438 matches
-
umană. Se schimbă, evoluează în timp și spațiu, nu se manifestă doar la nivel individual, ci și la nivel macrosocial." De la abordările androcentrice ale unui Auguste Comte, Emile Durkheim sau Max Weber, până la scientismul sexist al adepților sociobiologiei, de la viziunea funcționalistă, având în prim-plan teoria rolurilor de gen (gender roles), până la teoriile conflictualiste (critice) de extracție marxistă și weberiană, cartea trece în revistă diferitele avataruri ale categoriei de gen în discursul sociologic. Subcapitolul dedicat tehnicilor de excludere sau pseudoincludere a
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
desfacere. În momentul de față, pe continentul european, lumea editorială spaniolă pare să fie dintre cele mai interesate de acest gen, cu peste 3300 de antologii publicate în prima decadă a noului mileniu (v. www.bne.es). Dintr-un unghi funcționalist, criteriul ține de scopul antologiei, în cazul nostru, multiplu: plăcere, transmitere de valori, noutate, respectarea canonului, așadar o colecție programatică în care primează noul mai mult ca tematică decît ca poetică (autori tineri, de debut recent, care intră cu vigoare
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
cultură, ca fiind propriu unui gen sau celuilalt. Abordarea critică a raporturilor de putere în familia tradițională (în sensul existenței unui dominator - bărbatul -, ca soț și tată al familiei, și un dominat - femeia -, ca soție și mamă) se opune paradigmei funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist contează stabilitatea și echilibrul familiei, văzute din întreg spre parte (familia este mai mult decât suma indivizilor care o compun), din perspectiva feministă, nu vor fi neglijate individualitățile. O autentică armonie a familiei se bazează pe o stare de echilibru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Alexandru Matei Formalismul lui Barthes nu este funcționalist, adică indiferent moral. E drept că scrierile teoreticianului ne apar astăzi uneori marcate de funcționalism și încărcate de acel materialism lingvistic prin care textului i se măsoară greutatea în litere, dar i se ignoră grația în spirit. Trebuie însă văzut
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
psihologice și estetice, al detaliului, adică a ceea ce „teoria” respinge (teoretic), pentru că e generalizatoare (și, deci, acuzatoare)? Unde e esențialism aici? Depinde unde îl căutăm. Contrar formaliș- tilor de început de secol XX, Barthes nu reduce literarul la o esență funcționalistă; limbajul funcționează, e clar, ca operator de semnificație, dar abordarea pozitivistă a acestuia nu duce la rezultate, pentru că ignoră istoria și istoricitatea. Literarul se regăsește pretutindeni, pentru că tot ce ne înconjoară vorbește, dar pe „mute” (aceasta urmează să fie o
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
citatele fac parte dintr- un document datat 21 aprilie 1949, accesibil la Arhivele MAE Francez de la Nantes, ale cărui cópii au mai circulat, însă), nici Vestul nu era scutit de efectele retoricii ideologice. Mecanismele, trebuie spus, nu diferă. O perspectivă funcționalistă asupra limbajului ideologic poate fi oricînd amendată ca imorală, pentru că nu-i totuna să „naturalizezi” reprezentări pentru a împărți lumea în buni care au dreptul să trăiască și răi care trebuie lichidați, sau pentru a o împărți (de pildă) în
Cu ma(ju)sc(ul)ă, fără ma(ju)sc(ul)ă by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5373_a_6698]
-
or empires towards other urban settlements and towards the nature, even using destructive tactics to ensure victory în a war - burning the grasslands, poisoning wells, draining or deviating river beds24 etc.). The phrase "environment", which we consider inadequate, limited and funcționalist, expresses and insufficient approach, ăn attitude of breaking away from nature (with the human being "protected" from nature, by an artificial, urban habitat, made of concrete and cement), în which nature is "the great wilderness", yet to be urbanized and
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
the human metropolises" (conception born from the deep interpretation of the phrase). There is a multitude of definitions of the phrase "environment", preferred în the legal doctrine, instead of the more comprehensive one phrase "nature" (which does not have the funcționalist, desacralized, consumerist connotation, specific to the secular, industrialized societies, of "environment", which suggests reducing nature to "various components and power, physical, chemical and biological conditions, surrounding a being - în this case, the human being, our note - or the groups of
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Constituțional Court, dated December 30th 1987, în which the environment is regarded aș "an intangible unitary item" with its various components, each being the object of protection separately, and all representing a unit, overall. The same view, reflecting an inevitable funcționalist and legacy-based perspective of nature, also occurs în definitions presented în internațional documents, în the field internațional environmental law, such aș the Convention on the civil liability for damages caused by activities hazardous for the environment, under the aegis of
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
the "set of elements which, în the complexity of their relations, represent the framework, environment and conditions for the human lives, aș existing or aș perceived"27. A global comprehensive definition (but which does not get rid of the mainly funcționalist notes) is the one given by the Romanian legislation (GEO 195/2005, approved by Law no. 265/2006), în which the environment incorporates, aș a legal concept, a complex reality, formed of atmosphere, biosphere, geosphere, sociosphere and cosmos. The living
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
poporului român, Editura Corint, Bucharest, 2010, pp. 31-38, 42. 25 If we quote only the first part of the given definition, given for example to the environment, by scientist Emil Racoviță, it is interesting to note the balance between the funcționalist approach to nature (adopted by the human being, aș active element, with exclusively dominating role, exploiting nature) and the holistic approach, acknowledging eventually that "the human being is în a close relation to nature and that this relation is vital
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
puțin din perspectiva fundamentelor juridice și politice ale acesteia, în ciuda crizelor cu care Uniunea (sau Comunitate până la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht) s-a confruntat de-a lungul a mai bine de jumătate de secol. Adepții teoriei (neo)funcționaliste estimau că mecanismul de spill-over2 era în măsură să explice ciclurile virtuoase și ... ireversibile ale procesului de integrare europeană, fie că era vorba de extinderile succesive ale Uniunii Europene, fie că era vorba de dezvoltarea de noi politici integrate/comunitare
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sunt trecuți în rândul persoanelor responsabile, dar și a căsătoriei evreiești care urmau tradițiile iudaice, „legea lui Moshe și a lui Israel” - reprezintă tipicul foarte cunoscut de Aurora Cristea și descris în detaliu în acest capitol, dar reprezintă și viziunea funcționalistă asupra sărbătorii iudaice. Ea a simțit duhul acestor tradiții iudaice păstate cu sfințenie vreme de aproape două mii de ani. Poveștile relatate cu atâta măiestrie de Aurora Cristea din viața familiilor de evrei din Varșovia, par cât se poate de reale
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
și în același timp multifactorială a personalității elevului. Performanțele intelectuale pot fi ierarhizate în diferite grade de eficiență mintală. Realizarea conduitei inteligente presupune colaborarea, convergența celor mai diverse procese, operații mintale. Este necesară din acest punct de vedere abandonarea perspectivei funcționalist - atomice care nu lua în calcul, în pofida eșecurilor sistematice, faptul că fragmentarea psihicului nu permite cunoașterea și optimizarea personalității umane. Soluția propusă de T. Kulcsar este optica structuralist-dinamică și convergența între psihologia inteligenței și psihologia cognitivă, care ar contribui atât
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
psihologiei primitive (de la L. Lévi-Bruhl la E. Cassirer), a „inconștientului” indivizilor (S. Freud) sau a „arhetipurilor umanității” (E. Jung); i) un instrument de coeziune socială, o formă de conștientizare a imaginii unei societăți despre ea Însăși (E. Durkheim și școala funcționalistă); j) o formă de transmitere a unor revelații de ordin transcendental (de la teologii antici la cei moderni, de la orfici la poeții romantici ai secolului al XIX-lea, de la filosofi precum Plotin sau W. Schlegel la istorici ai religiilor precum M.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
servește afirmării relațiilor cu divinitatea, creării de modele de comportament exemplare, explicării fenomenelor Înconjurătoare, eliberării de pulsiunile instinctive dăunătoare, perpetuării tradițiilor, justificării ordinii și instituțiilor sociale etc. Însă odată cu „școala franceză” (Durkheim și discipolii săi) și, mai ales, cu antropologii funcționaliști, relația dintre mit și societate a devenit criteriul principal de definire și analiză a fenomenului mitologic. Din această perspectivă, mitul se individualizează (altfel spus, este „autonom” În raport cu alte forme de povestire sau cu alte moduri de simbolizare) prin faptul că
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
analiză a fenomenului mitologic. Din această perspectivă, mitul se individualizează (altfel spus, este „autonom” În raport cu alte forme de povestire sau cu alte moduri de simbolizare) prin faptul că Îndeplinește o funcție socială. Așa cum remarca un specialist În mitologia greacă, „antropologii funcționaliști consideră că textul ca atare este lipsit de sens atunci când este desprins din țesătura organizării sociale sau din activitățile practice și valorile morale ale comunității” (P. Friedrich, 1978, p. 55). Această poziție implică o viziune teoretică asupra obiectului de studiu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
accentul pe individul concret, care (sau pentru care se) efectuează ritul magic, pe fenomenul natural sau social bine individualizat care trebuie creat sau evitat, pe obiectele, cuvintele, gesturile precise cu ajutorul cărora se speră obținerea unei anumite schimbări. Dintr-o perspectivă funcționalistă, acest fapt Înseamnă că magia nu contribuie, asemenea riturilor religioase, la coagularea colectivității și la afirmarea identității sociale - În formula memorabilă a lui Durkheim, preotul creează o comunitate de credincioși, În timp ce magicianul are un grup de clienți. De aceea, Bronis³aw
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor mari personalități, alte evenimente istorice cu valoare de referință simbolică (demonstrațiile muncitorești de la 1 Mai sau sfârșitul celui de-al doilea război mondial - 9 Mai -, moment transformat din semn al Înfrângerii Germaniei naziste În expresie a unității Europei). Perspectiva funcționalistă este dominantă În interpretarea riturilor de trecere: acestea sunt concepute drept sisteme care afirmă unitatea colectivității, transferă și consacră capitalul de cunoștințe și valori existente („tradiția”), fixează obligațiile sociale și politice, conferă o identitate (indivizilor și grupurilor) conformă cu viziunea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
puțin vehemente, mai puțin subversive. Modele teoreticetc "Modele teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și funcțiile carnavalului derivă din trei mari modele teoretice (D. Gilmore, 1998, pp. 27-36; vezi și C. Humphrey, 2001, p. 20): a) modelul funcționalist: carnavalul este o formă de punere Între paranteze, simbolică și controlată, a ordinii sociale, o eliberare, limitată În timp și spațiu, de povara obligațiilor derivate din statuturile și rolurile sociale (așa-numitul model al „supapei de siguranță” - the safety valve
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe două planuri: acela al instituirii politicului și acela al legitimării puterii politice. Funcția riturilor politice de a menține și valida ordinea socială și politică existentă este afirmată de numeroși antropologi, prin extrapolarea rolurilor sociale ale ceremoniilor stabilite de teoria funcționalistă construită de É. Durkheim. Spre exemplu, D. Kertzer (2002, p. 87) susține că „ritul politic satisface patru scopuri politice importante: integrarea organizațională, legitimarea, construirea solidarității, inocularea unor convingeri ideologice”, iar S. Lukes (1977, p. 68) afirmă: „Riturile politice trebuie văzute
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ceremoniale precum depunerea jurământului, preluarea Însemnelor puterii, mutarea Într-o reședință cu conotații simbolice, izolarea de ceilalți prin intermediul șefului de protocol, a gărzilor de corp, a calendarului și obligațiilor prezidențiale. Studiile consacrate riturilor de instaurare au adoptat fie o perspectivă funcționalistă, fie una conflictualistă. Prima paradigmă subliniază capacitatea acestor ceremonii de a etala simbolurile care oferă imaginea, concretizată de anumite simboluri (regina, președintele, steagurile, Palatele, mulțimea de susținători etc.), a unui stat-națiune și care, astfel, permit cetățenilor conștientizarea identității naționale și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
păstrează structurile sociale și politice nealterate și dirijează nemulțumirea socială Împotriva unei persoane. Nemulțumirea este exprimată simbolic, În cadre ceremoniale care amintesc de schema „țapului ispășitor” și care permit, În final, purificarea liderului contestat și, totodată, a comunității. Această perspectivă funcționalistă a fost susținută de mulți antropologi și combătută de alți cercetători (vezi sinteza punctelor de vedere În A. Apter, 1983, și B. Lincoln, 1987). În esență Însă, riturile de rebeliune apar ca un mijloc de a controla violența, de a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
MESCHONNIC, Henri, Leș Noms. Traduction de l'Exode, Desclée de Brouwer, Paris, 2003. MOUNIN, Georges, Leș Belles Infidèles, Cahiers du Sud, Paris, 1955. MOUNIN, Georges, Linguistique et traduction, Dessart et Mardaga, Bruxelles, 1976. NORD, Christiane, Translating aș a Purposeful Activity. Funcționalist Approaches explained, St Jerome, Manchester, 1997. OSEKI-DEPRÉ, Inês, Théories et pratiques de la traduction littéraire, Éditions Armând Colin, Paris, 1999. OSEKI-DEPRÉ, Inês, Traduction & poésie, Édition Maisonneuve & Larose, Paris, 2004. OST, François, Traduire. Défense et illustration du multilinguisme, Librairie Arthème Fayard, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]