200 matches
-
indivizilor va fi complementară, iar conflictul nu va apărea”.<footnote Alexander Jefrey, op. cit., p. 47. footnote> . Modelele individualist-normative apar În teoriile interpretativ simbolice ale lui Blumer Herbert, K. Weick, P. Berger etc. Blumer l-a criticat pe Parsons (ca și funcționalismul, În general), pentru că a tratat comportamentul uman ca fiind generat de factori care ar acționa „deasupra indivizilor” acțiunile oamenilor fiind „simple expresii sau produse a ceea ce oamenii suferă din partea interacțiunii lor sau a condițiilor care sunt anterioare interacțiunii lor”.<footnote
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sau a condițiilor care sunt anterioare interacțiunii lor”.<footnote Blumer H., The Methodological Positions of Symbolic Interactionism (1960) - a se vedea Alexander Jefrey, op. cit., p. 216. footnote> Blumer pune pe prim plan actorii sociali și comunicarea dintre aceștia, considerând că funcționalismul face din om un „om de paie” („straw man”). Interacționalismul simbolic (În opoziție cu Parsons) acordă actorului social o completă suveranitate. Înțelesul realității este generat de oameni. „Înțelesul unui lucru rezultă din modul În care alte persoane acționează față de persoana
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cere a face câteva precizări teoretico-metodologice: a) Funcțiile nu sunt privite În teoriile funcționaliste, ca fiind universal valabile, inerente unor structuri date, generând comportamentul optim al membrilor unei organizații și subordonând pe individ normativității organizației. În faza sa de „vârf”, funcționalismul a avut următoarele axiome”:<footnote Galtung Johan, Methodology and Ideology, București, ILEXIM, 1977, pp. 132-138. footnote> „Axioma 1 - Elementele sociale sunt independente, schimbările unuia fiind, În general, urmată de schimbările celorlalte elemente. Axioma 2 - Schimbarea socială poate fi interpretată ca
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și funcții este «una la unaă, În sensul că, pentru fiecare funcție există o structură prin care societatea satisface această funcție particulară, și că fiecare structură are o funcție. Axioma 7 - Este normal ca structurile să fie funcțional pozitive. Acest funcționalism tradițional (conservator) a fost Înlocuit cu altul „liberal” care a păstrat primele trei axiome, dar le-a Înlocuit pe celelalte (4-7): Axioma 4. „Funcțiile nu sunt valori, dar sunt construite În cadrul societății Într-un echilibru, dar ele sunt, de asemenea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
iar fiecare structură definește o clasă de echivalente structurale, mai mult sau mai puțin substituibile, ce satisface această structură particulară. Axioma 7 - Este normal ca structurile să fie funcțional negative (disfuncționale)”.<footnote Ibidem, p. 199. footnote> Cele trei etape ale funcționalismului se leagă de numele lui Branislaw Malinowscki (1884-1942), Talcott Parsons (1902-1979) și Robert King Merton (1910-2003).<footnote A se vedea Ungureanu Ion, Paradigmele cunoașterii sociologice, Editura Humanitas, București, 1990, pp. 88-95. footnote> b) Spre deosebire de viziunea funcționalistă, abordările constructiviste privesc „funcțiile
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mediu de generalitate, adică enunțuri intim legate între ele și verificabile empiric privind comportamentul omului în relațiile sale cu alții oameni. Sociologia, incluzând și psihologia socială, se prezintă astăzi cu o structură teoretică: multinivelară extrem de complexă, cuprinzând mari teorii (structuralismul, funcționalismul, materialismul dialectic și istoric, fenomenologia etc.), dar și teorii medii (teoriile mobilității sociale, ale grupurilor mici, disonanța cognitivă etc.), precum și teorii cu nivel de generalitate minim (enunțuri empirice adevărate aici și acum). Teoriile constau din enunțuri referitoare la relațiile dintre
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
asupra căror origini nu le pot verifica și se apleacă asupra datelor empirice din observațiile ritualurilor practicate în lumea contemporană, putând fi considerate ca teorii funcționale, natura ritualului fiind interpretată după rolul pe care acesta îl are în societate. Rolul funcționalismului este să explice devenirea ritualului după necesitățile individuale și echilibrul social, deci ca un răspuns adaptativ și suplimentar al omului și societății. Această teorie aparține lui Bronisław Malinowski, A.R. Radcliffe-Brown, E.E. Evans-Pritchard, Clyde Kluckhohn, Talcott Parsons și Edmund Leach
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
sunt, în cea mai mare parte, nu numai posibil, ci și necesar complementare. Și, de altfel, prin numeroase dimensiuni, respectivele teorii sau paradigme se prezintă și ca interșanjabile, echivalente. Dacă valorile sunt utile (paradigma utilitarismului), sunt, evident, și funcționale (paradigma funcționalismului). În mod similar, faptul că se nasc dintr-un contract social (teoria contractualistă) înseamnă că sunt funcționale și utile. În final, să punem în relief două idei subîntinse în studiul de față, dar nu suficient de explicite: 1) Problematica valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de subiect colectiv, să tempereze tensiunea dintre afirmarea libertății de alegere, de la care se revendică individualismul și abordarea holistă, care consideră că alegerile sunt înscrise în întregul social, care are a priori un sens și o acțiune specifică. Din perspectiva funcționalismului lui Malinovski, individualismul metodologic ar trebui să întindă mîna abordărilor societare care garantează independența maximală a indivizilor, chiar cu prețul pierderii sensului comunității și așa-zisului "bun social". Funcționalismul privilegiază, în egală măsură, valori ca spiritul de ordine, coeziunea socială
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
are a priori un sens și o acțiune specifică. Din perspectiva funcționalismului lui Malinovski, individualismul metodologic ar trebui să întindă mîna abordărilor societare care garantează independența maximală a indivizilor, chiar cu prețul pierderii sensului comunității și așa-zisului "bun social". Funcționalismul privilegiază, în egală măsură, valori ca spiritul de ordine, coeziunea socială, afirmînd că e bun tot ceea ce contribuie la asigurarea reproducției sociale, singurul garant al echilibrului psihologic al indivizilor. Ordinea previne riscul de anomie, după cum ierarhia este o garanție împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de ordine, coeziunea socială, afirmînd că e bun tot ceea ce contribuie la asigurarea reproducției sociale, singurul garant al echilibrului psihologic al indivizilor. Ordinea previne riscul de anomie, după cum ierarhia este o garanție împotriva riscurilor. De aici dimensiunea clar conservatoare a funcționalismului. În schimb, structuralismul lui Lévi-Strauss pare a privilegia valori precum diferențierea și afirmarea identităților specifice. Important ar fi ca societățile și indivizii să-și pună identitatea lor singulară la egală distanță de confuzia cu ceilalți, ca și de înstrăinarea absolută
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
instituțiilor educaționale. Funcțiile școlii 59 1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Dewey 59 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii 60 2.1. Școala și stratificarea socială la Davis și Moore 61 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman 62 3. Funcțiile școlii astăzi 63 3.1. Transmiterea culturii dominante 64 3.2. Promovarea integrării sociale și politice 65 3.3. Menținerea controlului social 66 3.3.1. Conținutul ascuns 67 3.4. Educația
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în 2005 potrivit datelor MEC (2005) 134 7.3. Grupuri de risc privind abandonul școlar 135 7.4. Determinarea neparticipării școlare 136 Rezumat 137 Capitolul VII. Teorii critice ale relației dintre școală și mobilitatea socială 139 1. Teoria acreditărilor: critica funcționalismului tehnologic și a „capitalului uman” 139 1.1. Teoria acreditărilor. Principalele probleme și aserțiuni 141 1.2. Sistemul acreditărilor în România 145 2. Alte teorii conflictualiste 147 2.1. Teoria lui Bowles și Gintis 147 2.2. Alte teorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de dezvoltare personală independent de rasă, sex sau clasă socială. Aceste deziderate sunt realizabile doar într-un sistem democratic. În continuarea acestui capitol voi trata: 1. geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii, cu o scurtă trecere în revistă a funcționalismului ca paradigmă; și 2. funcțiile școlii așa cum sunt ele descrise de majoritatea teoreticienilor - în primul rând anglo-saxoni -, subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România, cât și în străinătate. 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școliitc "2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii" Funcționalismul a fost o paradigmă dominantă a sociologiei occidentale în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. Raționamentele formulate în această cheie au fost constant criticate pentru câteva defecte fundamentale care se aplică și celor din domeniul educațional
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociologiei occidentale în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. Raționamentele formulate în această cheie au fost constant criticate pentru câteva defecte fundamentale care se aplică și celor din domeniul educațional: a) caracterul conservator, chiar reacționar al funcționalismului, acesta putând fi văzut ca o încercare de justificare, prin apelul la concepte de genul nevoilor, a organizării societății în lumea occidentală, ce se vedea asediată de comunism; b) teleologismul funcționalismului, instituțiile sociale părând, în viziunea funcționaliștilor, să îndeplinească niște
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din domeniul educațional: a) caracterul conservator, chiar reacționar al funcționalismului, acesta putând fi văzut ca o încercare de justificare, prin apelul la concepte de genul nevoilor, a organizării societății în lumea occidentală, ce se vedea asediată de comunism; b) teleologismul funcționalismului, instituțiile sociale părând, în viziunea funcționaliștilor, să îndeplinească niște scopuri supraumane, ceea ce introduce în explicație o nuanță metafizică deloc pe placul celor cu o orientare individualistă; c) incapacitatea funcționalismului de a explica schimbarea- de a răspunde la întrebarea de ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în lumea occidentală, ce se vedea asediată de comunism; b) teleologismul funcționalismului, instituțiile sociale părând, în viziunea funcționaliștilor, să îndeplinească niște scopuri supraumane, ceea ce introduce în explicație o nuanță metafizică deloc pe placul celor cu o orientare individualistă; c) incapacitatea funcționalismului de a explica schimbarea- de a răspunde la întrebarea de ce se transformă sau dispare o instituție socială dacă ea este necesară? Problema devine mai politică în momentul în care înlocuim tratarea generală a schimbării cu chestiunea schimbărilor controlate: cum se
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
criticile de acest gen, funcționaliștii au inovat permanent arsenalul lor conceptual, făcându-l în cele din urmă aproape de nerecunoscut. Sunt celebre contribuțiile lui Merton, care a introdus concepte precum funcție/disfuncție sau funcție latentă/funcție manifestă. Înaintea parcurgerii conținuturilor diferitelor funcționalisme care au abordat școala, este utilă o punere în context. Școala nu putea scăpa influenței unei paradigme sociologice dominante. E de amintit că dominația era întreținută de iminența unei agresiuni comuniste și de propriile disidențe de stânga, precum și de spectaculoasele
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că o asemenea propoziție lipsește din teoretizările lui Davis și Moore, dar această concluzie trebuie să completeze teoria câtă vreme ierarhizarea sistemului de poziții sociale care constituie structura socială este de negândit în afara unui sistem de valori 1. 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului umantc "2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman" Curentul funcționalist tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Davis și Moore, dar această concluzie trebuie să completeze teoria câtă vreme ierarhizarea sistemului de poziții sociale care constituie structura socială este de negândit în afara unui sistem de valori 1. 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului umantc "2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman" Curentul funcționalist tehnologic, sau al tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
tehnofuncționalismului în alte formulări, se inspiră tocmai din tendințele care au constituit contextul dominației paradigmei funcționaliste. De altfel, concepții precum cele ale lui Davids, Moore sau Talcott Parsons, alt celebru funcționalist, au constituit sursa de inspirație pentru savanții din școala funcționalismului tehnologic. Mai mult, formulările funcțiilor educației în cadrul acestei școli reiau, în alt limbaj, punctul de vedere funcționalist. Pentru tehnofuncționalism, oferta unui sistem educativ puternic dezvoltat este un răspuns la cerințele (imperativele funcționale) ale producției industriale, în condiții de boom economic
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de tip funcționalist, cel puțin în planul unor dezbateri fragmentare, ca instrument conceptual și analitic facil sau ca tactică pedagogică relativ eficientă. Situația este evidentă mai ales în cazul sociologiei americane, cea care a dezvoltat cel mai serios, în fond, funcționalismul sociologic și a suferit cel mai mult de pe urma hegemoniei acestuia. Pe de altă parte, accentul s-a mutat de la tratarea funcțiilor evidențiate în perioada tehnofuncționalismului la cea a funcțiilor latente, ascunse, indicând o distanțare critică față de discursul specific sociologiei funcționaliste
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
latente, obiect al dezbaterilor sociologice, dar și politice sau economice, ar fi: transmiterea culturii dominante, menținerea controlului social și funcția de agent al schimbării. Dintre rosturile manifeste și latente enumerate mai sus, voi detalia câteva mai puțin evidente în discursul funcționalismului tehnologic care lămuresc modul în care școala contribuie la o anumită configurație instituțională și culturală. 3.1. Transmiterea culturii dominantetc 3.1. Transmiterea culturii dominante" Sub această titulatură este cunoscută funcția conservatoare 2 a școlii, denumită astfel deoarece școala este
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
simbolic prin mobilizarea diferitelor grupuri marcate de norme culturale diferite - de exemplu prin polemica în jurul sensurilor și politicilor privind educația sexuală sau predarea evoluționismului în școli, teme care ajung uneori să simbolizeze grupurile și vastele lor structuri atitudinale. Rezumattc " Rezumat" • Funcționalismul este concepția care explică fenomenele, instituțiile, prin presupuse nevoi ale sistemului social. În dezvoltarea sa - de la antropologia antebelică la sociologia contemporană -, funcționalismul a cunoscut mai multe reevaluări. Acestea au fost cauzate de dificultățile sale inerente: caracter conservator, teleologic și incapacitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]