imaterial și
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
fum, pe imaterial și insesizabil. Conotațiile și etimologia populară contribuie la păstrarea în circulație a termenului, pomenit încă în discuțiile actuale, mai ales în ironizarea excesului de taxe: "Tu încă n-ai înțeles că ăștia ar pune impozit și pe fumărit, aer și soare?" (computergames.ro), "mai justifică ăștia multe taxe pe fumărit prin aderarea la UE?" (daciaclub.ro). Uneori termenul e remotivat, fiind folosit cu referire directă la fumul produs de mașini: Hai că asta e bună... o să ia taxă
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
în circulație a termenului, pomenit încă în discuțiile actuale, mai ales în ironizarea excesului de taxe: "Tu încă n-ai înțeles că ăștia ar pune impozit și pe fumărit, aer și soare?" (computergames.ro), "mai justifică ăștia multe taxe pe fumărit prin aderarea la UE?" (daciaclub.ro). Uneori termenul e remotivat, fiind folosit cu referire directă la fumul produs de mașini: Hai că asta e bună... o să ia taxă și pe fumărit (pe țeava de eșapament)" (daciaclub.ro). Și tiparul derivativ
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
soare?" (computergames.ro), "mai justifică ăștia multe taxe pe fumărit prin aderarea la UE?" (daciaclub.ro). Uneori termenul e remotivat, fiind folosit cu referire directă la fumul produs de mașini: Hai că asta e bună... o să ia taxă și pe fumărit (pe țeava de eșapament)" (daciaclub.ro). Și tiparul derivativ tipic este folosit, parodic, pentru imaginarea unor noi forme de impozitare, ca în următoarele propuneri, care încep cu "taxa de cutremur" - "să-i spunem, popular, Ťcutremuritulť", continuînd cu "taxa de ploaie
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
niște țărani de prin mahalale, numiți lăutari, cu cimpoaie, fluiere, viori, cobze și țambal; unele, cele de jale și de dragoste, mai treacă-meargă, dar fioroasele balade de haiducie și de ocnă nu le spuneau nimic de bine fanarioților puși pe fumărit și cu satîrul firmanului deasupra capului. Atunci, au bătut din palme și au chemat pe maneliști, lăutarii lor de la Bosfor, iar aceștia au adus tot felul de țitere să le cînte de dorul cadînelor și semilunii lăsate la vatră, la
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
îi face plăcere! Unșpe înmulțit cu o sută, cât dăm noi, eu și Barzovie-Vodă, fac în cap una mie și una suta pungi-aur, să le purtați sănătos! Poate că una-două să le fi suflat vântul, da’ le-am completat cu fumăritul. — O mie și o sută de pungi, care va să zică - medită viziriul. Trebuie să-l anunț pe sultan. Da’ știu c-ați strâns, nu glumă. Nu ne-am făcut decât datoria - plecă ochii Barzovie-Vodă. Episodul 36 SULTANUL Dimineața, după un somn agitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dialectic numit mazilire, Barzovie-Vodă să fie schimbat, iar în locul lui să fie înscăunat cu mare fală, cu surle și trâmbițe, cu țipete și răcnete, Sima-Vodă cel Bătrân, om ce nu știa scrisul și cititul, dar care cunoștea ca nimeni altul fumăritul și pescuitul. Mazilirea domnilor - grija cărturarilor. Căci foarte îngrijați de felul cum îi va primi noul domn erau Metodiu și Iovănuț. Va înțelege el oare măreața și nu îndeajuns îndeplinita lor misiune de alianță cu creștinătatea italică, cu atât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tragem clapa. Nu te-aș sfătui, Măria-Ta - zise Ximachi. N-avem oști. Ce-am de pierdut? - făcu visător Sima-Vodă. Mâine-poimâine mă petreceți la groapă. I-am slujit patruzeci de ani pe păgâni și cu ce m-am ales? — Cu fumăritul! - cârâi pasărea. — Ce fumărit? Care fumărit? Fumăritul e ca fumul, se duce încotro bate vântul. I pak, să știți de la mine, turcii sunt pe ducă, i-am mirosit eu. — Măria-Ta, eu zic că nu gândești bine - mai zise Ximachi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aș sfătui, Măria-Ta - zise Ximachi. N-avem oști. Ce-am de pierdut? - făcu visător Sima-Vodă. Mâine-poimâine mă petreceți la groapă. I-am slujit patruzeci de ani pe păgâni și cu ce m-am ales? — Cu fumăritul! - cârâi pasărea. — Ce fumărit? Care fumărit? Fumăritul e ca fumul, se duce încotro bate vântul. I pak, să știți de la mine, turcii sunt pe ducă, i-am mirosit eu. — Măria-Ta, eu zic că nu gândești bine - mai zise Ximachi. — Lasă să gândesc eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Măria-Ta - zise Ximachi. N-avem oști. Ce-am de pierdut? - făcu visător Sima-Vodă. Mâine-poimâine mă petreceți la groapă. I-am slujit patruzeci de ani pe păgâni și cu ce m-am ales? — Cu fumăritul! - cârâi pasărea. — Ce fumărit? Care fumărit? Fumăritul e ca fumul, se duce încotro bate vântul. I pak, să știți de la mine, turcii sunt pe ducă, i-am mirosit eu. — Măria-Ta, eu zic că nu gândești bine - mai zise Ximachi. — Lasă să gândesc eu prost, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-Ta - zise Ximachi. N-avem oști. Ce-am de pierdut? - făcu visător Sima-Vodă. Mâine-poimâine mă petreceți la groapă. I-am slujit patruzeci de ani pe păgâni și cu ce m-am ales? — Cu fumăritul! - cârâi pasărea. — Ce fumărit? Care fumărit? Fumăritul e ca fumul, se duce încotro bate vântul. I pak, să știți de la mine, turcii sunt pe ducă, i-am mirosit eu. — Măria-Ta, eu zic că nu gândești bine - mai zise Ximachi. — Lasă să gândesc eu prost, da’ măcar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
diverse titulaturi în funcție de aria geografică pe care se manifestau respectivele credințe, oamenii făceau aceasta deoarece nu aveau nivelul științific necesar pentru a explica și a combate fenomene ca trăznetul, fulgerul, valuri și valuri de lăcuste, tăierea bruscă a unor capete, fumăritul, alunecările de teren, mazilirea, fuga în codru. Un ienicer căzând în noroi, cu abdomenul despicat în fața Vienei, murmura numele lui Allah întrucât n-avea cum să știe că senzațiile stranii care-i dădeau târcoale nu sunt decât rezultatul firesc al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să fii pus domn în locul meu. Aveam pe cineva la Poartă - fie-i țărâna ușoară! - care mi-a șoptit: „Vezi că spătarul Vulture...”. însă pe vremea aceea mă mângâiam traducând din Tacit și mi se părea mai important ablativul decât fumăritul. — Măria-Ta - răspunse spătarul Vulture - faptul că am stat să mă gândesc dacă să te schimb sau nu arată, cred, marea dragoste ce ți-o purtam. Să fi fost dumneata un domn rău, plăcându-i vărsarea de sânge, una-două te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
numele de cometa Halley. La curtea jitnicerului Haralambie singura vacă rămasă dintr-o înfloritoare cireadă născu vlăguită un vițel cu două capete, prilej deopotrivă de spaimă și bucurie, căci monstrul fu tăiat, având loc un ultim chef. Birurile creșteau: pe lângă fumărit, văcărit, albinărit, fu născocit doinitul, un bir nou pus pe capul acelora care, ca să-și mai astâmpere amarul, făceau și cântau doine de jale, de haiducie, de înstrăinare. Mulți luau calea codrilor, dar cum nici pe-acolo nu trecea nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
gingășii a lui Vodă de a nu-și numi soția de două ori la fel, și-n aceasta era de o nemaipomenită inventivitate. în câte feluri nu i se adresase! „Hulubaș”, „porumbiță”, „șceptrulețul meu scump”, „toiegel drag”, „sultănică, „spahiuța mea”, „fumăritul meu”, „tunulețu’ lu’ tata”, „firmănel iubit”, „grânar”, „tribuțel” etc, etc. — Deja plecăm? - se trezi Ruxăndrița, întinzându-se fermecător. Păi cât ai domnit? — Șapte luni, pașalâca lu’ tata - răspunse rușinat Vodă. — Mi-ai făgăduit c-ai să domnești doi ani - se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
-vă - zise Barzovie. Ia spuneți-mi, cum e țara acum? — Cum ai lăsat-o - răspunse Samoilă ridicându-se. Săracă și veselă. — Poporul? — Poporu-i la țară, habar n-are. — Turcii? — Turcii știu, da’ ce să facă? Asta au vrut, asta au. — Fumăritul? — Slab de tot - răspunse Samoilă. Din trei case numai una fumegă. — Văcăritul? — Vai de mama lui! Te sperii când îl vezi. — Lăcustele? — Da, mai avem, da’ și ele mai mult pleacă decât vin. Vodă căzu pe gânduri. După o vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
spiritul hulpav al celor puși să vămuiască feudal vadurile, podurile și trecătorile. Totul expus ca un precept de morală comunitară, în numele celei mai imorale și mai fățarnice guvernări în materie de fiscalitate. Cum i-o fi venit premierului ideea acestui fumărit pe aerul pe care-l respiră românii în străinătate, fără să polueze cerul național? Greu de dedus și posibil de înțeles numai în atmosfera viciată a celor incapabili de a da locuri de muncă, inconștienți în materie de produs intern
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
chitonage, semințe și vorbe trec peste garduri. Și fumul trece peste garduri. Deocamdată. Cît o să-l mai lase comisarii de la UE și or să ne mai dea voie să facem focuri prin ogrăzi și prin grădini. Cică o lege cu „fumăritul” au și dat, dar deocamdată nu se pune în aplicare. După aceea ... Deocamdată timpul are iarăși răbdare cu noi. Nu mai sînt nici cincinale...Porcii îi tăiem tot ca înainte și ca de totdeauna. Chișca e tot chișcă, vinul e
POLITICA SEMINŢELOR de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348213_a_349542]
-
în corturi spațioase, verzui ca de armată, expun toată gama de mărfuri de la “ac la automobil”, de toate prețurile - de la câtîva cenți la mii de dolari, o continuă canonadă muzicală plăcută și nu stridentă (știam de la noi de-acasă că “ fumăritul și tăvălitul cărnetului pe grătar” amestecat cu sunetul parcă uleios al “tăriilor” sau berii cheamă muzica în draci, adică una stridentă, incitatoare, dată la maximum!) concertată din toate cele patru vânturi, pentru toate urechile și gusturile, fiecare putând să se
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (8) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351227_a_352556]
-
un semn de viață și o speranță pentru cel rătăcit. Și în care percepția vieții era tot una cu fragilitatea fumului care se risipește lesne ca și cum n-ar fi. Ce viziune hapsînă trebuie să fi avut cei care au inventat fumăritul - impozitul pe fum. plimbare în doi - ghiocelul înghețat în mâna caldă Patricia Lidia Nu știi dacă mîna caldă ocrotește ghiocelul sau în ea s-a revărsat emoția ce răsplătește gestul dăruirii. Poate că și ghiocelul este doar înfrigurat și revarsă
CORNELIU TRAIAN ATANASIU (COMENTARII ETAPA 222) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346804_a_348133]
-
șoimi - era vărsată an de an Porții otomane, în epoca fanarioților ea ajungând să înregistreze, după cum bine se cunoaște, o creștere considerabilă. Dijmăritul sau impozitul pe stupi și pe mascuri, adică pe porcii castrați și puși la îngrășat, de exemplu, fumăritul, vinăriciul sau taxa pe cârciumi, în virtutea căreia fiecare proprietar de asemenea stabiliment comercial era obligat să ofere statului din zece vedre câte una, oieritul sau darea pe pășunat formau toate huzmetul, cu alte cuvinte, venitul principal al Domniei care era
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
firmanului de mazilire a domnului alcătuiesc laturile unui ritual ce exclude orice element de surpriză. Tarele vremii - războaie, năvăliri tătărești, biruri abolite prin anatema Bisericii, dar reînființate sub alt nume (văcăritului i se substituie, în domnia lui Ioan Teodor Callimachi, fumăritul), se înscriu ca într-o ordine naturală alături de alte calamități - epidemii, invazia lăcustelor, seceta. Arătarea pe cer a unei comete nu tulbură mai puțin ca trecerea prin țară a unui pașă „cu trei tuiuri”, condus cu onorurile cuvenite și cu
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
incidente (câțiva dintre fanarioți îi sunt fățiș ostili). Sub efemera guvernare a lui Matei Ghica (1752-1753), va fi silit să caute refugiu în Moldova, iar Ștefan Racoviță îl trimitea în temniță demonstrativ, întrucât rezistase, ca vel vistier, la instituirea taxei fumăritului. Reinstalat în scaun, Scarlat Ghica îi va numi pe Pârvu și Mihai locțiitori domnești, cei doi adoptă însă de acum o atitudine tranșantă vizând emanciparea Țării Românești de sub regimul Porții; în acest sens, războiul ruso-turc (1768-1774) îl află antrenat pe
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]