200 matches
-
pe experimente de teren, au fost realizate de Stanley Milgram și Mark Granovetter. Barry Wellman (1979) propune sintagma de comunitate eliberată, adică comunitatea liberă de legături teritoriale și de solidaritate. Tabel 4.1. Perspective teoretice actuale asupra comunității Ecologia umană Funcționalismul Perspectiva conflictului Abordarea psihologiei sociale Analiza de rețea Nivel de analiză Macro Macro Macro Micro Micro Concept cheie Competiție Consens Conflict Comunicare Conexiuni Metode de studiu specifice Recensaminte, chestionare, analize statistice Observație participativă, analiză comparativă Observație participativă, date despre venit
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986, p. 32. 3 Edward W. Said, Representations of the Intellectual, Vintage Books, New York, 1996, pp. 11-13 4 Dan Ciachir, Luciditate și nostalgie, Editura Institutul European, Iași, 1996, p. 154. 5 O sinteză a funcționalismului reprezentat de Emile Durkheim și Talcot Parsons, în Elisabeta Stănciulescu, Teorii sociologice ale educației, Editura Polirom, Iași, 1996. 6 Conform sociologului Pierre Bourdieu, poziția de jos a claselor sociale ocupată de agricultori, muncitori și micii comercianți este exclusă de la participarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
modele clasice ale teoriei echilibrului din științele sociale, modele care stau în mod tradițional la baza teoriei balanței puterii (vezi discuția despre Kaplan din capitolul 3). Teoria lui Waltz nu se bazează pe echilibrul homeostatic al teoriei cibernetice sau al funcționalismului structural, ci se îndreaptă spre echilibrul pieței din teoria economică neoclasică un mediu concurențial, dar care respectă anumite reguli. Prima teorie este structuralistă, iar teoria neoclasică a pieței este individualistă. Avînd în vedere că ultima idee a stîrnit multe confuzii
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
îi separă unui "consens" bazat pe obediența voluntară și necondiționată față de centrul moscovit, PCR "a înlocuit noțiunea unității monolitice cu un concept foarte asemănător "mâinii invizibile" a lui Adam Smith" (Jowitt: 1970, 43). Ideea este fertilă, fiind probabil influențată de funcționalismului dominant în anii '60 în teoria relațiilor internaționale (RI). Dincolo de detaliile teoretice, concluzia este că leninismul romantic a modificat radical sensul sovietic al internaționalismului, o nouă dovadă a independenței sale ideologice în raport cu centrul moscovit. Pe măsură ce, în anii '80, populația se
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sub formă modificată sau îmbunătățită în toate celelalte perspective sistemice (teoriile de tip funcționalist, teoriile modernizării, teoriile conflictului, teoriile ciclice). Așa cum arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată de această viziune. Funcționalismul, de pildă, este o paradigmă de tip sistemic ce este percepută ca și continuatoare a evoluționismului (vezi Smith, 1973:29). Funcționalismul se dezvoltă cu pretenția de a fi o teorie înglobantă a schimbării sociale, "o teorie unificată a schimbării și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
arată și Sztompka (1993), analiza modernă a schimbării sociale a fost și este încă puternic influențată de această viziune. Funcționalismul, de pildă, este o paradigmă de tip sistemic ce este percepută ca și continuatoare a evoluționismului (vezi Smith, 1973:29). Funcționalismul se dezvoltă cu pretenția de a fi o teorie înglobantă a schimbării sociale, "o teorie unificată a schimbării și ordinii, care să cuprindă într-o schemă unică structurile variate și schimbătoare ale istoriei" (Smith, 1973:2). În anii 1970-1980, teoriile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a fi unul dintre cei care schimbă perspectiva asupra identității datorită faptului că mută accentul de pe concentrarea pe elemente ale culturii (substanță și conținut) și abordare emică pe cogniție și abordare etică. În loc să se centreze pe determinismul structural (structuralismul și funcționalismul erau încă dominante în acea perioadă), el acordă atenție sporită cognițiilor actorilor sociali: hetero- și auto- atribuirii. Identitatea nu este un fenomen care este generat și are loc în interiorul unei societăți, ci în procesul de interacțiune între societăți: "Diferențierile etnice
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de vedere ontologic, această perspectivă poate purta la fel de bine și numele de esențialism, după cum vom folosi conceptul mai încolo, în analiza teoriilor identității. 7 Această viziune (centrarea pe statu-quo) percepută ca statică reprezintă una din țintele principale ale criticilor aduse funcționalismului timpuriu. 8 Nu mai trebuie să mă întreb cât sau ce pot să cunosc din ceea ce există pentru că asum că există numai ceea ce cunosc. 9 Studiul a fost efectuat în anul 2002 pe un eșantion reprezentativ de studenți. Universul populației
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
provocat o slăbire a rolului imaginii religioase. Neo-raționalismul veacului iluminist a constituit în parte contra-replica dată barocului și exceselor în reprezentarea sacrului din secolul precedent. La rândul lui, neoclasicismul reintroduce un "dezechilibru iconoclast între puterea Rațiunii" și imaginație, iar semnele "funcționalismului" său se fac simțite curând, prin anularea simbolisticii baroce atât de bogate și prin introducerea unor simple și univoce alegorii (Durand, Aventurile imaginii 141). Imaginarul continuă să reziste, însă contextul și cadrul său de manifestare se schimbă fundamental în ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din capul locului discuțiile critice prilejuite de formulările particulare și de propozițiile unilaterale. Din analiză dispar deci „teoriile” cu caracterul lor singular, distinct, cu opțiunile lor epistemologice și ideologice, cel mai adesea divergente. Nu va fi, în consecință, vorba despre funcționalism sau structuralism, de exemplu, ci de diferitele structuri explicative pe care sociologia, în tentativa sa de a se constitui într-o disciplină științifică, încearcă să le cristalizeze; schema cauzală, funcțională, structurală etc. Ceea ce încearcă această lucrare este deci să facă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
etc. Ceea ce încearcă această lucrare este deci să facă o incursiune în infrastructura sociologiei în calitatea ei de cunoaștere științifică. Deși diferitele teorii sociologice accentuează o schemă explicativă sau alta, în fapt, nu le exclude pe celelalte. Structuralismul nu exclude funcționalismul și, împreună, nu neagă importanța explicației cauzale. Pentru a identifica structurile gândirii sociologice, sunt utilizate două surse distincte: pe de o parte, marile proiecte teoretice și metodologice, așa cum le consemnează istoria sociologiei, iar pe de altă parte, analizele sociologice efective
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
biologic, cât la realitatea socială și umană. Analizele schemei funcționale din sociologie pornesc de cele mai multe ori de la, și se opresc la una sau mai multe dintre formele sale particulare: a lui Parsons sau Merton, Malinowski sau Radcliffe-Brown. Pentru unii sociologi, „funcționalismul” a devenit chiar un termen peiorativ, identificat cel mai adesea cu sistemul lui Parsons. O asemenea identificare nu este numai incorectă, dar și periculoasă. Între timp, modelele „clasice” au fost supuse unei critici amănunțite. În practica sociologică, schema funcțională nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social nu poate fi analizat abstract, ci în contextul său istoric determinat. Deși o procedură de bază a analizei structurale, analiza contextului structural, nu este de natură să ducă la rezultate spectaculoase. Ea reprezintă ceea ce Gouldner și Peterson numeau un „funcționalism slab”: orice lucru este legat (este „înfuncție”) de o mulțime de alte lucruri (Johnson, 1978). Exigența analizei contextuale nu conține indicații mai precise asupra modului în care are loc interdependența. Compatibilitatea/incompatibilitatea dintre două sau mai multe elemente ale unui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ea, inclusiv indivizii, reprezintă subsisteme ale sale constituite și modelate în conformitate cu logica sa globală. Din acest motiv, pentru analiza societății globale este utilizat modelul funcțional de sistem: un sistem orientat spre finalități proprii, care se constituie „de sus în jos”. Funcționalismul clasic, atât în sociologie, cât și în antropologia socială și culturală (Malinowski, Radcliffe-Brown, Parsons), se caracterizează printr-o asemenea opțiune. Holismul afirmă primatul societății, ca sistem, asupra tuturor elementelor sale componente. Sistemul este activ, constitutiv, reglativ; elementele sunt constituite, reglate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
rămâne tot C. Dobrogeanu-Gherea. Cincizeci de ani de Învățământ, de cercetare și de publicistică În domeniile științelor sociale și umane puternic marxizante nu s-au soldat măcar cu o lucrare fundamentală În domeniu. În schimb, putem cita lucrări onorabile despre funcționalism, structuralism și aceasta din simplul motiv că ele sunt analize științifice ale celor două doctrine. Este adevărat, nu avem nici o monografie românească despre marii sociologi: A. Comte, H. Spencer, Max Weber, É. Durkheim, ca să ne oprim doar la fondatori. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
62 2.7. Demersuri instituționale pentru o cultură europeană / 65 2.8. Cultura și integrarea europeană / 67 2.9. Interculturalitatea : realitate în comunicarea contemporană / 69 2.10. Antropologia culturală bază a interculturalității / 76 2.11. Percepția alterității / 78 2.12. Funcționalismul / 83 2.13. Constrângerile asupra percepției / 88 2.14. Modelul schimburilor / 89 2.15. Funcționarea ternară a culturii / 90 2.16. Identitatea culturală europeană / 93 2.17. Asumarea politică a alterității / 97 2.17.1. Scopurile fundamentale ale politicii culturale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de la locul acordat Celuilalt. Adică de la premisa de egalitate: egalitatea capacității de a simți, de a crea, de a avea o identitate proprie. Numai ulterior se va putea vorbi de egalitatea în comunicare și de egalitatea în drepturi. 2.12. Funcționalismul Ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii în cadrul prezentei lucrări va fi folosită metoda funcționalistă a lui Bronislaw Malinowski. Însă, înainte de prezentarea metodei științifice în sine, se cuvine să fie făcută o precizare: funcționalismul este o tradiție antropologică materializată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
egalitatea în drepturi. 2.12. Funcționalismul Ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii în cadrul prezentei lucrări va fi folosită metoda funcționalistă a lui Bronislaw Malinowski. Însă, înainte de prezentarea metodei științifice în sine, se cuvine să fie făcută o precizare: funcționalismul este o tradiție antropologică materializată printr-o serie de cercetări precis datate, dar el poate fi în mod egal definit ca o schemă de interpretare a realității, neaparținând propriu-zis nici unei configurații de cunoaștere. Trebuie făcută în consecință distincția între adjectivele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
impuse de metabolism nu e simplu, el constând într-un set de instituții care funcționează conform anumitor reguli"59. "Stabilirea unui comportament prescris este o nevoie derivată sau un imperativ cultural, care trebuie să funcționeze în cadrul fiecărui grup uman."60. Funcționalismul privește înțelegerea clară a naturii fenomenelor culturale. Premisele teoriei funcționaliste sunt: "1. cultura este în mod esențial un aparat instrumental prin care omul este pus în poziția de a se confrunta mai bine cu problemele concrete specifice pe care le
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
-și construi universul imaginar și simbolic, ca rezultat al influenței evoluționismului asupra științelor umaniste în secolul al XIX-lea. Nu a fost luată în calcul posibilitatea coexistenței ideilor moderne despre om ca întreg, depășindu-și limitele funcțiilor biologice și psihologice. Funcționalismul, prezentat în studiul de față ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii, este limitat de faptul că îl reduce pe om la o sumă de nevoi cu caracter primordial biologic. Antropologia funcționalistă supune cultura realizării nevoilor umane manifestate în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
permite o structurare accesibilă a materiei după un principiu integrator. Majoritatea zdrobitoare a lucrărilor de specialitate rămân prizoniere unei abordări savante, În care accentul este pus pe viziunea asupra mitologiilor și ceremoniilor proiectată de fiecare școală de gândire: evoluționismul, difuzionismul, funcționalismul, structuralismul, procesualismul etc. Eforturile autorilor sunt astfel concentrate asupra contribuției sau limitelor paradigmelor teoretice, a polemicilor sau sintezelor dintre școli, a rădăcinilor filosofice sau științifice, a influențelor exercitate de diferite științe, precum istoria, științele naturii, psihologia și psihanaliza, lingvistica și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale. "Legile igienei, universal recunoscute" (Carta de la Atena, art. 24) stau la baza funcționalismului urban. Împărțirea orașului în zone adecvate realizării uneia dintre cele patru funcții urbane (habitatul, munca, petrecerea timpului liber, circulația) relevă grija de a amenaja ideal fiecare zonă, potrivit vocației sale, fără a aduce perturbări celorlalte funcții: zonele de locuit trebuie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al Mișcării moderne a dat credit proiectului puterilor publice de a domina urbanul. Acest proiect legitima un salt cantitativ și calitativ al intervenției statului în societate. Putem remarca, de altfel, după cum sugerează Jean-Paul Lacaze, că doctrina diviziunii spațiului promovată de funcționalismul urban sprijinea statul în intenția sa de a multiplica și specializa serviciile și rolurile bine delimitate 142. Prin această raționalitate urbanistică se milita ca și puterea publică să împiedice efectele dăunătoare ale dreptului de proprietate asupra amenajării orașului. Urbanismul modern
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta o adevărată dezbatere democratică. Înainte era dificil de discutat plecând de la procedurile și de la reglementările unui urbanism abscons"344. La nivel operațional, proiectul urban apare ca o alternativă credibilă la funcționalismul urban discreditat de criza periferiilor. Spre deosebire de acel model pseudoștiințific, proiectul se prezintă ca o alegere politică. De asemenea, el constituie un remediu la "urbanismul liberal caracterizat, în anii 1980, de reînnoirea cultului pentru obiectul izolat, pentru capodoperă, ca și prin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu lipsită de notele utopice ale unui orfism integrator, aceea a civilizării prin frumos teoretizată de John Ruskin, William Morris, Henry van der Velde etc. În acest sens, pe filiera reflecției asupra misiunii civilizatoare a artei decorative și a unui funcționalism estetizant prin ridicarea obiectului banal la demnitatea obiectului de artă, recuperăm predilecția pentru afiș, ilustrație de carte, design, modă, artizanat etc. În Franța, comerciantul de artă Bing va repurta un succes remarcabil prin popularizarea obiectului straniu, rafinat, somptuos. Aici se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]